Steagul Roşu, mai 1970 (Anul 25, nr. 5359-5383)
1970-05-26 / nr. 5378
> ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — Nr. 5.378 (6.857) MARȚI 26 MAI 1970 4 pagini — 30 bani Prin acțiuni de masă, ample și multilaterale, BilClUL contribuie din plin la recuperarea pagubelor pricinuite de calamități, la ajutorarea populației sinistrate Folosiți la maximum TIMPUL BUN DE LUCRU pentru fisuîilatil iimililii și întreținerea mitirilor Terminarea însămînțării ultimelor suprafețe cu porumb și urgentarea întreținerii culturilor, constituie preocuparea de seamă a tuturor lucrătorilor din agricultura județului nostru. Faptul că în prima jumătate a lunii mai, datorită ploilor, nu s-a putut continua semănatul, în prezent volumul de muncă a crescut simțitor, cooperatorii trebuind să facă față at însămînțării terenurilor rămase nelucrate, cît și întreținerii culturilor. Este adevărat că umiditatea din sol a influențat favorabil dezvoltarea plantelor, dar în același timp, a determinat și creșterea rapidă a bumienilor, care în unele locuri, fără exagerare, tind să înăbușe culturile, în această situație, evident, principala condiție pentru asigurarea unor recolte bogate, este aplicarea la timmp și la un înalt nivel agrotehnic a tuturor lucrărilor de întreținere, fără însă a neglija nici un moment însămînțatul porumbului, operațiune ce nu mai suferă nici o amînare. în acest scop, recent, după o analiză temeinică privind stadiul actual al desfășurării lucrărilor în unitățile cooperatiste, organele agricole județene au hotărît ajutorarea unor cooperative, in special, la executarea lucrărilor pe terenurile în pantă. Răspunzînd acestei chemări, zilele trecute, în cooperativele din comuna Izvoru Berheciului, după cum ne-a informat N. Stoian, instructor al Uniunii județene a C.A.P., au venit circa 30 atelaje de la Dămienești, Negri și Berești-Bistrița. Tot în vederea urgentării însămînțărilor, cooperativa din Obîrșia a procedat la împerecherea animalelor proprietatea cooperatorilor, constituind în acest mod aproape 20 de atelaje. De asemenea, traducînd în practică indicațiile organelor agricole județene, la cooperativa din Izvoru Berheciului, pe terenurile nemecanizabile s-a trecut și la pasul porumbului cu sapa. In același timp, mecanizatorii depun eforturi susținute pentru încheierea grabnică a însămînțărilor. Și la cooperativa din Blaga se muncește intens la executarea lucrărilor de sezon. Aici, după cum ne-a relatat specialistul unității, inginerul A. Stoicescu, însămînțatul fiind pe terminate, toate forțele au fost îndreptate spre întreținerea culturilor. La data vizitei noastre, alături de cooperatori munceau de zor la îngrijirea culturilor și 4 tractoare, două la sapa rotativă, în tarlaua „Șerboaia", și alte două la prășit mecanic în tarlalele : „Spătărești" și „Șerboaia". „Pînă la 22 mai a.c., spunea interlocutorul, sfecla de zahăr s-a prășit pe mai mult. de jumătate din Ing. Gh. LUPU (Continuare în pag. a 111-a) In fabrici, nu se cunoaște odihnă Prin tot ceea ce întreprind în aceste zile, colectivele unităților economice din județul Bacău se alătură întregii țări aflată acum în luptă cu urmările nefaste ale revărsărilor de ape. Fabrici și uzine din unele zone ale țării au fost avariate, nu pot lucra ca-n zilele lor bune, normale, în industria județului Bacău, muncitorii, inginerii și tehnicienii, toți ca unul, în frunte cu comuniștii, au hotărît să-și aducă din plin contribuția la compensarea pierderilor pricinuite de ape. Multiplele aspecte pe care le ia acest ajutor prețios acordat regiunilor sinistrate vorbesc, toate, despre patriotismul oamenilor muncii, despre sentimentul de înaltă responsabilitate civică ce-i caracterizează. Iată-i pe muncitorii din Bacău sau Comănești, din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Moinești lucrînd duminică, renunțînd la ziua lor de odihnă, îmbrăcînd salopetele, halatele și, mai mult, necerind salariu pentru orele lucrate astfel. Iată-i în aceste zile pe