Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 27, nr. 5953-5978)
1972-04-08 / nr. 5959
> ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII — NR. 5.959 (7.738) SÎMBATA 8 APRILIE 1972 4 pagini — 30 bani „Nici o mașina, nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat“ La U.E.I.S. Bacău și de buna întreținere și exploatare a utilajelor depinde randamentul muncii forestierelor Privite în ansamblu, realizările cu care colectivul Unității de exploatare și industrializare a lemnului din Bacău a încheiat bilanțul primului trimestru din anul curent atestă preocuparea forestierilor de a traduce in viață, la un nivel superior de calitate și eficiență, sarcinile de producție care le revin, obiectivele înscrise în angajamentele asumate în întrecerea socialistă. Cei mai mulți dintre indicatorii de bază ai planului înregistrează sporuri ce depășesc realizările aferente aceleiași perioade din anul precedent, fapt care evidențiază azi eficiența măsurilor tehnice și organizatorice aplicate în sectoarele de exploatare și de industrializare ale întreprinderii, cât și hotărîrea forestierilor de aici de a încheia al doilea an al cincinalului cu bune rezultate economice. La cele două sectoare de exploatare, respectiv Bacău și Adjud, depășirile de plan obținute fac ca o bună parte din angajamentele anuale pe care aceste colective le-au luat să fie îndeplinite. Secșitorul Bacău, de exemplu, realizează o producție marfă suplimentară în valoare de peste 370.000 lei, iar cel de la Adjud înregistrează un spor de 103.000 lei la producția globală și 136.000 lei la producția marfă. Aceste succese se datorează — ne spune inginerul Gh. Chiriac, șeful sectorului Adjud — măsurilor pe care le-am luat, încă de la deschiderea acestui an forestier, pentru o cia mai optimă organizare a muncii în parchete, astfel încît condițiile dificile de lucru din lunile iernii nu au impietat asupra activității de producție. La nivelul unității, bilanțul trimestrial consemnează un spor producția marfă de 1,5 la sută, preiaductivitatea muncii înregistrînd o creștere de 9 procente față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, cu excepția unor sortimente secundare, cum sunt lemnul subțire și cel pentru construcții rurale (la aceste sortimente sunt prevăzute creșteri cantitative mai mari în lunile de vară) planul a fost îndeplinit la toate celelalte capitole. Este de consemnat, apoi, faptul că forestierii unității din Bacău și-au onorat cu succes contractele la export, realizînd, în plus, 90.000 lei valută, prin livrarea unor cantități sporite de lemn de construcții, cherestea de fag și de stejar. Enunțînd aceste cîteva succese cu care colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni au încheiat cele trei luni (desigur, ele sunt mai multe) nu se pot ocoli, însă, o serie de deficiențe manifestate în această perioadă, deficiențe care se reflectă în bilanțul activității forestierilor. Conducerea unității ni se destăinuie tovarășul Vasile Iliesei, directorul unității — este pusă în situația de a raporta neîndeplinirea unui important obiectiv, indicele de folosire a utilajelor din dotare. Statistica pe județ a utilizării timpului destinat producției din mestrul încheiat ne arată că trila U.E.I.L. Bacău s-au înregistrat, în această perioadă, 3800 ore de stagnări și întreruperi în funcționarea mașinilor și utilajelor, întreprinderea situîndu-se printre unitățile cu cel mai mare timp irosit din această cauză. Șeful sectorului de exploatare Adjud explică nerealizarea indicelui de utilizare a mașinilor, în speță a tractoarelor, pe seama pregătirii profesionale a tractoriștilor (mulți dintre ei nu-și realizează normele de producție), lipsei pieselor de schimb. La toate acestea se adaugă timpul mai puțin favorabil din lunile primului trimestru, perioadă în care transportul pe drumurile forestiere a solicitat mai multe tractoarele. Aceleași motive Constantin MAFTEI (Continuare în pagina a Il-a) Citiți în interiorul ziarului: Panoramic $colar o pagină specială dedicată muncii elevilor si cadrelor didactice b iblioteca centrala universitară ,M. EMINESCU* IA;'! j Planul pe județ la însămînatul culturilor din prima epocă a fost depășit Suprafețele prevăzute a fi însămințate cu culturi din prima epocă, înscrise în planurile de producție ale unităților agricole din județ, însumează, in acest an, 23.400 ha. Pînă acum s-au însămînțat 24.131 ha, multe unități depășind suprafețele planificate. Relevăm