Steagul Roşu, octombrie 1969 (Anul 24, nr. 5178-5203)

1969-10-18 / nr. 5193

Pag. 2 Evaluarea producției de cartofi s-a făcut din birou ? (Urmare din, pagina I) baza reactualizării contractelor stînd tocmai aceste evaluări care, deși făcute de ingineri, sînt cu to­tul eronate (cel puțin în coopera­tivele amintite). Așa se face că în ultimele zile au trebuit reconside­rate contractele și de aici greutăți în asigurarea cu cartofi la zi a pie­țelor, greutăți în asigurarea fon­dului de consum pentru iarnă. De reținut ca pînă la 14 octombrie a.c. au intrat în fondul de stat numai 1.083 tone din cele 1.870 tone car­tofi, insumînd contractele și plata muncilor I.M.A. Dintre cooperati­ve doar cea din Faraoani (preșe­dinte ing. Eduard Bălan) merită felicitări, asigură integral contrac­tul încheiat inițial (nemodificat), adică 160 tone contract și 37 tone în contul muncilor I.M.A. Pînă în seara zilei 15 octombrie aici se li­vraseră deja 191,2 tone + 16 tone pentru piață și, așa cum ne-a asi­gurat președintele cooperativei, sunt condiții să se livreze chiar peste contract. Curioși, am între­bat : cum se face că în timp ce în cele mai multe cooperative nu se realizează producțiile planificate, la Faraoani s-au recoltat 18.000 kg cartofi la hectar ? Răspunsul tova­rășului inginer Eduard Bălan a fost: „secretul ? e simplu — ară­tură de toamnă, plantat numai cu mașina și deci o densitate optimă de plante la hectar, stropiri contra manei (în acest an s-au făcut „ la Faraoani“). După cum se vede, 4 stropiri au fost suficiente pentru ca mana să nu afecteze cultura, pro­ducția. Inginerul M. Mihalas, de la C.A.P. Itești, spunea că au făcut 3 stropiri, dar că ar fi fost necesare încă 10. E exagerat. Admițînd însă că erau necesare într-adevăr 13 stropiri, la cele 21 ha cheltuielile ar fi reprezentat 13.000 lei. Dacă s-ar fi făcut stropirile înseamnă că se recuperau cele 3.000 kg cartofi manați la hectar și ca atare un cîștig net de 24.800 lei, în plus s-­ar fi livrat pietii încă 63 tone cartofi. Dincolo de aceste probleme de amănunt, rămîne aceea a urgentă­rii livrărilor — pe baza ultimei ba­lanțe încheiate. Consiliile de con­ducere ale C.A.P. trebuie să orga­nizeze de așa manieră munca, încît pe măsură ce cartofii sînt sortați să fie și transportați, pentru ca in 2-3 zile acțiunea să fie încheiată. Deși „ajustate“, măcar în această situație contractele trebuie onorate de către cooperative. La Buh­uși Început de activitate la Universitatea muncitorească In anii care au trecut, și cu deosebire în anul 1968—1969, Universitatea muncitorească din orașul Buhuși a avut un rol important în răspîndirea cunoștințelor cultural-științifi­­ce in rindul oamenilor muncii de toate vîrstele și profesiile. Din dorința ca în acest an activitatea ei să fie cit mai fructuoasă. Biroul executiv al Consiliului orășenesc al sin­dicatelor a luat din timp mă­surile corespunzătoare. Cursu­rile axate pe principiul utili­tății imediate și a unei infor­mații competente, prevăd su­biecte diverse tratînd proble­me de chimie, fizică, biologie, astronomie, tehnică, geografie, istorie, literatură, medicină, le­gislație etc. Susținerea lor a fost încredințată unor cadre didactice, medici, ingineri, ju­riști. Conducerea Universității muncitorești a prevăzut for­me variate de transmitere a cunoștințelor și s-a îngrijit de procurarea materialului intui­tiv adecvat. Zilele acestea, a avut loc prima expunere, cu prilejul în­ceperii cursurilor. M. CHIRIAC Răsplata muncii pionierești Acum câteva zile, unității de pio­nieri de la Liceul din Comanești i s-a atribuit diploma de­ onoare a Consiliului Național al Organiza­ției Pionierilor, care încununează eforturile deosebite depuse în acti­vitatea școlară și de organizație, înmînînd înalta distincție pionie­rească, tovarășul Ștefan Spulber, președintele