Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 26, nr. 5825-5849)
1971-11-25 / nr. 5845
Pag, 2 ORELE RERfIUNȚI ALE MUNCII însemnări Răspunsul dat conducerii Centralei a fost fermi Da, ne angajăm să realizăm o producție suplimentară de 7,5 milioane lei! Am menționa însă că, dincolo de cifră, pe care o considerăm demnă de reținut, acest răspuns a fost dat nu la începutul anului, ci în urmă cu o lună ! In plus, această suplimentare implica o mărire de capacitate la fabricarea spirtului, dezvoltare care presupunea procurarea de utilaje, lucrări de montaj etc. Treaba nu era simplă deloc. Totuși oamenii se angajaseră. Așa ,că, s-a trecut imediat (la 24 octombrie a.c.) la indentificarea utilajelor necesare. S-a găsit un lin la București, blaza (vasul de încălzire a spirtului brut) la Iași. Unele erau segmentate, linul principal, cîntărind 11 tone, trebuia adus de la București și ridica unele probleme de transport, iar cel de-al doilea lin, nefiind de găsit, trebuia pur și simplu confecționat din materialele ce se aflau în întreprindere. la 6 noiembrie a fost adus în întreprindere ultimul utilaj — prefermentatorul. Concomitent cu acțiunea de procurare a utilajului și a celorlalte materiale (e momentul să evidențiem aici și aportul serviciului aprovizionare), la locul unde se stabilise amplasarea se făceau săpăturile, se turnau fundațiile pentru lunurile de fermentare, se executau modificări în „fizionomia“ unor spații existente și care in iureșul acestor lucrări trebuiau să nu stingherească producția secției a cărei dezvoltare se preconiza. Sudorii, lăcătușii au intrat în alertă. Li se cerea mult, lucru de bună calitate și totul in cel mai scurt timp posibil — o lună în loc de două cît ar fi durat întreaga operațiune în condiții firești. Prin forța lucrurilor s-a constituit un colectiv de șoc, avîndu-l în frunte pe inginerul șef Ion Teterea, pe maiștrii Ion Mihăilă (secretarul comitetului de partid), Ion Draga, Mihalache Rusu, șeful secției drojdie-spirt, inginerul Gheorghe Sebe, sudorii Petre Amarghitei, Dumitru Seciu, lăcătușii Mihai Benchea, Gheorghe Dumea și Anton Bulai. Acestora, în momentele cheie, de maximă tensiune le-au venit în ajutor șeful de echipă Constantin Munteanu, numeroși muncitori din secția drojdie-spirt, practic întreaga secție. „De fapt acesta a fost marele nostru avantaj, ne spune directorul ( ajunct. ing. Maria Titianu, că întregul colectiv al secției a contribuit la realizarea obiectivului respectiv“. La 9 noiembrie (după numai trei zile de la sosirea în întreprindere a ultimului utilaj), se monta deja vasul de încălzire a spirtului brut, iar la 20 noiembrie, după numai cîteva ore de probe tehnologice, noua capacitate era conectată la fluxul tehnologic al secției. Motivarea acestui ritm alert de lucru îl aflăm în faptul că numai intrînd în producție la 20 noiembrie noua capacitate putea asigura cele 15 vagoane de spirt, cît trebuia pînă la acoperirea valorii suplimentare pe întreprindere. (Simbătă, 20 noiembrie a.c. am primit confirmarea că, intr-adevăr, prima șarjă de spirt a fost produsă). Așadar, numărătoarea inversă a ajuns la cifra zero și startul s-a dat, sporind astfel cu circa 35 la sută capacitatea anuală a întregii secții, și aceasta, practic — în numai 20 de zile de lucru efectiv. Deci, și timpul poate fi comprimat! Că s-a lucrat fără a avea mai întîi un proiect, ci doar printr-o largă și aprofundată consultare, la fața locului, a specialiștilor, e adevărat. „Dacă s-ar fi optat pentru soluția normală însemna o lună proiectarea, devizele de lucrări, două luni procurarea, asamblarea și montajul utilajelor — ne spune tovarășul Gheorghe