acest succes și adăugăm aprecierea ing. Alexandru Dănilă, director general adjunct al Direcției generale agricole că, lucrarea s-a făcut bine și sub aspect calitativ — meritul revenind mecanizatorilor, cooperatorilor, specialiștilor. De reținut însă că a mai rămas de însămînțat o anumită suprafață cu sfeclă de zahăr — peste planul inițial, ca o sarcină suplimentară dată de departament — lucrarea impunîndu-se a se încheia azi, mîine cel mai tirziu. Desigur, mai sînt și cooperative agricole care nu și-au realizat suprafețele planificate. Acestea, au, de asemenea, datoria ca, într-o zi, două, să termine lucrarea, întrucît momentul trecerii la însămîntatul porumbului s-a apropiat. In acest sens, în toate unitățile agricole trebuie să se intensifice pregătitul terenului, încît în următoarele zile, pe măsură ce se întrunesc condițiile cerute, să se poată trece la executarea acestei importante lucrări. Pînă atunci, acolo unde se va erbicida total cultura porumbului să se erbicideze, iar la cele care se va erbicida pe rîndul de plante să se verifice amănunțit instalațiile de distribuție. Sînt posibilități și este necesar ca,țnînd seama de condițiile specifice ale acestei primăveri, în pămîntatul porumbului să se desfășoare în ritm intens și la cel mai înalt nivel agrotehnic. In Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej 0 activitate cultural-artistică bogată prin stimularea inițiativei și organizarea temeinică a muncii In cetatea chimiei trotușene, Casa de cultură a sindicatelor constituie punctul de interferență a eforturilor privind organizarea și desfășurarea vieții culturale a tînărului oraș. Fie că e vorba de activități proprii, fie de altele pentru care face doar oficiul de gazdă, modernul lăcaș înălțat aici se situează pe prim plan cînd e vorba de petrecerea timpului liber al oamenilor muncii. In virtutea acestui fapt, Consiliul municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al sindicatelor și-a înscris între preocupările sale principale, permanente, îmbogățirea și diversificarea activității cultural-educative a Casei de cultură, transformarea ei, printr-o muncă susținută, într-un centru al inițiativei și sintezei organizatorice locale. Plenara din 3—5 noiembrie 1971 a C.C. al P.C.R. a însemnat un nou imbold, iar în prezent se poate vorbi de un important aport al sindicatelor din municipiu la o tot mai vie activitate culturală. A fost elaborat un plan de măsuri pentru angrenarea tuturor forțelor cultural-artistice de care dispune municipiul nostru. Acesta a fost rodul analizei temeinice efectuată de Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor, în lumina recentelor documente de partid.Ne-am îndreptat atenția asupra realizării continuității în activitatea unor formații artistice (ansamblul folcloric, brigăzile artistice de agitație, formația corală, teatrul de păpuși), sporirii numărului, brigăzilor artistice de agitație, manifestărilor cultural-educative pentru tineret, acțiunilor de propagandă tehnică etc. întîlnirea activului cultural cu secretariatul Comitetului municipal de partid, schimbul de opinii care a avut loc, au constituit un puternic stimulent pentru cei ce lucrează în domeniul culturii de masă, mai ales că acestei întîlniri i-au urmat măsuri concrete a căror îndeplinire a fost urmărită cu perseverență: Reorganizarea consiliului de conducere a Casei de cultură, în componența căruia au intrat reprezentanții comitetelor sindicatelor din marile întreprinderi și instituții, solicitarea acestui organism la îndeplinirea sarcinilor curente și de perspectivă, crearea unui larg activ obștesc, atragerea unui număr tot mai mare de intelectuali la organizarea și desfășurarea activităților, solicitarea conducătorilor întreprinderilor și instituțiilor la viața culturală, iată numai cîteva dintre căile indicate de către secretariatul Comitetului municipal de partid pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activității cultural-educative. Un prim pas care trebuia făcut a fost centralizarea întregii activități la Casa de cultură, folosirea integrală și cu eficiență maximă a spațiului pe care îl oferă acest modern edificiu. A fost necesar ca toți să înțeleagă că această casă de cultură este a lor, că nu este o instituție separată, fără nici o legătură cu sindicatele. N-a fost tocmai ușor mai ales cînd era vorba de comitetele sindicatelor din marile întreprinderi, care, firesc, își revendicau dreptul de- a avea formații proprii, de