Consiliului județean Bacău al organizației pionierilor. A felicitat călduros, pionierii și co­mandanții lor, urîndu-le noi și fru­­­­moase succese în viitor­. In continuarea adunării solemne, pionierele Mariana Ionică și Ge­noveva Andrieș, după ce s-au re­ferit la bogata activitate desfășu­­­­rată anul trecut, s-au angajat în numele colegilor lor să obțină re­zultate demne de distincția ce li s-a acordat. De la două, la șapte cercuri pe activități Recent, s-au inaugurat u­­nele cercuri pe activități ale Casei de cultură a sindicatelor din Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Față de anul trecut, numă­rul acestor cercuri a crescut cu încă cinci: steno, croitorie-arti­­zanat, radiotehnică, cineclub, foto. Vor funcționa în continuare cer­curile d­e balet și pian. Pentru cei 260 de amatori, care s-au înscris pînă acum, conducerea Casei de cultură s-a îngrijit să asigure con­diții bune de lucru, între altele procurind o serie de materiale ne­cesare ca mașini de scris, mașini de cusut etc. Colf muzeistic școlar La Școala generală nr. 2 din Filipești, s-a terminat, de cu­­rând, amenajarea unui colț mu­zeistic de etnografie și de is­torie. Printre obiectele expuse se remarcă : un ciocan din e­­poca pietrei cioplite, o săgeată din timpul lui Ștefan cel Ma­re, diferite acte de împroprie­tărire, decorații, cusături, o­­paițe etc. Colțul muzeistic din Filipești reprezintă un nou și eficient mijloc de educație patriotică a elevilor. BAZA FUR se asigură acum! (Urmare din pagina I)­gativ de ac­tivitatea nesatisfăcătoa­re a P.I.A.V. care deservește coo­perativa și a cărui tehniciană este tovarășa Maria Cruceanu. După cum spunea inginerul, Direcția a­­gricolă a cunoscut acest lucru, măsurile însă au venit cam tîr­­ziu. La C.A.P. Sascut-Tîrg, însă, si­tuația bazei furajere este mai complicată, deosebindu-se radical de celelalte două unități coopera­tiste din comună : (Sascut-Sat și Păncești). La Sascut-Tîrg, de e­­xemplu, din cele 500 tone furaje prevăzute a se însiloza, pînă în seara zilei de 16 octombrie s-au în­­silozat numai 230 tone, iar acțiu­nea nu se bucură de toată atenția din partea consiliului de condu­cere. Deși se invocă diferite motive pentru justificarea rămînerilor în urmă, noi considerăm că în nici un caz acestea nu vor ține loc de fu­raje. Realizarea necondiționată a planului la însilozări este determi­nată și de faptul că la unele cate­gorii de furaje deja se prevăd a­­numite deficite. Iliescu, specialistul Inginerul Angel unității, spu­nea că de la Direcția agricolă s-a indicat ca pentru baza furajeră să se rețină cantitatea de 1.000 tone furaje grosiere, consderate ca ne­cesare pentru buna furajare a ani­malelor. Această cantitate însă nu poate fi realizată, fapt pentru care unitatea a redus-o, prin balanță, la numai 700 tone, deci cu 300 to­ne mai puțin. Această diminuare înseamnă însă mai puțin lapte, mai puțină carne etc. Iată deci că în loc să se ia mă­suri hotărîte pentru a se însiloza cu­ mai multe furaje, folosind toa­te resursele existente, îndeosebi frunzele și coletele de sfeclă, s-a recurs la o variantă mai comodă, reducerea rațiilor de furajare, dar fără a se gîndi la faptul că aceasta se face în detrimentul producției. Că la Sascut-Tîrg producția de lap­te pe cap de vacă furajată pe pri­mele 9 luni ale anului întrece cu puțin 700 litri, „cauza o constituie tot greutățile în furajare din iar­na trecută“, la care se adaugă în mod deosebit activitatea cu totul nesatisfăcătoare a tovarășei Ancuța Coroban, tehniciană la P.I.A.V. Nu întîmplător la Sascut-Tîrg se mulg numai 40 la sută din vaci !?... res­tul consumă dar nu produc. De ce ? Mai întîi de toate n-au fost urmă­rite și executate conștiincios însă­­mînțările artificiale la vaci. în ul­timul timp s-au luat unele măsuri, dar să vedem rezultatul. Se putea însă