Budu, directorul întreprinderii. Noi însă ne dădusem cuvîntul că în două luni realizăm cele 7.550.000 lei producție suplimentară“. In acest context, am pus întrebarea : loc și timp pentru emoții a fost ? — Da, am avut emoții la ridicarea și montajul pe poziție a lunului de 11 tone greutate — ne răspunde inginerul șef Ion Teterea. — In rest s-a muncit cu extraordinară tragere de inimă, vine completarea secretarului comitetului de partid. Sudorii, lăcătușii, au lucrat uneori și 12-14 ore. Nimeni nu s-a ocupat de limitele celor 8 ore și nu s-a gîndit la recompense materiale. A primit, singură, dorința de a intra la termenul limită noua instalație. Toma DUDAU Fotbalul românesc se afirmă După emoțiile de acum zece zile și victoria la limită asupra echipei naționale de fotbal a Cehoslovaciei, ziua de miercuri a adus liniștea reconfortantă iubitorilor de fotbal din țara noastră Victoria splendidă repurtată de o manieră categorică asupra reprezentativei Țării Galilor și mult dorita calificare în sferturile de finală ale Campionatului european de fotbal sunt astăzi certitudini. Este evident că fotbalul românesc și-a căpătat un binemeritat lor, inerarhia valorilor europene. Calificarea echipei noastre naționale printre cele 16 reprezentative de fotbal din lume și participarea sa la turneul final de la Guadalajara din Mexic a fost, cum bine știm, un prim mare succes. Victoria recentă in întilnirea cu echipa Cehoslovaciei și aceasta de ieri asupra Țării Galilor au făcut posibilă situarea noastră pe primul loc în seria I a Campionatului european de fotbal, o performanță care vorbește de la sine. Și astfel, după mulți ani de muncă asiduă, Angelo Niculescu și Titus Ozon au reușit să facă o echipă în adevăratul sens al cuvîntului, care știe să lupte și sa și apere șansele, de la egal la egal, cu cele mai puternice formații din bătrinul nostru continent și din lume. Nu este chiar nimic exagerat în afirmația aceasta pentru că, să fii una din cele mai bune opt echipe naționale de fotbal din Europa este un merit cu totul deosebit. Numai simpla înșiruire a echipelor calificate în sferturi (Italia, Iugoslavia, URSS, R.F. a Germaniei, Belgia și, probabil Ungaria și Anglia) arată clar fără echivoc, marele salt calitativ înregistrat de fotbalul românesc. Să felicităm sincer, din toată inima, pe cei doi antrenori, pe fiecare dintre cei 11 tricolori care au format ieri o echipă de certă valoare. Să fim mîndri că Bacăul are doi reprezentanți de frunte în fotbalul românesc, pe Emerich Dembrovschi și Aristide Ghiță. Să le dorim tuturor mult succes în activitatea de viitor și să le mulțumim călduros pentru marea satisfacție oferită ieri zecilor de mii de spectatori de pe stadionul „23 August" și sutelor de mii de telespectatori care au constatat desigur, cît de mult a început să se afirme astăzi fotbalul românesc. Mircea PĂDURARU Splendide victorii România—Țara Galilor 2-0 (1-0) Vremea rece și deloc prietenoasă nu a speriat pe cei peste 50.000 de iubitori ai fotbalului care au ținut să asiste „pe viu“ la ultimul examen al fotbaliștilor români pentru obținerea mult doritei calificări in sferturile de finală ale Campionatului european la fotbal. Tensiunea nervoasă în care au început meciul tricolorii, s-a transmis repede spectatorilor și milioanelor de telespectatori care au ținut să asiste la acest meci hotărîtor pentru noi. Dar, minutul 9 al întîlnirii ne-a descrețit frunțile. După ce Deleanu, infiltrat în atac, șutează violent și portarul Millington respinge cu greu în corner, românii înscriu primul gol. Lucescu execută excelent lovitura de colț de pe dreapta și Lupescu, venit ca un bolid, înscrie spectaculos cu