a, organiza pentru Mihai GHIBILIC, președintele Consiliului Municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al sindicatelor (Continuare în pag. a II-a) Bun sosit in patrie iubitului conducător • ■ _______. al patriei și partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU ■ Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu pe continentul african s-a încheiat cu succes. După patru săptămîni de rodnică activitate în folosul patriei, șeful statului și al partidului s-a înapoiat în țară. Zeci de mii de cetățeni ai Capitalei i-au spus un călduros BUN VENIT PE PÂMÎNTUL SCUMP AL PATRIEI SOCIALISTE, exprimînd în acest fel voința unanimă a poporului, dragostea noastră fierbinte față de partid, de conducătorul său — marele patriot, om de stat care ne-a reprezentat cu cinste, cu demnitate pe continentul african. Timp de aproape o lună opinia publică a putut constata încă o dată fermitatea cu care Republica Socialistă România duce o politică externă de pace și prietenie, de înțelegere cu toate popoarele în interesul progresului social, politică ce face să sporească continuu prestigiul României pe toate planurile, pe toate continentele. Exprimînd atașamentul profund față de această politică, dragostea ce o poartă Partidului Comunist Român, secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, oamenii muncii din județul Bacău, asemeni întregii țări sunt mîndri de prestigiul României, mulțumesc Partidului pentru politica sa înțeleaptă și se angajează solemn să nu precupețească nici un efort pentru a face ca acest prestigiu pe arena internațională să crească și mai mult. In coloanele ziarului nostru de astăzi publicăm cîteva dintre numeroasele scrisori sosite la redacție în cursul zilei de ieri, scrisori în care oameni ai muncii din cele mai diverse sectoare de activitate apreciază contribuția patriei noastre, a partidului, a tovarășului Nicolae Ceaușescu la întărirea relațiilor prietenești dintre state, la crearea unui climat propice progresului pe toate planurile. încești. Măsuri eficiente pentru sporirea rodniciei pămîntului In prevederile actualului cincinal, dezvoltarea agriculturii ocupă un loc foarte important. In perioada anilor 1971—1975 producția agricolă va crește cu 36—49 la sută (față de cincinalul anterior), ritmul anual de creștere fiind de 7—8 la sută. O contribuție esențială trebuie să-și aducă, în sporirea producției agricole, sectorul cooperatist. Agricultura va primi în această perioadă importante mijloace materiale, fondurile de investiții — acumulări depășind în cincinal 100 miliarde lei din care circa 80 miliarde din fondurile centralizate ale statului. Va crește numărul tractoarelor și se va diversifica gama lor, vor fi dotate stațiunile de mecanizare a agriculturii cu semănători, combine și alte mașini de mare randament, care vor spori gradul de mecanizare a lucrărilor agricole. Creșterea producției agricole impune însă, ca paralel cu sporirea Înzestrării tehnice a agriculturii să se ia și alte măsuri menite să contribuie la valorificarea superioară a potențialului productiv al pămintului. In ultimii ani în unitățile noastre agricole cooperatiste a început să se manifeste o atenție deosebită pentru obținera unor producții tot mai mari, folosind semințe cu calități biologice superioare, o fertilizare adecvată și o agrotehnică precisă, științifică. Consiliile de conducere ale C.A.P., organele și organizațiile de partid, urmăresc sistematic cu o grijă sporită acțiunile Întreprinse în acest sens, analizind stadiul înfăptuirii lor, impulsionindu-le atunci când se constată tergiversări, deficiențe. Pentru cooperatorii din Oncești problema ridicării stării de rodnicie și a utilizării cît mai raționale, în general, a pămintului se pune în mod deosebit, deoarece terenurile celor două cooperative , Oncești și Dealu Perjului, se află în cea mai mare parte pe dealuri cu pante accentuate de 15 pînă la 45 grade și un pronunțat caracter de eroziune. La C.A.P. Oncești, din 1020 hectare, cît are cooperativa teren arabil, sunt supuse degradării mai bine de 740 hectare, în timp ce la C.A.P. Dealu Perjului circa 80 la sută din teren este în pantă, afectat de procesul eroziunii. Acțiunea de ridicare a nivelului productiv al pămintului îmbracă două aspecte, corelate între ele și anume: — îmbunătățirea fertilității solului prin încorporarea de îngrășăminte chimice și naturale, și executarea unor lucrări de combatere a fenomenelor de depreciere a solului, de