Steagul Roşu, iulie 1970 (Anul 25, nr. 5409-5435)
1970-07-01 / nr. 5409
4 Sesiunea Consiliului popular al municipiului Bacău La Bacău s-au desfășurat lucrările celei de-a VI-a sesiuni ordinare a Consiliului popular municipal, care a dezbătut o serie de probleme edilitar-gospodărești, în scopul obținerii unor rezultate superioare în acest sens, și a lansat o chemare la întrecere. CHEMAREA Consiliului popular al municipiului Bacău CĂTRE CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, CĂTRE CONSILIILE POPULARE ALE ORAȘELOR ȘI COMUNELOR DIN JUDEȚUL BACĂU Consiliul popular al municipiului Bacău, întrunit în cea de-a VI-a sesiune ordinară, analizînd propunerea Comitetului său executiv cu privire la necesitatea intensificării acțiunii de colectare a deșeurilor textile, de material plastic, hîrtie, metal, sticlă și altele, prevăzute la articolul 27 din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 750/1970, privind adoptarea planului de stat al economiei naționale pe anul 1971, a constatat că există posibilități pentru strîngerea unor cantități importante de deșeuri, pînă la sfrșitul anului curent. Exprimînd dorința cetățenilor din municipiul Bacău, Consiliul popular municipal adresează consiliilor populare, tuturor cetățenilor din județul Bacău, chemarea la întrecere pentru colectarea și predarea de către fiecare familie sau gospodărie, în perioada arătată, a următoarelor cantități de deșeuri: cile 10 kg metal, 2 kg hîrtie și carton, 5 kg sticlă, 1 kg textile. Pentru colectarea acestor cantități Consiliul popular al municipiului Bacău, în colaborare cu Comitetul municipal al femeilor, Comitetul municipal al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliul municipal al sindicatelor și Consiliul municipal al organizației de pionieri, va organiza o amplă acțiune cu caracter permanent de strîngere, sortare, depozitare și predare a deșeurilor, antrenînd în această activitate deputații, comitetele de cetățeni, comitetele de locatari, unitățile social-culturale, toți cetățenii municipiului, contribuind în felul acesta la înfăptuirea amplului program de dezvoltare a țării noastre. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — NR. 5.409 (6.888) MIERCURI 1 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani Patina vremii sau a indiferenței? • La Fabrica de spirt, lichior și bere din Bacău, o secție nouă dă semne de bătrînețe • Cine compromite noțiunea de progres tehnic — căruța, calul sau specialiștii din fabrică ? La 1 august 1969 a intrat în funcțiune secția de producere a lichiorurilor de la Fabrica de spirt, lichior și bere din Bacău, prevăzută a fi utilată la un nivel tehnic ridicat. Au trecut 11 luni de la darea sa în folosință, timp în care secția putea atinge capacitatea de producție planificată. Făcînd o vizită la noua secție ne-am așteptat să vedem lucruri frumoase. Speranțele noastre au fost, însă, repede spulberate. Prima concluzie pe care o tragem , noua secție de lichioruri s-a învechit într-un timp foarte scurt. Atît aspectul exterior al secției, cît și cel interior lasă de dorit. Clădirea propriu-zisă începe să afișeze urmele neglijenței, dovadă a modului defectuos în care a fost executată. Tencuiala căzută în exterior, petele de igrasie din interior sunt dovezi grăitoare ale unei construcții la care executantul, respectiv Trustul de construcții Bacău, va trebui să plătească acum propriile greșeli cu un plus de cheltuieli, cu un consum suplimentar de materiale și forță de muncă. în ceea ce privește gradul de utilaje a secției cu agregatele prevăzute în proiect și modul de gospodărire nu se pot spune prea multe lucruri bune. O parte dintre utilaje au fost aduse și puse în funcțiune, altele însă nu funcționează încă sau nici nu au fost procurate. Mașina destinată spălării sticlelor nu a fost, deocamdată, instalată, în schimb, sunt folosite două mari căzi în care se execută foarte rudimentar spălatul și limpezitul sticlelor. în jurul căzilor trebăluiesc 6-7 muncitoare care, practic, nu pot realiza o corectă și rapidă curățire a sticlelor. Benzile transportoare, a căror menire este de a executa deplasarea ambalajului de la spălat la îmbuteliere și de aici la depozitul de uscare, stau și ele. „Funcționează" în schimb... tărgile. Pentru