ca Direcția agricolă să acțio­neze mai din timp și nu așa tîrziu. Asigurarea bazei furajere tre­buie să rămînă în continuare în centrul atenției tuturor consiliilor de conducere, a specialiștilor din unități. Odată adunate în depozite, grija consiliilor de conducere tre­buie îndreptată spre folosirea ju­dicioasă și administrarea rațională a nutrețurilor în furajarea anima­lelor. (Urmare din pagina I) s-au construit săli și terase de dans pentru tineret în comunele Ungureni, Traian, Mînăstirea Ca­­șin și altele. De asemenea, în a­­cest an a fost larg răspîndită me­toda plantării de gard viu, care es­te exprimată în cei 26,7 km în localitățile județului Bacău, din care 4.375 m­l în așezările ru­rale. Spre exemplu, în comuna Oi­­tuz s-au plantat 800 m­l gard viu, în comunele Huruiești, Livezi și Sascut cite 500 ml, în comuna Traian 400 ml etc. Pentru dife­rite alte lucrări prin muncă pa­triotică s-au adus economii în va­loare de 43.250.000 lei, din care 2.817.000 lei la lucrările social­­culturale ce se construiesc cu fon­duri centralizate ori necentraliza­te. Valoarea lucrărilor executate­ prin muncă patriotică în Munici­piul Gheorghe Gheorghiu-Dej se ridică la suma de peste 13.500.000 lei, depășindu-se angajamentul a­­nual cu 522.200 lei, ceea ce revine pe cap de locuitor c­­e 340,50 lei. Și în municipiul Bacău s-au reali­zat obiective importante prin muncă patriotică a căror valoare însumează aproape 18.000.000 lei. Cu­ privește întrecerea patrioti­că între orașele județului nostru, în baza punctelor obținute pentru obiectivele realizate­ prin muncă patriotică, aspectul general estetic și realizarea indicatorilor la gos­podărie comunală, ordinea ocupă­rii locurilor este următoarea: Comănești, Tg. Ocna, Moinești, Buhuși și Slănic Moldova. O atenție deosebită s-a acordat centrului civic al comunelor fără însă a fi neglijată înfăptuirea u­­nor obiective edilitar-gospodărești în satele componente ale comune­lor. Astfel, în cele 80 de comune ale județului s-au executat prin munca patriotică a sătenilor, lu­crări în valoare de 54.716.000 lei, concretizate în construcția, ame­najarea și întreținerea drumuri­lor, parcurilor, zonelor și spațiilor verzi, a straturilor cu flori, con­strucția unor locuri de parcare auto pe traseele turistice, ame­najarea unor fîntîni cu locuri pentru popas, construcții de tro­tuare, întreținerea în bune condi­ții a unităților social-culturale și de deservire a populației etc, cre­­înd un­ aspect edilitar-gospodăresc și estetic plăcut. In mod deose­bit este cazul să menționăm con­tribuția pe care și-au adus-o ce­tățenii la realizarea a peste 150 km îndiguiri și 193.782 mp taluzări de maluri. In comuna Berești-Taz­­lău, de pildă, s-au executat peste 1.000 m îndiguiri pentru schim­barea cursului apei Tazlău lucra­re la care cetățenii din Berești- Tazlău și Enăchești au participat în masă. De asemenea, în comuna Strugari s-a lucrat la schimbarea albiei pîrîului Nadișa pe o porțiu­ne de 1 km, iar în comuna Ghi­­meș-Făget s-au executat îndiguiri pe o lungime de 600 m pentru în­lăturarea inundațiilor provocate de pîrîul Bolovăniș. Astfel de lucrări au fost făcute și în comu­nele Pîrgărești, Glăvănești, Răchi­­toasa, Buhoci etc. Pentru o mai bună deservire a populației din satele componente ale comunelor au fost construite noi localuri pentru cooperative și mori sătești prin muncă patriotică. In comuna Găiceana, de pildă, a fost construit un magazin și o moară. De asemenea, în satul Fundu Răcăciuni (comuna Răcă­­ciuni) și în satul Brătești (comu­na Bîrsănești) s-a construit cîte un magazin sătesc. In satul Cor­­nățel (comuna Urechești) a fost construit un magazin cu bufet, iar în satul Mărăști (comuna Fili­­peni) s-a amenajat localul exis­tent al cooperativei de consum și este în curs de terminare localul unei mori