muncitori analizînd posibilitățile de care dispun și suplimentînd, linii chiar spectaculos, angajamentele pe care și le asumaseră inițial în întrecerea socialistă. Totul pentru ca pe ansamblul economiei naționale să nu se înregistreze pierderi atît de mari, totul pentru ca și acei oameni care acum au de muncit pentru a-și reface casele, orașele, satele, fabricile și uzinele să poată reintra cît mai repede în pulsul normal al vieții, al muncii. De data aceasta, reporterii noștri vă vor relata despre o duminică fără odihnă, despre o zi care reliefează pregnant abnegația ce caracterizează la aceste ore de grea încercare toate colectivele din întreprinderi. Suveicile și-au continuat travaliul Duminică, 24 mai 1970. La „Proletarul“ nu mai domnește obișnuita liniște duminicală. Zumzetul războaielor de țesut se încăpățînează să stăruie. Un schimb întreg hotărise dinainte să vină la lucru. S-au îmbrăcat din nou salopetele, halatele. In urzelile care-și așteptau rîndul a început acel du-te-vino al suveicilor. Țesătoarele la războaiele lor, inginerii și maiștri la obișnuitele locuri de muncă, îndeletnicindu-se, ca-n toate zilele, cu conducerea procesului de producție. Oamenii sînt repede prinși de treburile lor obișnuite și la un moment dat uită chiar ce zi este. Au hotărît să renunțe la odihna de durainică și iată-i acum făcînd din hotărîrea lor un lucru obișnuit. în secțiile fabricii oamenii ni se par în această duminică mai harnici. Nu au fețele crispate, nu trădează oboseală.. Cînd au răgaz, mai schimbă unul cu altul eite o vorbă. Despre apele acelea mari, despre oamenii aceia care s-au luptat cu apele. Este singurul subiect la ordinea zilei. De altfel și motivul, pentru care se află azi aici și nu în parc, în excursie... Angela Dîțu, Ținea Bodea și Gheorghe Grasu la filatura, Maria C. Rebegea, Elena Dodiță și Maria Nicu la țesătorie, Zamfira Balercă, Vasile Postolache și Ioan Bordeianu la finisaj — iată numai cîțiva dintre cei care au fost duminică la lucru. Și bilanțul gestului lor profund patriotic: 3500 mp țesături și 1000 kg fire. Pînă la sfîrșitul anului ei vor mai lucra în multe alte duminici. Umăr puternic, de miner încercat Se confirmă, încă o dată, autenticitatea, soliditatea afirmațiilor care se fac cu legătură cu minerii comăneșteni, oameni harnici, gata în orice moment să pună un umăr puternic pentru a depăși greutățile ivite. O parte din zonele carbonifere ale țării au fost calamitate. Se pierde producția. Se pierde cărbune, această importantă sursă de energie a industiei, a transporturilor. Și minerii oomăneșteni au hotărît: „Vom lucra și duminica, pentru a recupera măcar o parte din cantitățile pierdute“. Acum două zile, deși a fost duminică, obișnuita zi de odihnă a minerilor, i-am întîlnit totuși pe acești bravi oameni ai adîncurilor în galerii și abataje. Peste 1200 de mineri mînuiau ciocanele de abataj, manetele troliilor, pîrghiile locomotivelor de subteran, în plină duminică, ei au scos la lumina zilei 776 tone de cărbune. Un dar adevărat, deosebit, prețios. El va fi amplificat în alte duminici, ce vor fi tot mai fructuoase. Și cele mai optimiste păreri au fost întrecute Se hotărîseră cu cîteva zile înainte și muncitorii de la Fabrica de șuruburi să lucreze duminică. Unii făceau calcule, notau producția care ar fi posibil să se realizeze în acest fel. Oameni optimiști cei care au calculat cu o zi, două înainte. Dar pierduseră din vedere capacitatea colectivului acesta de a se depăși pe el însuși. Unul dintre schim(Continuare în pag. a 111-a) la Răspuns hotărît efortul general al țării Zilele de grele încercări pentru mai toate județele țării, de eroică înfruntare cu furia nestăvilită a apelor, sunt, pentru oamenii muncii din întreprinderile sau zonele care au avut mai puțin de suferit de pe urma calamităților, zile de adevărat eroism în muncă. Fapte mărețe, de înaltă responsabilitate pentru interesele economiei și ale întregului popor, de toată frumusețea, demonstrează cu pregnanță