controlul sticlelor spălate nu există încă un aparat, el făcîndu-se cu ochiul liber. Nu este chiar atît de corect dar... se spune că merge, încremenite sînt și cele două mașini pentru bătut dopuri. Nu pot fi folosite deoarece nu sînt... rentabile, în schimb, au fost înlocuite cu ciocane din lemn. Fac ele zgomot, dar sunt mai... eficiente. Mașinile de dopuit au fost, pesemne, procurate pentru că așa prevedea proiectul, deși se știa că nu dau rezultatele scontate. Și alte aparate au fost trecute în proiect numai ca să pară proiectul modern, fără însă să se constate dacă este posibilă achiziționarea lor. De exemplu, aparatul de îmbuteliat lichioruri și dispozitivul de capișonat nu se fabrică în țară și nici nu există garanția importării lor. Acum, o parte din operațiile ce urmau să fie executate mecanic sunt efectuate manual, în aceste condiții, eficiența economică a noului obiectiv scade, neputînd să se atingă la termen parametrii proiectați. Cadrul descris mai sus este completat de dezordinea și lipsa de operativitate în punerea la punct a unor lucruri, în depozitul de ambalaje, grămezile de sticle existente peste tot, dintre care o bună parte sînt sparte sau ciobite, coșurile cu sticle depozitate unele peste altele, la întîmplare, denotă lipsa spiritului de gospodărire al celor ce se află aici zi de zi, oră de oră. în mijlocul acestui depozit staționează interesantul mijloc de transportare a ambalajului de la magazia de sticle la depozitul secției. Este vorba de o căruță cu al cărui singur „cal putere" este de fapt compromisă noțiunea de progres tehnic. Este evident că problema asigurării unor mijloace de transport interne, la nivelul cerut de tehnica modernă, nu a fost tratată suficient de către comitetul de direcție al fabricii. Cu fondurile de mică mecanizare de care dispune fabrica s-ar fi putut rezolva problema transportului intern în mod onorabil. Acesta ar fi, în mare, aspectul noii secții de la fabrica amintită. Nu am notat decît unele din deficiențele ce sălășluiesc în această secție. Ne-am referit, în principal, la condițiile pe care conducerea fabricii a avut „grijă" să le asigure muncitorilor de aici. Pentru a afla (Continuare în pag. a IlI-a) Geta CHIRIȚĂ Sărbătorirea Zilei învățătorului“ Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Municipiul Bacău, a avut loc adunarea festivă consacrată sărbătoririi „Zilei învățătorului". Fundalul scenei era dominat de drapelul partidului și tricolorul patriei. Alături — stema conducătorului încercat al poporului nostru, precum și urarea pe care i-o adresează corpul didactic — „Trăiască Partidul Comunist Român!“, în sală se aflau numeroase cadre didactice — educatoare, învățători și profesori — de la toate unitățile școlare din municipiu. După ce prof. Lucian Agachi, inspector la Inspectoratul școlar județean, a făcut o trecere în revistă a realizărilor obținute pe tărîmul învățămîntului în anul școlar recent încheiat, precum și a sarcinilor ce revin personalului didactic pentru educarea tinerelor generații ale României socialiste, tovarășul Ioan Ichim, primsecretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., președintele comitetului executiv al consiliului popular municipal, a salutat asistența, toate cadrele didactice ale municipiului Bacău, în numele Biroului Comitetului județean de partid, și le-a urat noi succese în munca nobilă de modelare a sufletelor gingașe ale copiilor. Un emoționant moment l-a constituit salutul pionierilor băcăuani care, cu prilejul „Zilei învățătorului“, au adus un prinos de recunoștință dascălilor lor. Adunări festive prilejuite de sărbătorirea „Zilei învățătorului“ au mai avut loc și în alte localități din județ: în numele Biroului Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, adunările au fost salutate de tovarășii : Valerian Ghineț, secretar al Comitetului județean de partid (la Buhuși), Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean de partid (la Tg. Ocna), Aurel Ilie Calimandric, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean (la Moinești), Vasile Ardeleanu, prim-secretar al Comitetului municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal (in Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej), Pintilie Rusu, șeful