sătești. Toate aceste realizări demon­strează puterea de antrenare maselor de către comitetele exe­­­cutive ale consiliilor populare, de către deputați, capacitatea lor de a întreprinde și înfăptui, cu spri­jinul cetățenilor, acțiuni ample în scopul înfrumusețării continue și a bunei gospodăriri a localităților județului nostru. In același timp, dovedește cu prisosință că atunci cînd sînt luate în considerație ini­țiativele și propunerile maselor, cînd sînt întrebuințate mijloace și metode variate pentru descoperi­rea și Valorificarea din plin a po­sibilităților și resurselor locale se obțin rezultate deosebite în îmbi­narea utilului cu frumosul. Experiența acumulată an de an în ampla acțiune de mobilizare a cetățenilor la înfrumusețarea o­­rașelor și comunelor, la buna gospodărire a acestora, constituie garanția înfăptuirii în continua, a unor noi și importante acțiuni care vor contribui la permanenta ridicare a nivelului de civilizație. Rodul hărniciei In recreație : cîntec, joc și voie bună. Foto : V. BOGDANEȚ STEAGUL ROȘU De-ale lui Păcală... ♦ (Urmare din pagina 1­­ tombrie), dar în vară (bine c-a trecut...) te făcea să dorești jo­cul răcoritor al pînzelor de apa în lumina aurie a soarelui; în­țelept cum e, atunci cînd lu­crează în comerț, Păcală are grijă să aprovizioneze magazi­nele în sezonul estival, cu ga­loși și stofe de palton, iar in sezonul autumnal, cu albituri și sandale. Indiferent de funcția ce o­­cupă la serviciul său, Păcală devine acasă — mai ales cînd locuiește într-un bloc — cel mai priceput tîmplar, cel mai iute cizmar. Merge leneș pe drum, zgribulit și molatec, dar în casă la el joacă — împreu­nă cu nevasta și copiii — că­lușarii, cu o poftă de-ți vine să crezi c-a intrat necuratul întrînsul. Dacă îndrăznești să-i spui ceva, face o zurbă, pră­păd­iu alta, încît te lași pă­gubaș. Convins că iese mai bine dacă face totul pe dos, altfel decît ceilalți, Păcală doarme din amurg și pînă la miezul nopții, cînd, cuprins de o extraordinară dragoste de muncă, scutură covoarele, toa­că vinete ori carne pentru șni­țele, deretică și aruncă — vro­­ind să taie somnul vecinilor — gunoaiele în hornul metalic. In poveste n-a ajuns birău, însă astăzi, cîteodată, Păcală cunoaște bucuria de a se ști șef. De la înălțimea șefiei sale, îi convoacă pe cei în subordi­ne, pentru o ședință de zece minute, la ora nouă, să zicem, iar el apare la douăsprezece, motivînd — dar are rar chef de așa ceva — că avea trecut cu totul altceva în agendă. Fi­ind șef, Păcală acordă audien­țe. Programul anunțat trebuie luat ca o simplă, păcăleală, pentru că, nu o dată, în zilele numite, ba e pe teren, ba are o chestiune mai urgentă de rezolvat, ba e vizitat de o doamnă, ba de un domn, ba de o doamnă cu un domn, ba e plictisit și el, ca tot omul. Omniprezentul Păcală se substituie și în relațiile noas­tre mai intime. „Amicul“ Pă­cală te invită să-l vizitezi, ne­apărat cu întreaga familie, dar cu o zi înainte o șterge în con­cediu. Păcală, cunoștința ta simpatică, te cheamă la cu­metrie, iar el nici n-are de gînd să se însoare. Vrea să-și pună varză la murat, și îm­prumută bani sub cuvînt că i-a murit bunica. Păcală, cel din basm, rîdea de cei proști și îngîmfați. Pă­cală, cel din păcate contem­poranul nostru, e un adversar — al inteligenței și bunului simț — de multe ori fără de voia sa, fiind nepriceput, le­neș, arogant sau chiar prost. Ii pretinzi ordine, iar el e ne­punctual, îi ceri date precise și-ți dă informații eronate, îl rogi să-ți spună adevărul și-ți toarnă minciuni. Păcălelile a­­cestui Păcală sunt — evident — lipsite de haz. Sîmbătă 18 octombrie 1960 Școala profesională minieră din orașul Bălan, județul Harghita IN ANUL ȘCOLAR 1969—1970 PREGĂTEȘTE CADRE DE MUNCITORI CALIFICAȚI ÎN SPECIALITATEA DE MINER. CONDIȚII DE ADMITERE . Se primesc absolvenți ai