Steagul Roşu, iunie 1973 (Anul 28, nr. 6314-6339)

1973-06-08 / nr. 6320

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVIII — NR. 6.320 (8.099) VINERI 8 IUNIE 1973 4 pagini — 30 bani Cincinalul înainte de termen Activitate entuziastă în întrecerea socialistă cinstea marii sărbători Angajament anual depășit la reducerea cheltuielilor materiale 4% In Printre secțiile declarate frunta­șe în întrecerea socialistă desfășu­rată, in anul trecut pe platforma petrochimică se numără și secția I.M.F. în acest an, preocupările intense față de creșterea ritmică a producției, prin folosirea la ma­ximă capacitate a instalațiilor, prin asigurarea unor parametri calitativi superiori produselor rea­lizate au dus la obținerea unor re­zultate bune în perioada care l-a Secția Uzina de cauciuc Borzești scurs de la începutul anului și pînă acum. Astfel, după 5 luni colecti­vele instalațiilor de producere a alfametilstirenului și izopropilben­­zenului raportau un spor de pro­ducție peste prevederi de 600 tone și respectiv 800 tone. In acest timp s-au evidențiat prin conștiinciozitatea in muncă, prin probitatea lor profesională o­­peratorul Dumitru Rotaru și mais­trul Cornel Atanasiu de la in­stalația alfametilstiren, precum și operatorul Simion Napa și mais­trul Mihai Ciobăniță de la insta­lația izopropilbenzen. Cu precădere în cele 5 luni s-a insistat pe reducerea cheltuielilor de producție și in special, asupra diminuării cheltuielilor materiale, respectiv, a consumurilor specifice care au pondere mare în prețul de cost. La data documentării noastre nu se calculaseră încă economiile rea­lizate în cursul lunii mai, însă rezultatele obținute în 4 luni în contul economiilor la prețul de cost erau foarte aproape de a­­tingerea cifrei angajamentului­ a­­nual, mai precis, se obținuseră e­­conomii cifrate la peste 2.955.000 lei, în timp ce angajamentul anual este de 3 milioane lei. Prin reducerea consumurilor specifice, acest colectiv hotărîse la începutul anului că se poate ob­ține un volum de economii de un milion lei, dar, gospodărindu-se mai bine, luînd atitudine hotărîtă împotriva risipei materiilor prime, a materialelor, și utilităților etc, harnicul colectiv de la secția I.M.F. a obținut numai după 4 luni o reducere a consumurilor specifice cifrată valoric la peste 1,3 milioane lei. Să vedem practic care au fost o­­biectivele, preocupările oamenilor din această secție. Inginerul Iacob Glogovețan, șeful secției­ I.M.F. ne relata din această pasionantă în­trecere, din jurnalul luptei cu kilo­ C. BUCULEI (Continuare in pag. a II-a) ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a Așa cum ne învață partidul, să dovedim prin fapte că sîntem fii de nădejde ai patriei socialiste C­HEMARE Către toți U.T.C.-iștii din liceele teoretice, de specialitate și din școlile profesionale care își petrec vacanța în municipiile, orașele și satele județului Bacău în prezent, în întreaga noastră țară, mobilizați de organele și orga­nizațiile de partid, oamenii muncii de la orașe și sate, din uzine, fabrici, șantiere și de pe ogoare, depun eforturi neobosite pentru realizarea in bune condițiuni a angajamentului cu largi rezonanțe patriotice — înde­plinirea cincinalului înainte de termen. Incadrîndu-ne in aceste efor­turi entuziaste, la care întregul tineret este angrenat în mod organic, noi, uteciștii de la Liceul „George Bacovia“ din Bacău, în dorința de a ne aduce o contribuție cît mai sporită la efortul general al întregului popor, cit și in întîmpinarea aniversării a 25 de ani de la crearea șan­tierelor naționale ale tineretului, chemăm la întrecere toți uteciștii din liceele teoretice, de specialitate și din școlile profesionale care își pe­trec vacanța în municipiile, orașele și satele județului Bacău. Obiectivul principal al acestei chemări este de a efectua, fiecare dintre noi, două săptămîni de muncă patriotică, după terminarea practicii productive. Răspunzînd acestui obiectiv, angajamentul nostru este : — construirea