Secției propagandă a Comitetului județean de partid (la Bacău-sate), Constantin Velisar, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular județean (la Podu Turcului), Maria Vicol, inspector general al Inspectoratului școlar județean (la Comănești). Cu prilejul „Zilei învățătorului", unor cadre didactice din județul Bacău le-au fost atribuite titlurile de profesor emerit, educatoare, învățător și profesor evidențiat, gradul didactic I și gradații de merit. Ieri, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu președintele Consiliului de Stat, Mae Ceaușescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului și soția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Negre. Marți, împreună cu președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile române atașate pe lângă șeful statului iranian — Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, generallocotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Ardeshiz Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Sultan Sanandaji, ambasadorul Iranului la București, și alte persoane iraniene care-l însoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor două țări împodobeau străzile străvechii cetăți a banilor, iar portretele Șahinșahului al soției sale erau expuse în vitrineșile magazinelor. Și, bineînțeles, subiectul la ordinea zilei al volubililor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi șefi de stat. Discuțiile se centrau invariabil asupra semnificației întîlnirii dintre șeful statului român și șeful statului iranian, asupra bunelor relații1 statornicite între Iran și România. România și Iranul au un limbaj comun, în foarte importante probleme ale contemporaneității : respectarea suveranității independenței, respectul reciproc, cașilaborare reciproc avantajoasă. Animate de dorința de a sluji cauza înțelegerii în viața internațională, România și Iranul acționează pentru cooperarea și prietenia între popoarele lumii, și oferă, prin ceea ce întreprind în planul relațiilor bilaterale, un model de colaborare între state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie și stimă ale întregii populații a acestui mare oraș al țării, care este Craiova, zeci de mii de cetățeni i-au întîmpinat în vizita lor pe suveranul Iranului și pe președintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, culturale. Constantin Băbălău, președintele Consiliului popular al județului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum și alte notabilități locale prezente la aeroport au adresat Șahinșahului și președintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestății Sale, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și președintelui Nicolae Ceaușescu buchete de flori,în uralele și aplauzele craiovenilor veniți în întimpinare la aeroport,cortegiul oficial se îndreaptă spre oraș. Pahlavi. Din discuțiile pe care le-am surprins în momentele ce au premers sosirea la uzină, în timpul vizitei, am reținut faptul că ea este interpretată ca un semn al dorinței înalților oaspeți iranieni de a cunoaște la fața locului realizările poporului nostru, posibilitățile existente de a lărgi pe multiple planuri colaborarea economică între România și Iran. De altfel, uzina craioveană și-a trimis primele „cărți de vizită" în țara prietenă : transformatoare de forță de 150 și 200 kVa, precum și diverse tipuri de aparataj electrotehnic. în prezent se afla în fază avansată de fabricație primele tipuri de separatoare electrice de 20 Kv, care vor lua calea Iranului. Au fost și vor fi aceste produse, pe care hărnicia și priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinței și a posibilităților reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia iraniană în folosul ambelor părți. Cu deosebit interes, Șahinșahul Iranului s-a oprit în secțiile fabricii de locomotive Reține îndelung atenția înalților oaspeți locomotiva electrică, produs de înaltă tehnicitate asimilat nu de multă vreme, în cabina locomotivei are loc o scurtă discuție între președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului. Subiectul: perspectivele pe care le deschide dezvoltării unei economii moderne înzestrarea transporturilor feroviare cu astfel de locomotive. Șeful statului român