școlilor generale de 8 ani sau 7 ani. Limitele de vîrsta pentru candidați sínt intre 15—17 ani înscrierea pentru examenul de admitere se face intre 17—20 octombrie 1969, la sediul Școlii profesionale din orașul Bălan, județul Harghita, pe baza următoarelor acte : — certificat de naștere (original și copie). — certificat de absolvire a școlii generale (în original). — fișa copilului de la 0—15 ani, eliberată de către școală sau certificat medical eliberat de circumscripția sani­tară. — buletin de analiza sîngelui, efectuat cu cel puțin trei săptămîni înainte de concurs și rezultatul examenului radiologic pulmonar. Examenul de admitere va avea loc între 18—20 octombrie 1969 și va consta din următoarele probe: — limba română — scris și oral. — matematică — scris și oral. Colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari ai Fabricii de confecții din Bacău, mul­țumește pe această cale tuturor întreprinderilor, in­stituțiilor și organizațiilor socialiste pentru felicită­rile trimise cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființare. COMITETUL DE DIRECȚIE Abonați-vă la ziarul STEAGUL ROȘU Televiziune 1 ■ expoziții SÎMBĂTĂ 18 OCTOMBRIE 1969 15.30 Fotbal : Dinamo București—Universita­tea Craiova. 17.35 „BELLE ȘI SEBASTIEN“ — episodul al XI-lea. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Desene animate. 18.15 O nouă întîlnire cu tinerii. 19.15 Publicitate. 19.20 La volan — emisiune pentru automo­biliști. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Actualitatea economică. Ediție speciala. 20.15 Film serial : RĂZBUNĂTORII... „Strănutul fatal“. 21.05 Tele­enciclopedia. 22.05 Monografii contemporane. Cunoașteți Oașul ?. 22.25 Romanțe. 22.45 Telejurnalul de noapte și buletin me­teorologic. 23.00 „La margine de București“. 23.30 închiderea emisiunii.­ ­ CINEMA1 MUNICIPIUL BACĂU — Muncitorul : „La nord, prin Nord-Vest“ seriile I—II (orele 10,20 ; 15 ; 17,45 ; 20,30). — Flamura roșie : „Ultima lună de toam­nă“ (orele 10 , 15 ; 17 , 19 , 21). Progresul : ,,Comisarul X și banda cei 3 cîini verzi“ (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ;­­20,30). — Tineretului : „Omul momentului“ (o­­rele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Tigrul“. Oituz : „Cavalerii aerului“. BUHUȘI — Texila : „Stăm în casa“. MUNICIPIUL BACĂU TEATRUL DE STAT, prezintă astăzi în premieră, la ora 19,30, spectacolul cu piesa „CLINELE GRĂDINARULUI“ de Lope de VeRa. I CIRC MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Circul „KLUDSKY din Cehoslovacia, pre­zintă astăzi, spectacole la orele 16 și 20. Galeriile de artă Bacău, Calea Mărășești nr. 12 ; Expoziția „Patru pictori desenatori din colecția Octavian Moșescu“ prezentînd lucrări de Lucian Grigorescu, Corneliu Mi­­hăilescu, Teodor Pallady, Jean Al. Steriadi. TG. OCNA. Galeria de artă, strada Păcii nr. 1 ; Expoziția de pictură, sculptură și grafică românească, deschisa zilnic (cu ex­cepția zilei de luni) între orele 10—13, și 15—19.­ ­­­M­UZEE 1 MUNICIPIUL BACĂU Muzeul de științe naturale, strada Karl Mann nr. 2. Muzeul de arta, Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și con­­­temporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. PRĂJEȘTI . Muzeul sătesc. Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția zi­­lei de luni) între orele 10—18. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie. B-dul Republicii nr. 4 (deschis zilnic — cu excepția zilei de luni — între orele 10—20).­ MONUMENTE I ISTORICE »ORZEIT­ — Bis.rlc. lai Șuti* c.1 Mai» TG. OCNA — Bis.rica RKdicasa. GORGHELn - Moar. d. »lat. P­atro «Tentiial.l* modificări ■urvenit« in programai da ci­­a.ma, tarariziana, radio si al muzealor ca na­na­*a fost co­municata, ridacția nu-si aramă răspunderea. ( vremea­ Vremea se menține în general frumoasa cu­ cerul variabil, temporar noros. Vîntul va su­­­fla slab din diferite direcții. Temperatura sta­ționara­­ minimele vor fi cuprinse între 1 și 16 grade, iar maximele între 16 și 20 grade. BUCUREȘTI SÎMBĂTĂ 18 OCTOMBRIE 1969 PROGRAMUL­­ 15.00 FOTBAL MINUT CU MINUT. 