Viaţa Capitalei, septembrie 1949 (Anul 1, nr. 114-125)
1949-09-16 / nr. 114
AMIL I |o. 1144 PAGINI 4 LEI p. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI- VA! Vineri 16 Sept. 1649 Organ al Comitetului Organizaţiei P. M. R. Bucureşti şi al Comitetului Provizoriu Bucureşti| îmbunătăţirea muncii sanitare in spitalele din Capitală O vizită la spitalele de Stat Nr. 2, 3 şi 5 din Capitală Medicina a fost la noi, sub regimurile burgheze, una din căile cele mai „onorabile" spre îmbogăţire, spre parvenire. Dealtfel era o condiţie aproape obligatorie să fii provenit din clasele exploatatoare ca să poţi deveni posesorul unei diplome de medic. Oamenii muncii şi mai ales ţăranii săraci, au fost siliţi să vadă în medic un duşman, îndreptându-se astfel spre „doftoroaie"aşteptând vindecarea dela diferitele leacuri băbeşti, dela diferitele vrăji. Sau dacă, vreodată, omul muncitor, omul nevoiaş ajungea să ocupe un pat de spital, el era lipsit aproape complet de grija medicilor, surorile îl ocoleau de cele mai multe ori lăsându-1 să se sbată în mizerie şi grea suferinţă. Aşa se înfăţişează situaţia dacă privim în trecut. In schimb, anchetarea stărilor de lucruri de azi ne va arăta.... Şi iată ce ne scrie tov. Avram Nicolae: „Am avut încredere în ştiinţa noastră medicală. Acum poate vedea orice bolnav că ştiinţa e în slujba poporului muncitor“. Sunt mărturii care pot fi auzite în toate spitalele noastre. Afară de aceasta, creşterea numărului bolnavilor care trec prin serviciile de consultaţii ale clinicilor, cât şi a acelor cari trec prin serviciile cu paturi, dovedeşte încrederea considerabilă pe care au câştigat-o oamenii muncii în ştiinţa medicală, precum şi calitatea asistenţei care le este acordată acum. La spitalul de Stat No. 2, (Brâncovenesc), numai în ultimul an, numărul bolnavilor consultaţi şi trataţi s-a triplat. La serviciul de boli interne, numai în jumătate de an numărul consultaţiilor a crescut cu 250 la sută. Acelaş lucru se poate spune în general, despre toate spitalele şi policlinicile din Capitală. In plus 98 la sută dintre pacienţi primesc — fiind în câmpul muncii sau făcând parte din familiile salariaţilor — asistenţă gratuită. Afluenţa bolnavilor către instituţiile sanitare creşte necontenit. Noile metode ştiinţifice medicale însuşite de medicii noştri din ştiinţa sovietică, dau roade mereu mai fructuoase. Iar educaţia sănătoasă pe care personalul sanitar o primeşte prin munca organizaţiilor de Partid şi sindicale, din punct de vedere politic şi profesional, se restrânge în mod favorabil asupra pacienţilor, în marea majoritate a cazurilor, oameni ai muncii — contribuind prin redarea lor cât mai grabnică producţiei — la înfăptuirea şi depăşirea Planului de Stat, învăţând din experienţa ştiinţei medicale sovietice, oamenii muncii sanitare din ţara noastră depun eforturi susţinute pentru înnoirea metodelor de lucru, pentru găsirea metodelor celor mai (Continuare în pag. 2-a) înfăptuirile pe tărâm sanitar obţinute până acum, ca şi toate realizările Partidului şi Guvernului nostru oglindesc grija permanentă pentru cei ce muncesc. Şi aceasta nu numai din punct de vedere material, ci şi din punct de vedere al atitudinii medicului, în general a personalului sanitar faţă de bolnav. In privinţa aceasta, o corespondenţă a tovarăşului Avram Nicolae, muncitor la fabrica „I. C. Frimu”, este deosebit de grăitoare. In cursul lunii trecute, el a fost internat în spitalul de Stat No. 5 (Filantropia), fiind operat cu multă grijă de către medicii clinicii chirurgicale. înfiinţarea Şcolii Superioare Pedagogice Condiţiile de admitere. — Data înscrierilor şi examenelor.