capul 11—0 pentru România. Jocul se echilibrează. Dobrin joacă retras, între Dumitru și Nunweiller VI și cu toate încercările repetate ale atacanților de a schimba jocul de pe dreapta pe stînga, nu reușim să creăm breșe în apărarea atentă a oaspeților. Cu toate acestea, in min. 25, băcăuanul Dembrovschi reia de la numai cîțiva metri, cu capul, în bara transversală, la o splendidă centrare a lui Sătmăreanu. Numai după două minute, Iordănescu ratează o nouă ocazie la o centrare a aceluiași Dembrovschi. Două ocazii ratate și scorul care putea fi, în prima repriză, 3—0 rămîne cel stabilit de Lupescu în min. 0 al întîlnirii : 1—0. După pauză, galezii echilibrează U.T. A. —Vittoria Setubai 3-0 (2-0) Să fiu sincer aveam mari îndoieli asupra unei posibile victorii a textiliștilor arădeni asupra echipei portugheze Vittoria Setubai. Nu de alta, dar aceeași formație ne-a încântat prin jocul ei, acum 2 ani, la București, învingătoare categorică a lui Rapid București cu 4--1, după ce pe teren propriu cîștigase cu 3—1. Recent, portughezii învinseseră cu 4—0 pe Spartak Moscova. Iată insă că U.T.A., această reprezentantă de frunte a fotbalului românesc, ne-a dovedit că eliminarea celebrei echipe olandeze din Rotterdam, anul trecut, nu este o întîmplare. Și, fără să se sperie de renumele oaspeților — cu 8 jucători internaționali în echipă, în frunte cu celebrul Torres — textiliștii au făcut un joc excelent în apărare și mai ales un atac, reușind o performantă de răsunet, care-i face cinste î 3—0 cu Vittoria Setubai. Au înscris : Domide (min. 10), Sima (min. 18) și Kun II (min. 66). Victoria U.T.A.-ei este meritată și îi dorim succes în confruntarea retur din 8 decembrie de la Setubai cu Vittoria, Jocul și au cîteva acțiuni de atac lămurite însă cu succes de apărarea noastră imediată, în care au excelat Lupescu, Dinu și Delea-DU. Nesiguranța și neliniștea care stăpîneau întreg stadionul și puseseră parcă stăpînire pe jucătorii noștri, sînt risipite în minutul 73 de joc. Iordănescu recuperează un balon, trimite la Lucescu pe stînga și acesta, din viteză, trimite puternic și precis în colțul din dreapta al porții apărată de Millington. La 2—0 meciul este jucat ! Jucătorii noștri se întrec în dantelării, Dobrin face deliciul tribunelor cu driblingurile lui. Oaspeții reușesc în min. 78 prin Res Davies să trimită puternic balonul în bara transversală. Dar, meciul este jucat. Publicul este liniștit și savurează calificarea echipei noastre naționale.. . Bravo România ! CLASAMENTUL SERIEI I A CAMPIONATULUI EUROPEAN : . 1 . DE FOTBAL: 1. ROMÂNIA 2. Cehoslovacia 3. Țara Galilor 4. Finlanda 6 4 1 1 11- 2 96 4 11 11- 4 96 2135- 6 560 151-16 1 Str. 23 August 2, telefon 1460 REGIM DE LUCRU ÎN SUBTERANi 6 ore pe zi Se asigură următoarele condiții: ÎN CALITATE DE ANGAJAT NOUĂ în perioada de instruire pentru subteran de 10 zile, se acordă un salariu tarifar de 56 lei/zi (9,33 lei/oră), în perioada de acomodare în subteran se acordă un salariu tarifar de 69 lei/zi (11,50 lei/oră). Cei care lucrează la lucrări miniere beneficiază de un salariu de 76 lei/zi, plus sporul de acord (12,66 lei/oră). ÎN CALITATE DE ANGAJAT CU O VECHIME DE PESTE 3 LUNI CALIFICARE • Există posibilitatea calificării în meseria de miner, prin cursuri de calificare organizate pe lângă fiecare exploatare, cu sau fără scoatere din producție.După calificare in meseria de miner se poate ajunge la un salariu tarifar de 114 lei pe zi, plus sporul pentru depășirea normelor. Angajează urgent MUNCITORI NECALIFICAȚI (bărbați între 18 și 45 ani) pentru lucrări în subteran CAZAREA • Pentru nefamiliști se asigură cazare în căminele muncitorești ale