indepărtare a efectelor acestui proces. Ambele acțiuni se bucură de o atenție accentuată de la un an la altul și pe măsură ce se majorează posibilitatea de aprovizionare cu îngrășăminte produse de industria noastră chimică. Dacă pînă în urmă cu cîțiva ani împrăștierea pe tarlalele unităților cooperatiste a îngrășămintelor chimice era un fenomen întîmplător, neglijat, de multe ori neapreciat la justa sa valoare, astăzi nu mai există cooperator care să nu fie convins de importantul lor efect binefăcător asupra recoltelor. Așa se explică de ce in planurile de producție, ale celor două cooperative agricole din Oncești, problema fertilizării solului s-a aflat în acest an pe un loc central, manifestîndu-se o mare grijă și pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor în acest sens incluse în plan. Sub directa conducere a comitetului comunal de partid s-a acționat cu hotărîre și spirit gospodăresc, de bună organizare, începînd cu procurarea îngrășămintelor și pînă la împrăștierea lor pe cîmp. In cadrul unor adunări, sub conducerea organizațiilor de partid, cooperatorii au dezbătut pe larg, cu argumente convingătoare rolul și importanța fertilizării, arătîndu-se practic, detaliat, de către inginerul cooperativei și valoarea eficienței economice. De îndată ce timpul a fost prielnic s-a trecut cu multă hotărîre la treabă. In primul rînd trebuie relevat că s-au folosit cantități de îngrășăminte mult sporite fată de anii precedenți, apoi faptul că s-a acordat o atenție sporită calității lucrării ceea ce va avea desigur efect direct asupra nivelului producțiilor. La C.A.P. Oncești un efect stimulator l-au avut rezultatele obținute în anul 1971, eficiența aplicării îngrășămintelor în brigada nr. 1 fiind deosebit de convingătoare , în tarlaua din Dealul Barboasei, ca urmare a aplicării unei fertilizări corespunzătoare, pe suprafața de 14 hectare s-au obținut 3.300 kg grîu la hectar de unde în anul 1969, nu se recoltaseră decit cite 600 kg griu la hectar. Respectînd prevederile planului de producție, încă din timpul iernii, a început transportul gunoiului de grajd pe cîmp, în total fiind împrăștiate pe tarlalele ce vor fi cultivate cu porumb, mai bine de 1.700 tone îngrășăminte naturale, cantitate cu mult superioară realizărilor anului precedent. Și pentru cultura grnului s-a manifestat o preocupare atentă, pe 315 hectare fiind administrate 32 tone azotat de amoniu, în timp ce pe terenul de 100 hectare destinat culturii inului pentru ulei s-au împrăștiat alte 10 tone azotat, împrăștiatul s-a executat, în general cu mijloace mecanizate și unde terenul nu a permis folosirea mașinilor, s-a acționat manual avîndu-se în vedere ca operația să se facă cît mai uniform. La pregătirea patului germinativ pentru cultura porumbului pentru boabe s-au aplicat pe o suprafață de 100 hectare, 15 tone de superfosfat. O însemnată cantitate de îngrășăminte chimice este procurată pentru a fi administrată în ogor de vară în care va fi însămînțat griul. Ing. D. MITULESCU (Continuare în pag. a II-a) in interesul întregului nostru popor Lungul itinerar pe care secretarul general al partidului nostru — tovarășul Nicolae Ceaușescu, l-a parcurs în opt țări de pe continentul african se înscrie la loc de frunte în viața politică a României socialiste, care se afirmă tot mai pregnant în lupta internațională pentru destindere, pace și progres. Așa cum sublinia conducătorul partidului și statului nostru în Cuvîntarea rostită, la sosire pe aeroportul Băneasa, vizita solilor poporului român pe continentul african reprezintă o expresie a relațiilor de prietenie care ne leagă pe noi, constructori ai socialismului în această parte a lumii, de toate statele care au scuturat jugul asupririi imperialiste și colonialiste și au pășit pe calea făuririi unei vieți libere, independente. Mesajul de prietenie și frăție pe care delegația noastră ni l-a adus din partea popoarelor vizitate — popoare care luptă pentru deplina lor independență națională, pentru a-și făuri o economie de sine-stătătoare — constituie o dovadă în plus a stimei și prețuirii de care se bucură poporul român în lumea contemporană. Am urmărit cu justificat interes declarațiile comune semnate de conducătorul statului nostru și conducătorii țărilor vizitate, și socotesc ca istorica vizită pe continentul african constituie o nouă etapă, deosebit de importantă, în dezvoltarea prieteniei și întărirea colaborării cu țările care au pășit nu de mult pe