aceasta, încadrînd întreaga țară într-o bătălie eroică pentru învingerea momentelor grele, de cumpănă, prin care trecem. Oamenii muncii din unitățile municipiului de pe Trotuș răspund chemării partidului de a contracara, cu maximum de operativitate, efectele distructive ale inundațiilor, prin eforturi deosebite în muncă, îndată ce în presă au fost publicate apelul Biroului executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste și chemările organizațiilor de masă, în înflăcărate și emoționante mitinguri ei au analizat cu toată răspunderea, pînă în cel mai mic amănunt, posibilitățile de care dispun și au trecut la declanșarea unei largi acțiuni patriotice, de sporire a contribuției la acoperirea deficitului provocat întregii economii de stagnare a activității celor peste 250 de întreprinderi sinistrate. Potrivit obiectivelor acesteia, ei vor realiza peste plan, pînă la finele anului, produse în valoare de peste 50.000.000 lei; vor reduce durata de execuție a instalației toxafen cu 30 de zile și vor începe probele tehnologice la alchilamine cu 127 zile înainte de termen ; vor realiza însemnate economii la prețul de cost, peste 27.000.000, și un beneficiu de aproape 30.000.000 lei. La materializarea acestor obiective s-a trecut, de îndată, valorificîndu-se din plin resursele existente. Colectivele de muncă, în frunte cu comuniștii, lucrează cu încordare și maximum de efort, uneori peste programul de lucru, zile și nopți dacă situațiile impun aceasta, hotărîte să nu-și precupețească forțele pentru asigurarea tuturor condițiilor realizării angajamentelor. Cîteva fapte mai deosebite merită subliniate. ...Apele abundente ale Trotușului determinaseră descoperirea, pe o lungime de 150 m, a conductei de gaz metan."Aceasta rămăsese pur și simplu suspendată. Pericol de rupere a ei și totodată de întrerupere a alimentării cu gaz metan a întregii platforme industriale. Pericol de mari pierderi. Auzind despre ce e vorba, echipa condusă de comunistul Ioan Dragomirescu n-a pregetat o clipă, cu toate că abia ieșise din schimb. Sub îndrumarea maistrului N. Constantin și inginerului Dumitru Păuna de la Uzina de petrol și împreună cu unii lucrători din cadrul întreprinderii de gospodărire orășenească ea a lucrat încordat, de dimineață și pînă seara, la stabilirea suporților care să permită consolidarea conductei... ...La instalația E-2 de la cauciuc, după cum își amintește inginerul Eugen Bucin, șeful secției, cu numai cîteva zile în urmă, mai precis în noaptea de 18 spre 19 mai, pe la orele 23 s-a semnalat avarierea unei prese de cauciuc. Nepunerea ei imediat la punct, amînarea acestei intervenții pînă dimineața cînd veneau mecanicii la program ar fi însemnat un prejudiciu de 11 tone de cauciuc. Cum a fost evitat ? Un simplu telefon și mecanicii de intervenție Alexandru Ilcu și Vasile Bejenaru au și sosit... ...Pentru asigurarea unei bune funcționări a tuturor instalațiilor M. RUSU (Continuare în pag. a IlI-a) în legătură cu contul C.E.C. 2.000 Cu începere de sîmbătă, a fost extinsă posibilitatea cetățenilor din mediul rural de a depune sume în contul C.E.C. 2.000. Este vorba de măsura luată de Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor, prin care, în localitățile unde nu există unități PT.T.R. sau C.E.C. se pot depune sumele pentru ajutorarea sinistraților, la factorii poștali din localitățile respective. Factorii poștali emit pe loc chitanțe care atestă sumele încasate, fără a se percepe nici o taxă O lucrare de primă urgență: EVACUAREA APELOR de pe terenurile inundate Deși în ultimul timp nivelul apelor, în general, a scăzut, totuși importante suprafețe de teren continuă să rămînă inundate sau prezintă exces de umiditate, ceea ce împiedică efectuarea lucrărilor de sezon. Astfel de terenuri se întîlnesc in marea majoritate a unităților agricole, dar mai ales în lunci, întrucît o bună parte din aceste suprafețe sînt însămînțate cu diferite culturi, în scopul evitării fenomenului asfixierii sau putrezirii