exploatărilor miniere (contra cost 70—100 lei pe lună), iar pentru familiști, în funcție de posibilități, se asigură apartamente cu gratuitate de chirie și încălzire. MASA • Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la prețul de lei 13 pentru 3 mese pe zi. • Echipamentul de protecție se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere. Cei interesați se pot adresa Oficiului forțelor de muncă în raza căruia domiciliază pentru primirea formelor de repartizare. Cheltuielile de transport pentru cei repartizați se suportă de întreprindere. ACTE NECESARE LA ANGAJARE 1 • Cartea de muncă, fișa de lichidare (dacă a mai lucrat), livret militar, buletin de identitate. R /NEMA Municipiul Bacău Muncitorul : „După vulpe“ (Orele 10,20; 15,20; 17,20; 19,20; 21,20) Tel. 1 20 28. Flamura roșie a „Cromwell“ seriile I-II (Orele 15,30; 18; 20,30), Tel. 1 19 50. Progresul : „Verificat, nu există mine“ (Orele 10,30; 14,30; 16,30;18,30; 20,30), Tel. 1 13 77. Tineretului : „Călătorie fantastică“ (Orele 10,30; 15,30; 17,30; 19,30; 21,30), prel. 129 39. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej 23 August: „Simon Bolivar“. Oituz : „Întoarcerea Sf. Buca“. Buhuși — Textila : „Iconostas“. Tg. Ocna — Oituz: „Pantoful cenușăresei“. PRONOEXPRES Nr. 47 din 24 noiembrie 1971 Extragerea I : 6, 1, 39, 21, 25, 15. ..pf - R • ftintem «fu . . Fond de premii 1.070.982 lei. » Extragerea a II-a : 26, 4, 13, 20,, 32. * a *f* Ii*. A. v* ? . ■ i -f *.»-„ * f*. “-«ii j#" V ti « Fond de premii 451.739 lei. I. C. V. A. Unitatea Bacău angajează de urgență 6 mecanici auto - tîmplari mecanici Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Informații la sediul unității — strada Păun Pincio nr. 10 Bacău, telefon 14012, Colectivul atelierului de proiectare I.R.E. Bacău, anunță încetarea din viață a colegului de muncă Decuseară loan 33 ani Inmormîntarea, joi 25 noiembrie 1971, ora 13, Cortegiul pornind din strada Ozanei 1, spre cimitirul cartierului C.F.R. Bacău. STEAGUL ROȘU Salariații Băncii Naționale Bacău, cu regret anunță încetarea din viață a colegului lor Negulescu C-tin 61 ani și transmit sincere condoleanțe familiei. Corpul neînsuflețit este depus în biserica cimitirului din Calea Mărășești. Inmormîntarea astăzi, ora 15. PRIN CENTRELE DE ACHIZIȚII ȘI MAGAZINELE COOPERAȚIEI DE CONSUM PUTEȚI VALORIFICA LA PREȚURI DE STAT. IN CONDIȚII FOARTE AVANTAJOASE :" = cereale, fasole, semințe dovleac, ouă, păsări, iepuri, oi, porci, miere de albine, pene, fructe, cartofi, deșeuri metalice și de hirtié, fin, paie etc /tcei care valorifică ca oi săli sporite de produse, pot fi simulati ,la aprovizionarea cu anumite mărfuri. I /// r'N EXPOZIȚII UIONICIeilIL BACAU Galeriile de arta : Expoziția de pictura Gheorghe Apostu Punctul muzeal „Nicu Enea" s Colecția de pictură Nicu Enea (strada Nufărului nr. 31). Ore de vizită 10—16 luni închis. TG. OCNA Galeria de artă s .Peisajul montan in plastica romăn pnciul SLANIC-MOLDOVA Expoziția „In memoria lui O. Bacovia“ (vila 1 Mai"). Comuna BACOVA . Expoziția memorala Ion Borcea* MUZEE MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale — strada Karl Marx nr. 2. in Muzeul de Istorie — strada Karl Marx 23. PRAIK$TI Muzeul «ftresc VREMEA Vremea devine schimbătoare și se răcește ușor, cerul va fi variabil. Local se vor semnala ploi slabe, iar în zona de munte lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului devine instabilă, minimele vor fi cuprinse între —1 și —5 grade, iar maximale între 2 și 6 grade. Joi 25 noiembrie 1971 ^NAfVVVVS/WVWVVVVVVVVVVVWVVVVVVVăA^VW' Fabrica de confecții „Bacăul“ angajează. jurisconsult Condiții de angajare : studii superioare