—Diplomele pe care le vor obţine absolvenţii acestor şcoli Ministerul învăţământului Public comunică: In scopul de a pregăti profesori pentru clasele V-VII ale şcolilor elementare, Consiliul de Miniştri a hotărît înfiinţarea Şcolii Superioare Pedagogice. Această şcoală va funcţiona în Bucureşti, pe lângă Universitatea C. I. Parhon, cu o durată de şcolaritate de doi ani. Diplomaţii acestei Şcoli Superioare vor fi numiţi profesori la clasele V-VII ale Şcolilor Elementare pentru specialităţile dobândite. Deasemenea ei vor putea trece în anul III al Institutelor Pedagogice sau al Facultăţilor corespunzătoare specialităţilor acestora pe baza unui examen de diferenţă. In anul 1949-1950 Şcoala Superioară Pedagogică din Bucureşti va funcţiona cu două secţii: Secţia Fizică-Matematică, Secţia Ştiinţele Naturale, Chimie şi Geografie. înscrierea în Şcoala Superioară Pedagogică se face pe baza unui examen de admitere care se va ţine la data de 28 Septembrie ora 9 dim. la Facultatea de Fizică şi Matematică din Universitatea C. I. Parhon. In aceste examene se pot înscrie până la data de 26 Sept. orele 20 absolvenţii actualelor şcoli pedagogice, liceelor cât şi absolvenţii fostei lor Şcoli Normale. Pentru înscrierea la examenul de admitere candidaţii se vor conforma normelor generale de înscriere în Instituţiile de învăţământ superior publicate în presă. La examenul de admitere se vor da următoarele probe: Pentru secţia Fizică şi Matematici, probă scrisă: Limba şi literatura română şi Matematică; proba orală: Matematica, Fizica şi Constituţia R.P.R. Pentru secţia Ştiinţe Naturale, Chimie şi Geografie, probă scrisă la: Limba şi literatura română şi Chimie, probă orală la Ştiinţele Naturale, Geografie şi Constituţia R.P.R. Materia de examinare va fi cea prevăzută în programa şcolilor pedagogice. Premierea gazetelor de perete Inmânjirea premiului I la Atelierele Centrale S. T. B. ______ (Reportajul în pag. II-a) PRECAUŢIUNI Ziarul Daily American dă următoarele amănunte în legătură cu recenta vizită în Egipt a lui John Snyder, ministrul de Finanţe al Statelor Unite. Snyder era păzit de trei poliţişti înarmaţi până in dinţi şi de un detectiv personal, care avea ordin ca la orice gest suspect sau la apropierea oricărei persoane care nu i-ar fi inspirat încredere, „să tragă întâi și să ceară lămuriri după aceia" (am citat textual după ziarul american). Pomenitul detectiv circula tot timpul in automobil alături de "tnvder, cu revolverul lipit de geam, pentru a intimida pe eventualii agresori. In afară de aceasta, un fotograf, tot înarmat, din Serviciul secret american se afla tot timpul într’un jeep, care mergea în urma automobilului ministerial. Măsurile de mai sus reflectă revolta egiptenilor in contra Infiltraţiei imperialiste americane. LUPTE IN ALABAMA Ziarele americane vorbesc de luptele care au loc în statul Alabama între membrii Ku-Klux-Klan-ului şi populaţia neagra, pe care vor sa o izgonească dintr'un cartier al oraşului. Bandiţii Klanului au aruncat bombe la locuinţele a doi preoţi negri, iar aceştia, — ameninţaţi în repetate rânduri — îşi organizează o apărare personală. Negrii au tras cu revolverele în maşina din care fuseseră aruncate bombele. Bineînţeles că sherifful local a declarat că vina e a negrilor, cari s'au... apărat. Dar aceştia, sătui de complicitatea dintre poliţie şi Ku-Klux-Klan au înţeles că nu au nimic bun de aşteptat de la autorităţile naziste ale Statului Alabama. DEMISIA LUI BRAMUGLIA Plecarea ministrului de Externe al Argentinei, Bramuglia, din postul pe care-l ocupa, nu reprezintă decât un episod din lupta trusturilor yankee pentru a se infiltra cât mai adânc în America-de-Sud. Bineînţeles că presa din Statele-Unite a căutat să prezinte lucrurile ca izvorând dintr’un simplu conflict personal ce ar fi survenit între Bramuglia şi Evita Peron, soţia dictatorului din Buenos Aires. Ceea ce a adus desnodământul, In lunga luptă dintre culise, a fosst ciocnirea dintre