unei baze sportive complexe, formată din te­renuri de baschet, tenis, volei, minifotbal, piste de alergare, acțiu­ne prin care vom economisi peste 120.000 lei ; — amenajarea și dezvoltarea atelierelor-școală din cadrul liceului nostru ; — efectuarea unor lucrări pentru repararea mobilierului, renovarea și înfrumusețarea școlii cît și a internatului ; — participarea la construirea străzii „Miorița“ din municipiul Bacău, pe o porțiune de 200 metri liniari ; — efectuarea de lucrări pentru irigarea unei suprafețe de 50 hectare în cadrul șantierului de irigații din Mărgineni ; — întreținerea culturilor de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, ca și efectuarea unor lucrări de recoltare a legumelor și păioase­­lor în cadrul cooperativei agricole de producție din comuna Mărgineni.­­ Prin munca noastră dedicată celei de-a 29-a aniversări a insurecției naționale antifasciste armate, să aducem patriei econo­mii în valoare de cel puțin 500.000 lei. Vă chemăm, dragi colegi, așadar, la o întrecere entuziastă pentru amenajarea unor baze sportive complexe, înfrumusețarea școlilor și in­ternatelor școlare, dezvoltarea și amenajarea atelierelor școală, reali­zarea unor importante lucrări de sistematizare și dezvoltare a tuturor localităților județului, pentru sporirea contribuției noastre la realizarea unor obiective în agricultură — ca lucrări de desecări, îndiguiri, com­baterea eroziunii solului, întreținerea și recoltarea culturilor etc. în acest fel, o bună parte a vacanței de vară va fi pentru noi toți o perioadă a muncii avintate, un prilej minunat de a ne exprima, și pe această cale, dragostea și atașamentul față de înțeleptul nostru conducă­tor — Partidul Comunist Român. ORGANIZAȚIA U.T.C. DE LA LICEUL »GEORGE BACOVIA“ — BACÄU O NOUA FERMA la I.A.S. „Avicola“­Bacau întreprinderea Avicola Bacău și-a mărit patrimoniul cu încă fermă, profilată pe reproducția de o râie ușoare. Cele 10 hale, a 6000 capete păsări fiecare, aveau ca ter­men dat prin planul de stat data de 30­ iunie a. c. Constructorul Insă (Șantierul II construcții industria­le Bacău, șef șantier ing. Nicolae Matei), cu sprijinul beneficiarului, a devansat cu 5 luni, 4 hale și cu aproape o lună întregul obiectiv. Așa se face că recepția ultimelor hale, a obiectivului în întregul său, a avut loc pe 6 iunie în loc de 30 iunie. La data recepției, 6 din cele 10 hale erau deja populate,, iar ur­mătoarele 4 vor fi populate săptă­­mina care urmează. La întrebarea ce înseamnă pen­tru beneficiar timpul cîștigat, ingi­nerul Radian, ne-a răspuns : De­­vansul realizat de constructor pină la 30 iunie reprezintă pentru noi o producție suplimentară de 1.400.000 ouă sau circa 1.200.000 pui de o zi din rasele grele (pentru carne).­­­­ Raportînd acest succes, desigur, beneficiarul are în vedere efortul generos pe care l-au depus harnicii constructori ai șantierului II — succes pe care, împreună, îl dedică sărbătoririi zilei de 23 August. Nu putem omite, de asemenea, grija permanentă, sprijinul permanent pe care, atit beneficiarul cît și con­structorul,­ l-au primit din partea Comitetului municipal Bacău al P.C.R. Așadar, acolo unde există preo­cupare, o strinsă colaborare între constructor și beneficiarul de in­vestiție, rezultatele nu pot fi de­cit bune , reușite despre care do­rim să aflăm in cit mai dese rîn­­duri. Contribuție valoroasă la fondul central Asigurarea fondului centralizat al statului constituie și pentru Co­mitetul comunal de partid și Con­siliul popular al comunei Secuieni o grijă sporită. Ca urmare a mun­cii politice desfășurate, a exemplu­­­­lui personal oferit locuitorilor co­­­­munei, în primul rînd de comu­niști, pînă la data de 7 iunie con­tractele planificate pentru tineret bovin, porcine și la lapte de oaie au fost realizate și depășite. Astfel, din cele 560 capete tineret bovin planificate, au fost realizate 562 capete ; la porcine, din 550 capete s-au realizat 555, iar la lapte de oaie, din 350 hl plan s-au realizat 360 hl. în