informează pe interlocutor asupra planurilor noastre de electrificare a magistralelor de cale ferată și subliniază, în această ordine de idei, gradul înalt de eficiență economică la care vor ajunge transporturile, ales în zonele de munte, cînd va mai extinsă utilizarea locomotivelor electitrice. Șahinșahul Iranului subliniază că și țara sa este îndeaproape preocupată de problema modernizării transporturilor feroviare. Totodată, are cuvinte de apreciere pentru modul cum a fost realizată locomotiva electrică românească, pentru performanțele ei tehnice înalte. Este vizitată în continuare fabrica de aparataj electric. Impresionează aici, în mod deosebit, dotarea tehnică, de înalt nivel calitativ, organizarea modernă a fluxului de producție. Finalitatea procesului muncii este verificată cu meticulozitate și riguroasă exigență de către aparatele de precizie, precum și de instalațiile speciale ale laboratorului de înaltă tensiune. Pe întreg parcursul vizitei, Maiestatea Sa Imperială își exprimă dorința de a cunoaște cît mai îndeaproape organizarea producției, modalitățile de perfecționare a calificării cadrelor, retribuția acestora. înaltul oaspete își exprimă aprecierea sa deosebită pentru capacitatea colectivului Uzinei Electroputere de apasul cu progresele înregistrate ține pe plan mondial în acest domeniu. „Vă doresc toate succesele, pe care le meritați din plin. Dat fiind ritmul schimbărilor pe care le-am remarcat aici, sunt sigur că într-un timp scurt uzina dv. va deveni unul din centrele cele mai importante de producție . Continuare în pag. a IV-a) Electroputere își relevă virtuțile Primul punct al itinerarului este Uzina Electroputere. Simbol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la intrarea in Craiova se înfățișează ca un dinamic și viguros centru al industriei construcțiilor de mașini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel ale patriei, pe arterele feroviare ale altor țări cunoscutele locomotive electrice și Diesel electrice „Electroputere". Aici se produc transformatoare de forță de mare putere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lumii. Emblema uzinei „Electroputere” este, de asemenea, însemnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare electrice și aparataj de medie și înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produsele electrotehnice realizate aici, au primit cu dragste, cu multă prietenie, pe șeful statului nostru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9,45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăților Lor Imperiale — Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și împărăteasa Farah. Cînd se vor recolta tinerele naturale? Una din preocupările la zi in agricultură este și recoltarea furajelor. în cele mai multe cooperative agricole din județ s-a terminat coasa întîia la trifoliene — cei mai harnici transportînd In furajerii final rezultat. Printre unitățile care se pot lăuda cu o astfel de realizare se numără și cooperativele agricole din Podu Turcului și Căbești. „Am avut 217 hectare lucernă pentru fin, ne spunea medicul veterinar Marin Rusu, șeful fermei zootehnice de la C.A.P. Podu Turcului, întreaga cantitate de fin de lucernă rezultat de la prima coasă se află de acum în furajerie". într-adevăr, stogurile frumos înșiruite, și foarte bine clădite, îți incintă privirea. Am fost informați că peste cîteva zile va începe coasa a doua la lucernă. Ceea ce ne-a mai reținut atenția la această cooperativă este și faptul că se cosește de zor și la fînețele naturale. Din cele 100 hectare finețe naturale s-a cosit pe vreo 20 hectare pe valea Lebancei, de pe jumătate din această suprafață finul fiind, de asemenea, transportat in furajerie. Merită reținută soluția pe care a adoptat-o conducerea cooperativei de aici în vederea suplinirii lipsei de cosași . 10 hectare fîneață de pe valea Bălăneștiului a fost cosită mecanic. „Amănuntul" poate fi reținut și de conducerile altor cooperative agricole deficitare la capitolul cosași. Referitor la calitate, am fost asigurați că final care s-a făcut pînă acum e de foarte bună calitate...