Bramuglia și ambasadorul argentinean la Washington, Jeronimo Remorino. Tare pe sprijinul Departamentului de Stat, acesta din urmă speră să-i ia locul, dar, cu o abilitate de vechi intrigant, Peron l-a numit ministru de Externe pe un tânăr avocat de 32 de ani, creatura lui personală, fără nicio suprafaţă politică. Chestiunea însă nu s’a terminat fără un aspect de operetă şi o provocare la duel a lui Bramuglia, de către Remorino. Până la urmă, totul s’a aranjat fără vărsare de sânge şi Eva Peron e mulţumită că şi-a atins scopul — anume , de a se debarasa de un personagiu incomod. Bramuglia după cum se anunţă se pregăteşte să-şi ia revanşa candidând contra lui Peron la viitoarele alegeri prezidenţiale din 1952. „Cel puţin un metru cub de zidărie pe oră” Importantele depăşiri de norme realizate pe şantierul întreprinderii de construcţii M7 din Galaţi de către meşterii zidari Luigi Strenati şi Gheorghe Apostol au găsit un puternic ecou in rândurile zidarilor fruntaşi din întreaga ţară. Pe toate şantierele din ţară s’au ţinut adunări în care s’a răspuns chemării zidarilor gălăţeni de-a realiza „cel puţin un metru cub de zidărie pe oră“ prin realizarea şi depăşirea acestei lozinci. Folosind metodele de lucru utilizate de zidarii sovietici şi aplicate pentru prima oară la noi în ţară de zidarii fruntaşi din Galaţi, muncitorii de pe şantierul Institutului Dr. Parteni s’au organizat în vederea lucrului după aceste noui metode. In clişeu : O echipă de zidari de pe acest şantier lucrând după metodele sovietice de lucru. Atribuţiunile Comisiunii Controlului de Stat Ce cuprinde Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale Buletinul Oficial de azi, publică următorul Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, privitor la înfiinţarea Comisiunii Controlului de Stat: Pentru a desvolta spiritul de răspundere în gospodărirea avutului obştesc, pentru înlăturarea birocratismului, pentru mărirea grijii faţă de nevoile celor ce muncesc, pentru a asigura în toate compartimentele vieţii economice verificarea operativă şi sistematică a executării hotărîrilor Guvernului, pentru a contribui la buna funcţionare a aparatului de Stat, pentru a ajuta în munca lor nouile cadre din organizaţiile de Stat şi interes obştesc şi pentru a preveni orice încercare a elementelor duşmănoase de a sabota opera de construire a socialismului în R. P. R., se înfiinţează Comisiunea Controlului de Stat, ca organ guvernamental pe lângă Consiliul de Miniştri. Comisiunea Controlului de Stat are următoarele atribuţiuni: a) Controlează justa aplicae a legilor şi executarea dispoziţiunilor date de Guvern în condiţiile şi termenele stabilite în acele dispoziţiuni. Examinează dacă dispoziţiunile organelor executive ale puterii locale de Stat sunt conforme cu legile şi directivele organelor centrale; b) Controlează păstrarea, folosirea şi valorificarea, în condiţiunile unei bune gospodăriri, a mijloacelor băneşti, valorilor şi materialelor de orice fel şi a oricăror alte bunuri interesând economia naţională, indiferent cui ar fi încredinţate; c) Controlează ţinerea evidenţei la zi în mod regulat şi conform cu realitatea, în scopul unei corecte gestionări a bunurilor şi a verificării activităţii economice; d) întocmeşte încheerea către Consiliul de Miniştri asupra contului de executare al Bugetului General al R.P.R., potrivit legii asupra întocmirii, executării şi încheerii Bugetului General al R.P.R.; e) Controlează activitatea personalului din instituţiile şi întreprinderile de Stat, urmărind întărirea autorităţii şi disciplinei interne şi lichidarea birocratismului; f) Execută verificările de orice fel ,şi în orice domeniu ordonate de preşedintele Comisiunii Controlului de Stat din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului de Miniştri. Comisiunea