plantelor, trebuie să se acționeze de urgență pentru eliminarea excesului de umiditate. Aceeași atenție trebuie acordată și celorlalte terenuri, cunoscut fiind faptul că tărăgănarea eliminării apelor înseamnă amînarea efectuării lucrărilor și ca atare întîrzierea executării însămînțărilor. De aceea, conducerile unităților, specialiștii acestora, trebuie să intervină hotărît în vederea eliminării excesului de umiditate de pe terenurile agricole. în acest scop, se impune scoaterea în cîmp și punerea în funcțiune a tuturor mijloacelor de pompare existente în unitățile agricole. Concomitent, să se mobilizeze forțe manuale suficiente pentru executarea rigolelor și șanțurilor necesare înlesnirii evacuării apelor. Nu trebuie așteptat ca acestea să se retragă de la sine, ci să se intervină prin toate mijloacele pentru grăbirea evacuării lor. Procedîndu-se astfel se înlătură posibilitatea asfixierii sau putrezirii plantelor, iar terenurile neînsămînțate vor putea fi lucrate la timp, ceea ce va influența pozitiv nivelul recoltei. A In sprijinul localităților sinistrate Consiliile populare județene și unitățile județene ale cooperației de consum și meșteșugărești au examinat posibilitățile pe care le au de a renunța la anumite cantități de materiale de construcții, pentru care au avut repartiții în acest an, venind și pe această cale în sprijinul refacerii localităților sinistrate. Potrivit datelor centralizate pînă în prezent, în municipiul București și în județele neafectate de inundații mari, unitățile cooperației de consum și meșteșugărești au renunțat la repartițiile primite anterior, pentru următoarele cantități de materiale de construcții: 8.325 tone ciment, 3.103 tone var, 279 tone tablă, 645 tone ipsos, 605 m c cherestea rășinoase, 20 milioane bucăți cărămizi, 1.613.000 bucăți țigle, 23.933 m p uși-ferestre, 173.750 mp carton asfaltat, 324.000 bucăți cahle teracotă, 320 tone țevi pentru construcții și instalații. Mari cantități de fier-beton, vopsele, obiecte sanitare din porțelan și fontă, geamuri, parchet, feronerie, placaj, furnir, bile manele, nisip, prefabricate vor fi, de asemenea, puse la dispoziția zonelor calamitate din aceleași rezerve. cind apele invui căzind la datorie, ca durate ale lui jertfele umane să fie reșului și Tirnavelor, ale Someșului și Siretului s-au năspustit înfricoșător peste căminele voastre, poale tilor, organizate în județul Bacău, are loc cît mai mici. Pentru zilnic un impresionant voi și alături de voi pelerinaj. Înaltul spirit tara întreagă lupta. Acum, cînd voastre numai casele sînt, cînd livezile au fost că erau la vreme de pîngărite, cind bunusomn, ori în miez de zi, ori in amurg. In leagăne, sugarii gîngureau, surîdeau ori visau, iar bunicile poate solidaritate umană, amplificat de profunda conștiință socialistă a fiecărui cetățean al patriei se manifestă plenar. In hăinuța caldă oferită de un copil altui copil sunt strecurate gingaș și simple cuvinte de zile voastre agonisite cu trudă s-au pierdut in valuri, milioane de prieteni necunoscuți vă oferă căldură din le torceau caiet, nu șicăldura hainelor lor și îmbărbătare: „Prietene niște. Și v-a fi trezit pline din piinea lor și drag, nu dispera; toți vorbe de alinare, sîntem cu Unei“. La centrele de co- La agențiile C.E.C., lectarea bunurilor pen contul 2000 este solicitau ajutorarea snuistra tot permanent. Bătrîni dintr-o dată învăluiți de ape și mii și spaimă. Puhoaiele dărîmau totul în calea lor. Citi dintre voi nu s-au salvat ca prin minune! Greu ceas de cumpănă ! Ore și zile la rind elicopterele au zburat deasupra caselor voastre inundate, pentru a vă veni in ajutor. Ostași fruntar destoinici au învalurile, unii și femei, elevi și studenți, oameni de toate profesiile înscriu sume mai mari sau mai mici pentru ajutorarea sinistraților. In același timp, convoaie de mașini, trenuri cu Îmbrăcăminte, hrană și medicamente grăbesc spre aceeași destinație — localitățile sinistrate. tn fabrici, ori pe ogoarele ocolite