juridice și 8 ani vechime în specialitate. merceolog (bărbat) condiții de angajare: liceul și 7 ani vechime în funcții economice: sau liceul și școala economică postliceală și 5 ani vechime în funcții economice. fochist cazane aburi, cu gradul II—III autorizat, electrician calificat categoria de salarizare II—III—IV. Informații la biroul personal al Fabricii de confecții, strada Milcov nr. 4, telefon 14800, interior 96. ' , • I • hjJJ '( U ; . TELEVIZIUNE JOI 25 NOIEMBRIE 1971 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp in agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cît și cînd mîncăm ?". 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acțiune. 20.10 Reflector. 20.25 Avanpremieră. 20.30 Pagini de umor. Mari comici ai ecranului. 21.30 Interpretul săptămânii : Benone Sinulescu. 21.45 Cadran internațional. 22.15 Luminile rampei. 22.50 Telejurnalul de noapte. RADIO BUCUREȘTI JOI 25 NOIEMBRIE 1971 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Corul Palatului culturii din Ploiești. 16.30 Cînta Marica Pitu, Petre Petrușe și Luca Novac. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Succese pe meridiane cu Anda Călugăreanu, Adriano Celentano și John Rowles. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Viorel Costing un tînăr interpret al cintecului popular maramureșan. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Recital de operetă Corina Bărbulescu. 21.45 Din lirica populară — melodii și versuri. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL II 15.00 Muzică ușoară de Paul Ulmu-15.15 Recital de operă Zoe Dragotescu. 15.30 Radio-școala. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Mari violoniști: Arthur Grumiaux. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Cîntă Viorica Grozea, Ion Lipan și Remus Bistriță. 17.30 Dicționar de literatură universală. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Concert coral. 18.40 Cronica lirică. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cadran. 19.50 Noapte bună, copii i 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii în pauză : Buletin de știri . Cronica literară. 22.00 Cîntă Cristian Popescu, Caterină Caselli și Donny Wink. 22.30 Vocile artei moderne. 22.50 Madrigale. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Pagini de mare popularitate din opere. 23.45 Melodii de odinioară. 24.00 Concert op. 21 în Re major pentru pian, vioară și cvartet de coarde de Ernest Chausson. 0.37 Patru piese pentru pian de Adrian Rațiu. 0.55—1.00 Buletin de știri. 6.00 6.20 6.30 6.45 7.00 7.45 8.00 8.08 8.25 8.30 9.00 9.03 9.30 ÎQ.OO 10.05 10.30 11.00 11.05 11.15 11.30 12.00 12.15 12.30 13.00 13.15 13.27 14.00 14.35 6.05 7.00 8.05 8.20 8.55 9.10 9.30 9.35 9.45 11.30 11.55 12.00 12.03 12.15 12.30 13.00 13.15 14.00 14.05 14.30 17.00 17.05 17.30 17.45 13.00 18.30 19.30 20.00 20.15 20.30 21.45 22.10 VINERI 26 NOIEMBRIE 1971 PROGRAMUL I Muzică și actualități. Jurnal agrar. Gimnastică Bună dimineața, copii 1 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. Sfatul medicului. Sumarul presei. Matineu muzical. Moment poetic. La microfon, melodia preferată. Buletin de știri. La microfon, melodia preferată (continuare). Memoria pămîntului românesc. Buletin de știri. Trandafir de la Moldova — muzică populară. Selecțiuni din operete. Buletin de știri. Din muzica popoarelor. Pe teme juridice. Pe-ale țării largi ogoare — cîntece. Discul în foileton. Recital de operă Fiorenzza Cossotto, întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Cîntecul e pretutindeni. Compozitorul săptămînii — Henry Purcell. La microfon : Grigore Prican, Maria Haiduc și Florea Țupa. PROGRAMUL II Buletin de știri. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. Tot înainte (emisiune pentru pionieri). Compozitorul — interpret al lucrărilor sale : Valentin Gheorghiu. Cîntecele noastre. Pagini din opera Adriana Lecouvreur de Cilea. Buletin de știri. Orchestra de muzică „Bărăganul“ din Slobozia,populară Matineu teatral : „Titanic vals" de Tudor Mușatescu. Duete vocale de muzică ușoară. Știința la zi. Buletin de știri. Avanpremieră cotidiană. Piese de estradă. Secvențe sonore cu Corina Chiriac, Little Tony și Michel Pomareff. Radiojurnal. Varietăți muzicale. Buletin de știri. La microfon, Florica Duma, Alexandru Roman și Ilie Ioniță. Odă limbii române. IAȘI JOI 25 NOIEMBRIE 1971 PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Cîntecul care mi-e drag. România . Orizont ’75. Patrie, pămînt străbun (program de cîntece). Tineri interpreți în studio. Cotidian sonor. Pe portativul undelor, melodia preferată. Cenaclu radiofonic „Junimea“. Estrada melodiilor. Teatru la microfon : „Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită", de Bertolt Brecht. De pe deal și de pe vale (melodii populare). Revista melodiilor. Pentru eventualele modificări intervenite în programul de radio, televiziune, cinema, muzee, expoziții — care nu ne-au fost comunicate în timp util — redacția nu-și asumă răspunderea. Produse băcăuane la tîrguri internaționale (Urmate din pag. 1), birouri, 40.000 rame pentru tablouri într-o gamă variată de dimensiuni ș. a. Urmează să executăm prototipuri pentru încă o serie de sortimente, solicitate pe piața Franței ca: garnituri de colț, scaune pliante, dulapuri pentru copii, mobilier de grădină, produse de artizanat și să încheiem noi contracte după acceptarea lor de către beneficiarii externi. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că piața franceză este foarte pretențioasă, deoarece se importă din mai multe țări cu tradiție în producția de mobilă, în magazine pătrunzînd sortimentele de o calitate ireproșabilă și de bun gust. Concluzia pe care am reținut-o, în interesul industriei locale băcăuane, este că aceasta va trebui să se adapteze intr-un timp scurt la cerințele acestei piețe, deoarece solicitările sunt foarte mari și diverse. Pentru aceasta va trebui să dezvoltăm secția de sculptură și articole strunjite, să introducem în producție noi procedee tehnologice, ca finisarea mobilei cu lacuri mate, colorate, poliesteri și ambalarea individuală a mobilei cu cutii de carton. In același scop, am purtat discuții cu o serie de beneficiari de mobilă pentru a ne livra mașini de copiat in lemn, strunguri automate, urmînd ca plata lor să se facă în mobilă, produsă de noi. Dar pentru reușita deplină a acestor tranzacții și pentru creșterea competitivității produselor industriei locale băcăuane pe piața franceză, ca și pe alte piețe externe va trebui să acordăm o atenție mai mare modului de execuție și finisare a mobilei. Mobila văzută de noi la tîrgul de la Lyon, în magazinele și depozitele din Paris ne-a impresionat din acest punct de vedere. In afară de desfacerea produselor de mobilă, obiect principal al activității delegației noastre, ne-a interesat și strîngerea relațiilor cu o serie de firme cu alt specific, urmînd a le trimite o serie de oferte privind confecțiile textile, produsele de artizanat și produsele zaharoase pe care le realizăm. De asemenea, cunoscînd mai bine acum cerințele pieții franceze, ne-am propus să asimilăm, în anul viitor, o serie de articole de uz casnic și gospodăresc din mase plastice, lemn, metal, alimentare, artizanat etc., care să îmbogățească gama produselor executate de industria locală a județului nostru.