primele 5 luni ale anului In curs, rezultate mulțumitoare s-au obținut și în ceea ce privește rea­lizarea de contracte la bovine a­­dulte, la lapte de vacă și la alți in­dicatori. In această acțiune, ale cărei re­zultate sunt dedicate sărbătorii de la 23 August, s-au evidențiat, in mod deosebit, comuniști ca: Mircea Năcuță, Ion Botezatu, Ion Z. Bă­­lăiță, Mircea Scripor și alții. Jorj PICIOROAGA, secretarul Comitetului comunal de partid Secuieni Succesele grădinarilor de la Ferma legumicolă Letea Grădinarii de la Ferma de stat Letea sunt bine cunoscuți și apre­ciați în județul nostru. Anual, ei cultivă cu diferite legume și zar­zavaturi — roșii, ardei, vinete, cea­pă, rădăcinoase, fasole — aproxi­mativ 100 hectare. In acest an, or­­ganizîndu-și bine treaba, colecti­vul de muncă­­ de aici a­ reușit să execute toate lucrările la timp și în condiții de calitate superioare. — In prezent, ne-a declarat to­varășul Gheorghe Luchian, șeful fermei, încheind plantatul tuturor legumelor — așa după cum ne-am înscris în planul de producție, ac­ționăm energic la executarea lu­crărilor de întreținere. Concomi­tent, recoltăm și livrăm produse către piață. Pînă la această dată, de la Fer­ma Letea au fost vîndute 40 tone de ceapă verde, 15 tone verdețuri — salată, pătrunjel, ridichi de lu­nă și altele. De ieri, a început și recoltatul verzei timpurii, cultură de la care se estimează o produc­ție de 35 tone la hectar. Decizii optime. PE BAZA ORGANIZĂRII JUDICIOASE . Pentru selectarea celor mai o­­portune probleme ce se pun în fața Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Bacău, am cău­tat, în primul rînd, să ne perfec­ționăm metodele de muncă, nicit să se promoveze cu consecvență principiul muncii colective, afir­marea spiritului novator, de iniția­tivă, al membrilor Comitetului e­­xecutiv, al deputaților, care concu­ră la rezolvarea multiplelor pro­bleme ce se pun in fața Consiliului popular. Astfel, pentru anul 1973, s-a e­­laborat tematica problemelor ce se vor analiza în ședințele Comite­tului executiv și sesiunile Consi­liului popular și s-a supus dezba­terii, la comisiile permanente, în preajma sesiunii Consiliului popu­lar municipal care a avut loc la începutul anului. Acestea au făcut propuneri utile pentru îmbunătă­țirea programului nostru de lucru pe anul curent. Acest program ne dă acum o mai largă perspectivă a muncii, atît a Comitetului execu­tiv cît și a Consiliului popular în ansamblu. Elaborarea de către executiv a unor decizii Comitetul optime, este, desigur condiția de bază a u­­nei activități imediate și ulterioa­re, cit mai fructuoase. De aceea, a­­cestei chestiuni ii acordăm toată atenția, ca și organizării muncii pentru îndeplinirea exemplară a celor stabilite în comun. Materialele prezentate în ședin­țele noastre de comitet executiv și, mai cu seamă, în sesiuni sunt rezultatul activității colective. Se întreprind controale, pe bază de tematici, la efectuarea cărora par­ticipă deputații, membrii comite­telor de cetățeni și ai asociațiilor de locatari, specialiști, alți oameni ai muncii. De regulă proiectele de decizii sunt discutate cu unitățile în cauză și cu specialiștii din aparatul pro­priu. În acest mod, deciziile adop­tate sunt ancorate în realitățile vieții cotidiene, sunt oportune și au un profund caracter previzio­nal. Astfel s-a procedat la elabo­rarea unor măsuri privind îmbu­nătățirea transportului în comun, la îmbunătățirea activității prac­ticii în producție a elevilor, în rea­lizarea planului de investiții, pen­tru controlul folosirii eficiente a creditelor de la buget, precum și in alte domenii în care, in prezent, se constată serioase îmbunătățiri. Pe baza unor grafice lunare, membrii comitetului nostru execu­tiv și cadrele cu munci de răspun­dere din aparatul ce-l avem, par­ticipă la adunările populare din cartiere, unde se dezbat, cu cetă­țenii, legile noi, probleme privind aprovizionarea și servirea popu­lației. Ei participă, de asemenea, la adunările pe circumscripții