de calamități, munca nu cunoaște răgaz, însemnate producții peste plan, sporuri de economii și beneficii vin să diminueze imensele pagube pricinuite de furia apelor și să restabilească liniștea căminelor distruse. Peste zile, ori săptămîni, voi, cei care văde vetrele caselor noi, copiii vor asculta din nou poveștile bunicilor. Iar cînd Uncii aceștia, care au trăit zile de groază, .................. i zile dezastrului trăit, vă veți reîntoarce acolo unde aui fost cindva căminele voastre. Pe aliați departe de locu vor fi mari vor povesti ! .................... I larindu-le celor de după ei că, intr-o zi de primăvară, pe la mijloc de mai, noaptea, ruinele lăsate de valuri, veți ridica alte te ori la amiază, ori In amurg puhoaiele au melci, mai sigure, mai puternice. Cu sprijinul întregii țări, rănile se vor vindeca, durerea va apune. Vor rodi din nou livezile și iar va fi liniște și frumos. CĂTRE VOI, CEI 265.000! năvălit peste case și oameni. Și au intrat in acțiune elicoptere, bărci, mașini și tancuri, mii de ostași și formații ale gărzilor patriotice. S-a dat o luptă crincenă, grea. Și oamenii au invins pentru că și bătălia aceasta aspră cu stihiile a fost condusă de un strateg înțelept și vizează partidul. Toma JÄMNEALÄ J PE SCURT DIN SITUAȚIA OPERATIVĂ Datele centralizate sîmbătă seara la Direcția agricolă județeană dovedesc preocuparea cooperatorilor față de lucrările la zi. Astfel, s-a lucrat cu sapa rotativă pe 5.036 ha cultivate cu porumb, 508 ha floarea-soarelui și 10 ha sfeclă. • Situația primei prașile este : 74 la sută la sfeclă, 58 la sută la floarea-soarelui, 58 la sută la cartofi și numai 2,3 la sută la porumb (!?!). • Realizări minime sunt și la cositul lucernei — doar 10,7 la sută. Aceste cifre invită la reflecție, la măsuri urgente și eficiente. Timpul e întirziat, buruienile au crescut masiv și cijmuiesc recolta . Fiecare oră e prețioasă. Cu toate forțele la întreținerea culturilor J De la inimă la inimă ! Fiecare manifestare culturală, fiecare întîlnire cu autorii acelor creații în stare să ne transmită fiorul emoției constituie pentru public prilej de meditație. Dar parcă niciodată un vernisaj n-a stîrnit în orașul Jean al sindicatelor, Pintilie Rusu, șeful secției propagandă a Comitetului județean Bacău al P.C.R. Reprezentanți ai altor organizații de masă și obștești, oameni de cultură și artă, conducători ai unor între lui Bacovia și al lui Nicu Enea , parprinderi și instituții, profesori, sinticipare afectivă de intensitatea celei de duminica trecută. Pregătit sub auspiciile Comitetului județean pentru cultură și artă, el a adunat intr-un gest unic sentimentele compasiunii creatorilor și admiratorilor de frumos față de populația din zonele de nți, elevi, ziariști au ținut să ia parte la acest eveniment reprezentând solidaritatea cu cei aflați în grea cumpănă. Cu sprijinul lor și al celorlalți iubitori ai artei din județul Bacău donația artiștilor plastici putea deveni un act util de a nudistruse de inundații. Prima expozitorare a sinistraților. Expozanții arte reprezentînd obolul artiștilor duseseră aici ce crezuseră mai aproplastici băcăuani — membri ai Cenaclului „Nicu Enea" al Uniunii Artiștilor Plastici sau simpli amatori — venea să ofere spre vînzare peste o sută de lucrări donate de pictori, graficieni, sculptori, ceramiști. Deschiderea expoziției a avut loc în prezența tovarășilor Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., Ioan Ichim, prim-secretar, al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., Vasile Păcuraru, președintele Consiliului jude ț. MARDARE (Continuare în pag. a IlI-a) piat de gustul și cerințele cumpărătorilor, dar fiecare lucrare, un crîmpei din sufletul lor — așa cum sublinia prof. Iulian Antonescu, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, în scurta sa alocuțiune. Și parcă pentru a amplifica emoția momentului, poetul Mihail Sabin a citit cîteva poezii din ci- Cei nerăbdători și-au putut ridica de îndată tabloul ales.