17.30 Parada vedetelor. 18.10 Radio-anchetă economică. 13.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Saptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Cîntă Irina Loghin. 20.20 Eminesciana. „Memento mori“ (XX). 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Poșta radio. 21.10 Revista șlagărelor.­­L­r* 21.30 Moment poetic. 21.35 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Expres melodii. 0.03-**6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 17.00 Toamna muzicală clujeană. 17.30 Mîine, în emisiunile muzicale. 17.15 Știință, tehnică, fantezie. 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Oameni de seamă. 18.50 jocuri populare. 19.00 Pagini alese din muzica ușoara. 19.300 Revista literară radio. 22.30 Cîntă­rlla Fitzgerald. 22.40 Romanțe. 23.05 Muzică de cameră de Beethoven. 24.00—1.00 Simfonia I „In memoriam“ de Walter Mihai Klepper ; Concertul pen­tru pian și orchestră de Liviu Glodeanu. DUMINICĂ 19 OCTOMBRIE 1969 PROGRAMUL I 6.05 Matineu muzical. 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteorrutier. 7.15 Ora satului. 7.45 Drag mi-e jocul românesc. 8.00 Revista presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.40 Maraton în cheia Sol. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Muzică ușoara. 13.30 Cine știe cîștigă. Tema. Moliére. 14.00 Estrada duminicală. 14.30 Ora Veselă­­rul călătorului prin veacuri“, 9.00 Caleidoscop muzical. 10.05 Opera și cele cinci necunoscute. 10.40 A 7-a artă. 1100 Festivalul „Toamna muzicală clujeană“, 13.30 Varietăți muzicale. Albumul vocilor celebre Maria Eg­gert și Peter Anders. Melodii de succes. SÎMBĂTĂ 18 OCTOMBRIE 1969 PROGRAM DE PRONZ 12.10 Soliști ai muzicii­­ populare românești. 12.30 Prezențe românești peste hotare. 12.40 Raliul melodiilor. 13.00 Buletin de știri. 13.10 Varietăți muzicale. 13.30 SCENA. 13.45 Muzică ușoară orchestrală. 13.59 Închiderea emisiunii. PROGRAM DE SEARĂ 16.00 Buletin de știri. 16.10 Dialog cu ascultătorii noștri. 16.30 Magazin muzical. 17.00 Lecturi dramatizate. 17.30 Muzica de dans. 18.15 Amintiri* amintiri —n program de ro­manțe. 18.30 Radiojurnal. 18.45 Melodii de succes din muzica ușoară ro­mânească. 18.59 închiderea emisiunii. DUMINICĂ 19 OCTOMBRIE 1969 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ 6.00 Buletin de Știri. 6.10 Valsuri și polci executate la fanfară. 6.30 Unde­ mergem astăzi. 6.40 Pagini alese din operete. 7.00 Descriptio Moldaviae. 7.20 Formația de muzică ușoară Bebe Pri­­sada. 7.30 Muzică populară românească. 8.00 Buletin de știri. 8.10 Interpreți de muzică ușoară. 8.30 Cutezătorii. 8.59 închiderea emisiunii. PROGRAM DE SEARĂ 16.00 Buletin de știri. 16.10 Arii de popularitate din opere. 16.30 Cîntecul care mi-e drag. 17.00 Radio-almanah. 18.00 Pe portativul undelor — melodia pre­ferată. 18.30 Toc­mai citesc măiastra­ți carte. 18­45 Muzică corală preclasică. 19.00 Radiojurnal și sport. 19.15 Melody-club. 19.59 închiderea emisiunii. ^RADIO P PROGRAMUL II 14.05 6.00 Bună dimineața, duminică ! 14.30 7.00 Cîntec și joc. 7.15 Muzică ușoară. 7.30 Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. 7.35 Cîntă fanfara. 7.45 Radio publicitate. 8.00 Piese de Fritz Kreisler. 8.15 Teatru radiofonic pentru copii. „Ine*‘ 12.00 Revista presei. IAȘI MICA PUBLICITATE Pierderi ANITEX ALEXANDRU — Bacău, strada Grivița Roșie, 30 Bloc B 7, pierdut carnet casa ajutor reciproc a pensio­narilor publici din Bacău nr. 270. îl declar nul. Vînzari Vînd casă 7 camere, curte, grădină, un apartament ocu­­pabil — Bacău Bulevardul 6 Martie 25. Informații la casă. ușa 2. I V

Next