e­­lectorale și în cadrul asociațiilor de locatari. Acest stil de lucru a asigurat participarea responsabilă, concretă a deputaților la rezolva­rea diverselor probleme cu carac­ter obștesc. Un sprijin permanent îl dau co­mitetele de cetățeni și tovarășii deputați, în respectarea disciplinei în construcții, sesizînd numeroase cazuri de încălcare a legii, ceea ce dă posibilitatea comitetului e­­xecutiv să ia măsurile necesare încă din faza incipientă a con­strucției. Mai folosim și alte forme de atragere a cetățenilor la condu­cerea unor treburi obștești și a­ing. GH. TIMOFTE, prim-vicepreședinte al Comit­etului executiv al Consiliului popular municipal Bacău (Continuare in pag. a II-a) fructuoase ai PLANIFICĂRII MUNCII Din experiența Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Bacău La C.A.P. Faraoani, legumicultorii acordă toată atenția întreținerii culturilor. Maximă angajare a forțelor și mijloacelor la lucrările de întreținere a culturilor Precipitațiile căzute In ultimul timp nu au a­­fectat decit o mică par­te din județ, în rest pu­­tindu-se lucra din plin. In raidul întreprins a­­l altăieri am surprins di­verse aspecte din inten­sa activitate desfășurată de lucrătorii, ogoarelor în vederea obținerii u­­nui rod bogat în anul pe care-l parcurgem. La cooperativa agrico­lă din Corbasca,­­ de pil­dă, tarlalele erau pline de cooperatori. Aici, așa cum a ținut să precizeze Alexandru s Lefter, pre­ședintele unității,­­ zilnic participă la muncă pes­te 1000 de brațe de mun­că. De fapt, numai așa pot fi explicate realiză­rile de pînă acum, rea­lizări ce situează unita­tea în rîndul celor cu rezultate bune în actua­la campanie. Sfecla de zahăr, de exemplu, cul­tură ce ocupă 114 hec­tare, deja este lucrată a doua oară, plantele fi­ind rărite pe întreaga suprafață. La floarea­­soarelui prașila­­ a fost încheiată p­e cele 120 ha, în prezent lucrîndu-se mecanic a doua oară, iar la cultura porumbului pentru boabe, din 636 hectare au fost întreți­nute manual prima dată peste 400 hectare. Pe te­renurile mecanizabile — 225 hectare, ne spunea ing. Ion­ Berian, cultura a fost întreținută și cu mijloacele secției de mecanizare, acțiune la care s-au evidențiat tractoriștii Virgil Acrîș­­măriței, Costică Muntea­­­nu și Aurel Grigoraș. Concomitent cu între­ținerea culturilor, grijă deosebită se acordă crărilor în vii. Pînă la­la această dată, cele 105 ha de viță au fost săpate integral, iar pe circa 60 hectare s-a executat de­ja și cel de-al doilea tra­tament contra manei. Activitate intensă am intîlnit și pe tarlalele cooperativei agricole din Răcăciuni. Aici, întreaga suprafață de sfeclă de zahăr și furajeră a fost prășită a doua oară, iar la porumb din cele 536 hectare au fost lucrate mecanic 350 hectare, iar manual 200 hectare. Evi­dent că, în această cam­panie cooperatorii din Răcăciuni au obținut u­­nele realizări, ele puteau fi însă mult mai bune, mai ales dacă ținem sea­ma că in zona în care se află unitatea, ploile din ultimul timp nu au prea stingherit muncile in cîmp. In vii, de aseme­nea, au fost obținute u­­nele rezultate. Conform relatărilor tovarășului I. Munteanu, președintele unității," cele 86 hectare de viță sunt lucrate a­­proape în întregime, iar stropitul al doilea se a­­flă în plină desfășurare. Succese demne de evi­dențiat am intîlnit la ferma de stat Tătărăști, unitate profilată în pro­ducerea semințelor. Aici, toate lucrările de între­ținere a culturilor — porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, soia etc, se desfășoară conform graficelor. La floarea­­soarelui, cultură desti­nată producerii semin­țelor — lot de hibridare, pe lângă celelalte lucrări de întreținere, ne-a pre­cizat tovarășul ing. E. Rotaru, șeful fermei, s-a efectuat și eliminarea plantelor antocianice. în prezent, toate culturile se dezvoltă normal, creîndu-se astfel premi­sele obținerii unor recol­te bogate. Pretutindeni în județ se depun eforturi sporite la întreținerea lor. Mobilizați de