— ceea ce, firește, constituie *o premisă pentru obținerea unor producți mari de lapte în perioada de stabulație ce va urma. Și la C.A.P. Căbești se acordă o deosebită atenție bazei furajere. Ca și la unitatea vecină, întreaga cantitate de fin obținut din prima coasă de lucernă se află în furajerie. Aici, după cum ne-a asigurat președintele cooperativei, Gheorghe Costin, a și început cea de-a doua coasă la lucernă. De asemenea, aici a început și cositul borceagului de pe cele 27 hectare cît deține unitatea. Cu privește fînețele naturale, la C.A.P. Căbești acestea au fost compromise (76 hectare). Așa că pentru a se asigura fin de pajiște s-a cumpărat iarba de pe 30 hectare — din care jumătate este deja în brazde. Pentru asigurarea bazei furajere va fi suplimentată suprafața ce se va însămînța cu cultură dublă. Astfel, fată de 300 hectare planificat, cooperativa va însămînța 400 hectare — suprafață ce va asigura, alături de celelalte surse, furajele necesare efectivelor de animale planificate pentru anul ce urmează. Trebuie spus însă că dacă așa stau lucrurile la cele două unități amintite, nu tot la fel de bine se prezintă situația în alte cooperative. Mai întîi că în multe unități agricole din județ" cositul fînețelor naturale n-a început încă, deși s-ar fi cuvenit cosită cu prioritate iarba de pe pîraie. De asemenea, în multe cooperative este tărăgănat transportul finului rezultat de la prima coasă de lucernă ceea ce are drept urmare diminuarea suprafeței pentru coasa următoare. Am putea aminti printre acestea cooperativele agricole Berești-Tazlău, Ardeoani și încă multe altele. Dat fiind faptul că mari suprafețe de finețe și culturi furajere au fost compromise total sau parțial, se cuvine acordată cea mai mare atenție strîngerii la vreme și în bune condiții a tuturor furajelor. •Este cazul să se treacă cu forțe sporite la cositul sînețelor naturale, iar acolo unde lucerna a ajuns din nou în faza de îmbobocire, să se treacă la cea de-a doua coasă. Pe măsură ce s-a uscat, finul să fie dus în furajerii și clădit în stoguri. Suprafețele de finețe și alte plante de nutreț fiind însemnate și necesitînd un volum apreciabil de muncă, consiliile de conducere au obligația să întreprindă măsuri hotărîte pentru ca în scurt timp final să se afle la locul său — în furajerii I Toma DUDAU Toate furajele sunt strinse și depozitate exemplar la ferma de stat Vultureni. Foto: C. BURSUC Deznodămîntul nu putea fi decît unul singur Ca normă generală înscrisă în legea fundamentală a țării — CONSTITUȚIA — îndatorirea fiecărui cetățean de a respecta legile și de a apăra proprietatea socialistă, este cunoscută tuturora. Această îndatorire a fost înserată și în cuprinsul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat, în care se menționează că apărarea și buna gospodărire a bunurilor proprietate socialistă constituie o obligaței a fiecărui angajat. Cu atît mai mult, răspunderea pentru integritatea bunurilor obștești sporește, atunci cînd este vorba de persoane investite cu calitatea de gestionar și cărora le revine, ca atributiune de serviciu, așa cum se arată în Legea nr. 22/1969, privind angajarea gestionarilor, tocmai primirea, păstrarea și eliberarea bunurilor proprietate socialistă. Dacă marea majoritate a oamenilor muncii se preocupă, în activitatea de zi cu zi, de apărarea și întărirea proprietății socialiste, mai sunt încă unele elemente care, urmărind obținerea unor venituri nemuncite, atentează la avutul obștesc, cauzînd importante prejudicii statului. Recent, organele de urmărire penală au avut de cercetat un asemenea caz care privea producerea unei pagube de 93.871 lei, la ICRT 1 Bacău. Autorii importantului prejudiciu cauzat avutului obștesc sunt doi dintre angajații acestei întreprinderi, Gheorghe Fodor și Octavian Costraș, care îndeplineau funcția de gestionar și respectiv, ajutor de gestionar. Aceștia, înșelînd încrederea statornicită între membrii colectivului de muncă din care făceau parte, în cursul anului 1969 și în luna ianuarie 1970, au comis, în mod repetat, sustrageri din propria gestiune și din celelalte gestiuni, reușind ca, o parte din mărfurile sustrase, să le și valorifice. Fără să-și „bată capul" cu probleme de etică, Gh. F. și O. C. au „studiat" toate posibilitățile existente în întreprindere pe care să le folosească în scopul punerii în practică a planurilor lor infracționale. Și