calea făuririi unei vieți independente, așa cum doresc popoarele lor. Putem spune — arată secretarul general al partidului — că această vizită constituie un moment de importanță deosebită în politica externă a României, o manifestare fără precedent a politicii noastre internaționale de solidaritate cu statele care au scuturat jugul imperialist, cu mișcările de eliberare națională, cu cei care luptă pentru independență, pentru progres, pentru bunăstare. Ne putem mîndri acum, pe drept cuvînt, că România și-a făcut noi prieteni, care se bucură sincer de succesele noastre, ca de propriile lor realizări. Rezultatele vizitelor delegației române — făcute în interesul și spre binele poporului — au fost încununate de succese remarcabile, care își vor pune amprenta pe amplificarea colaborării, pe toate planurile, dintre România și aceste țări ale Africii, înfăptuirea cu succes a acestor sarcini de cooperare ne mobilizează și pe noi, cei care dăm viață programului stabilit de partid de dezvoltare și înflorire a patriei. Gheorghe CURCUDEL, tehnician, secretarul comitetului de partid, C.P.S. Comărnești Semne particulare POSTA II JURIDICA} Mandatul încredințat - îndeplinit exemplar Am urmărit cu interes deosebit, desfășurarea vizitei făcute de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, în țările africane. Succesul acestei importante vizite este o strălucită dovadă că mandatul, pe care poporul nostru l-a încredințat solilor României socialiste a fost îndeplinit în chip exemplar. S-a dovedit încă o dată că poporul nostru dorește prietenia și colaborarea cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea socială. S-a afirmat încă o dată că sîntem solidari cu țările continentului african care luptă pentru eliberarea națională și socială, împotriva colonialismului, și neocolonialismului, că sîntem uniți cu toate forțele antiimperialiste. Cel mai important lucru este faptul că avem prieteni și în aceste opt țări africane, că ne bucurăm de un mare prestigiu pe care-l făurim prin munca noastră rodnică, prin eforturile ce le depunem pentru a trăi în pace și prietenie cu toate popoarele. In timpul vizitei, noi, cooperatorii din Secuieni am muncit cu vrednicie pentru a încheia grabnic semănatul culturilor din prima epocă, ne-am pregătit să însămînțăm porumbul în condiții bune. Tot ce facem pentru prosperitatea cooperativei este în același timp și o manifestare a aprobării depline fată de politica partidului și statului nostru. 0 Așa cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu la reîntoarcerea în patrie, avem datoria să ne intensificăm eforturile pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea, al a partidului, de edificare societății socialiste multilateral dezvoltate. Aceasta este și hotărîrea unanimă a cooperatorilor din Secueni. C. CIUTEA, președintele C.A.P. Secueni Alte ecouri și imagini retrospective Festivitatea de sărbătorire a „Zilei sănătății“ Ieri, la Casa de cultură „Vasile Alecsandri“ din Bacău, a avut loc festivitatea dedicată „Zilei sănătății“. Au participat numeroase cadre medico-sanitare din municipiul Bacău, ca și din alte localități ale județului. La adunare a luat parte tovarășul Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. In cuvîntul său, directorul Direcției sanitare județene, tovarășul Vasile Lezeriuc, a reliefat o serie de succese care au fost obținute în domeniul ocrotirii sănătății publice ca urmare a politicii partidului și statului nostru. A reieșit, totodată, efortul depus de oamenii în halate albe, care veghează ca starea de sănătate să fie mereu mai bună. Tovarășul Victor Enășoae a felicitat călduros pe cei prezenți, toate cadrele medicale, întregul personal sanitar, pentru rezultatele bune obținute, pentru abnegația și dăruirea cu care acționează spre a traduce în viață sarcinile trasate de conducerea partidului. Starea de sănătate a populației reflectă și ea nivelul de trai, gradul de civilizație, mersul nostru ascendent. Grija pentru om stă în centrul politicii noastre, iar starea sănătății publice a fost ridicată la rangul preocupărilor de înalt nivel ale statului. După ce a făcut unele recomandări privind orientarea activității medicale, vorbitorul a apreciat favorabil munca nobilă desfășurată de medici, surori, asistente, celelalte cadre sanitare din județ, urîndu-le totodată noi succese în activitatea viitoare. A urmat apoi un spectacol prezentat de formațiile artistice de amatori ale sindicatului sanitar.