culturi­către organizațiile de partid, lucrătorii de pe ogoare nu-și precupețesc efor­turile în vederea reali­zării volumului mare de lucrări ce există la a­­ceastă dată. Alături de ei, mecanizatorii lu­crează din zori și până în noapte la prășit, re­coltatul furajelor și alte activități de sezon. Este un efort general ce are drept scop realizarea an­gajamentului asumat — înfăptuirea cincinalului înainte de termen . La Ferma de stat Tătărăști se pun la conservat ultimele cantități de lucernă. Pînă acum unitatea a realizat peste 200 tone de semifîn. A­DUNATUL FURAJELOR- lucrare ce trebuie mult impulsionată ! Una din principalele cauze care influențează producția zootehnică, este modul de asigurare a bazei fu­rajere. Această problemă este, bine cunoscută, de orice, crescător de a­­nimale. Fără nutrețuri nu se poate vorbi de zootehnie. De altfel, ple­nara Comitetului județean de par­tid ce a avut loc la începutul aces­tui an, în care s-a analizat modul în care se înfăptuiește programul de dezvoltare a zootehniei, a subli­niat necesitatea luării unor atare măsuri care să dea posibilitatea a­­sigurării bazei furajere la nivelul cerințelor, cerințe impuse de ci­frele înscrise în planul de produc­ție al fiecărei unități. Pe parcurs, în timpul însămînță­­rilor de primăvară, s-au întreprins o serie de acțiuni ce­ vizează, în final realizarea aceluiași deziderat. Nu de mult timp, la nivel de județ a fost organizat un interesant schimb de experiență cu privire la introducerea unor noi tehnologii în conservarea furajelor, iar parti­cipanții s-au angajat să transpună in practică toate indicațiile pri­mite. Numai că plecați acasă, o bu­nă parte din ei au uitat de cele discutate, adunatul desfășurîndu-se foarte nutrețurilor anevoios Este suficient să arătăm că, pînă la­ această dată, lucerna destinată producerii de fin nu a fost recolta­tă decit de pe aproximativ 70 la sută din suprafață, iar trifoiul de pe numai 30 la sută. Dar termenul recoltat nu spune totul, și aceasta întrucît producția încă n-a ajuns în depozite, ci se află în cîmp, ne­­fiind pusă la adăpost. O situație nesatisfăcătoare și la semiînsilozări. Din ce este s-a prevăzut nu s-a realizat decit a­­proximativ o treime. Cauza ? Ma­joritatea „întîrziaților“ o dau pe seama condițiilor climatice. Să fie oare adevărat ? Nu. Mărturie ne sunt înseși realizările obținute de o bună parte din unități. Numai cîteva exemple. In timp ce coope­rativa agricolă din Negri semiîn­­silozează 500 tone de furaje, Fara­oani și Păncești cite 400 tone, Său­­cești 350 tone, Răcătău 337 tone, Letea Veche 300 tone și multe al­tele, la C.A.P. Dealu Morii, Fili­­­pești, Prăjești etc. acțiunea nici nu începuse, ca să nu mai vorbim de untățile în care realizările sunt sub orce critică, simbolice. De un­de se poate trage concluzia că nu toate conducerile de unități, spe­cialiștii manifestă preocupare spo­rită în această direcție, acțiunea tărăgănîndu-se fără nici un fel de justificare. In multe cooperative agricole încă de pe acum se mani­festă tendința de a nu realiza an­gajamentul asumat. Numai un exemplu : cooperatorii din Filipeni au sarcina de a semi­­infiloza 150 tone de nutrețuri. Nu­mai că atît președintele unității cît și inginerul șef nu sunt convinși de necesitatea realizării acestei canti­tăți, spunind că vor face doar 100 tone. Să nu aibă nevoie cooperati­va agricolă de asemenea furaje ? Credem că da, mai ales că aici tre­buie să se facă eforturi susținute pentru realizarea indicatorilor în zootehnie, sector în care producția de lapte pe primele 5 luni repre­zintă doar 60 la sută din plan. Fără a mai explica importanța recoltării furajelor în­cît, mai scurt timp, am vrea să subliniem grija ce trebuie acordată calității aces­tora, mai ales în condițiile acestui an cu umiditate sporită Trebuie să se facă totul pentru a realiza furaje de bună calitate și în can­tități îndestulătoare. Fără de nu­trețuri nu se poate vorbi de pro­ducție animalieră, de zootehnie în general.

Next