să nu credeți că le a trebuit mult timp să le găsească. Urmărind evoluția acțiunilor lor ilicite este de observat faptul că, în prima parte a anului 1969, pînă în luna octombrie, ei s-au mărginit la a obține unele foloase materiale din livrarea cu diferență de preț a confecțiilor ce le gestionau. Cu un abil joc al prețurilor, la uniformele de elev (prin atașarea etichetelor de la numerele mari, cu prețuri mai ridicate, la uniformele mici, ale căror prețuri erau mai reduse) in LA m PAS DL noi fractorii au realizat diferențe de prețuri pe seama cumpărătorilor. „Ingenioșii" gestionari au folosit și metoda livrării unor cantități de uniforme școlare ale căror prețuri erau mai mari, la prețuri — înscrise în acte — mai mici, însușindu-și apoi diferența dintre prețul real și cel consemnat în scripte. în această acțiune ei s-au folosit de serviciile gestionarei Domnica Șerban, de la O.C.L. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, și ca amatoare de profituri obținute fără prea mari eforturi. în octombrie 1969 a început revizia gestiunii lui Gh. Fodor și O. Costraș. Aceștia, știind cum stau de fapt lucrurile cu gestiunea lor, au pătruns în ziua de 13 octombrie 1969 în incinta depozitului și au modificat prețurile la confecțiile școlare, pentru a ridica valoarea bunurilor existente în gestiune. Cum a fost posibilă pătrunderea infractorilor în incinta depozitului, la o oră cînd nu era program de lucru ? Foarte simplu : o cheie de la una din intrările în depozit se afla la Gh. Fodor (Cum se afla această cheie în buzunarul lui?). Revizia a trecut, s-a constatat o lipsă oarecare (cca. 4.500 lei), dar Gh. F. și O. C. știau că neregulile din gestiune sînt cu mult mai mari. La aceasta s-a adăugat și pofta infractorilor de a avea mai mult, cît mai mult. Ca urmare, au trecut de la furtul din propria gestiune la furtul din gestiunile celorlalți salariați ai I.C.R.T.I. în mai multe rînduri. O. Costraș, cu ajutorul lui Gh. Fodor a rămas închis în incinta depozitului și, în cursul nopții, lua din gestiunile vecine cele mai diverse obiecte, pe care le transporta în gestiunea lor. Valoarea totală a mărfurilor furate astfel, a fost de 61.980 lei, bani care urmau să fie plătiți, în cazul cînd infracțiunea nu era descoperită de persoane nevinovate. Dar și în cazul acesta ca în atîtea altele, ulciorul nu a mers de prea multe ori la apă. Noaptea de 12 spre 13 ianuarie 1970 a fost ultima pe care Octavian Costraș și-a petrecut-o în incinta depozitului ICRTI. Și parcă presimțind „sfîrșitul", în acea noapte, O. Costraș s-a dovedit deosebit de lacom, sustrăgînd din celelalte gestiuni mărfuri în valoare de 26.900 lei. Ca oricare infractor, Gh. Fodor și O. Costraș au sfîrșit prin a ajunge în închisoare, unde vor avea prilejul să reflecteze asupra gravității faptelor comise și a consecințelor nefaste ale activității lor infracționale. Pe bună dreptate, alături de ei, sunt chemați să răspundă în fațe instanței de judecată, și cei care i-au ajutat să valorifice bunurile sustrase, cum sunt gestionarii N. Sturghie de la Tg. Neamț și Domnica Șerban din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Proc. Liviu I.ICIU ! Procuratura județeană Bacău 1 Parfina a 11-a ! Culturale In pagina a III-a < SPORI ! : Semne particulare PERSIPON( O) Persepolis — nume cu rezonanță de basm oriental, având ineditul locurilor în care umanității îi place să-și descifreze începuturile. Tulburător prin misterul pe care îl evocă, prin trecutul din care istoria a reușit, poate, să descifreze prea puțin... Persepolis — carte și capitol de istorie, cu imagini cunoscute din manualele de școală și rămase în memorie, parcăm mai ales datorită sentimentului că niciodată acestea nu vor putea fi înlocuite de altele, văzute aievea... Persepolis — capitala unuia din cele mai mari imperii ale lumii, ademenitor ca întreg Orientul, cu mirajele sale... Și totuși... Am avut din primul moment convingerea, vizitînd Persepolisul, că primul pas în Iran, în Persia lui Darius cel Mare și a urmașilor săi, aici ar fi trebuit să-l fac. Aș fi înțeles atunci, poate mai repede și mai ușor, măreția evocată de toți istoricii, de toate cărțile care vorbesc despre această țară care a rămas totdeauna între cele (Continuare în pag. a IV-a) 1