Controlului de Stat prezintă Consiliului de Miniştri rapoarte lunare asupra rezultatelor controlului executat şi asupra măsurilor luate sau propuse a fi luate. Cazurile importante vor fi aduse de îndată la cunoştinţa Consiliului de Miniştri şi ministrului respectiv. Sunt supuse Controlului Comisiunii de Stat: — Ministerele şi instituţiile de Stat; — întreprinderile şi organizaţiunile economice ale Statului; — Organele executive ale puterii locale de Stat; — Şantierele, cooperativele. (Continuare in pag. 3-a) In curând vor fi terminate Importante lucrări edilitare în cartierele muncitoreşti Campania de lucrări de pavare şi reparaţii de străzi în cartierele muncitoreşti, prevăzută de Comitetul Provizoriu al Capitalei pentru anul în curs, se află în curs de desfăşurare. O serie de lucrări au fost terminate şi inaugurate în cinstea zilei de 23 August. In prezent Comitetul Provizoriu, prin Serviciul Căi de Comunicaţii din Secţiunea Urbanistico - Edilitară, execută lucrări în alte cartiere muncitoreşti. O parte din acestea sunt aproape terminate şi vor fi date în folosinţă în opt-zece zile, iar restul vor fi gata până la 1 Noembrie, urmând a fi inaugurate în cinstea zilei de 7 Noembrie. Intre cele care vor fi terminate în câteva zile sunt lucrările din str. Trompetului (cartierul Ferentari) unde pe toată lungimea străzii de 1200 metri se execută lucrări de pavaj carosabil şi trotoare din dale de beton. De asemenea, sunt aproape încheiate şi lucrările de pavare a următoarelor străzi: Semănătorului (Ferentari), Garoafei (Rahova), Rumen (Apărătorii Patriei), Şirimus (Şerban Vodă), Luminiş (Şerban Vodă), Pădureni (Crângaşi) şi 7 Drumuri. Până la 1 Noembrie vor fi terminate lucrările de parte pe următoarele: străzi : Str. Bachus şi Prelungirea Bachus pe 2 km. lungime, Şoseaua Olteniţei, unde pe toată lungimea de 2.500 m. se vor construi trotoare din dale şi pavaj carosabil din piatră cioplită, precum şi străzile: Teiuş (Rahovei), Şoldanului, Aprodul Purice şi Ghiţă Şerban (Apărătorii Patriei), str. Spiralei (Ferentari), Gogu Ruse (Rahova), Cezar Mihail şi Frangulea (Crângaşi) şi Ramuri Tei (Tei). Pe toate aceste şantiere, efortul muncitorilor şi al tehnicienilor Comitetului Provizoriu, este sprijinit de numeroşi cetăţeni din cartierele respective care depun săptămânal mii de ore de muncă voluntară. Astfel, se realizează importante economii, care vor face posibilă şi realizarea altor lucrări. O emisiune de timbre poştale închinată primului nostru Plan de Stat O emisiune de timbre poştale, închinată primului nostru Plan de Stat, este în lucru şi va fi dată în circulaţie curând. Pentru executarea desemnului sa instituit un concurs. Făcându-se selecţia modelelor prezentate, au fost reţinute macheetele pictorului Cristian Müller. Seria, care va fi formată din 2 valori, de lei 11 şi 20, va fi tipărită în aceleaşi condiţiuni grafice ca şi emisiunea „23 August", în coli de 100 bucăţi, dantelat şi nedantelat. Prima valoare reprezintă munca în industria grea, iar valoarea a doua munca în agricultură. Campania plebiscitului pentru pace continuă in Franţa PARIS, 15 (Agerpres). —TASS transmite : Campania plebiscitului pentru pace continua cu succes în întreaga Franţa. Mii de oameni ai muncii îşi exprimă zilnic voinţa de a lupta pentru apărarea păcii. Autorităţile franceze au încercat de nenumărate ori să împiedice pe oamenii muncii să voteze. Astfel, în seara zilei de 13 Septembrie un grup de partizani ai păcii au instalat o urnă de vot la una din staţiile metroului, organizând votarea pentru pace printre trecători. Poliţia care a sosit îndată a interzis votarea. Cu toate acestea în urnă se strânseseră până la venirea poliţiştilor, adică în decurs de aproximativ 20 de minute, 4.362 de buletine de vot pentru pace. U 13 .Septembrie a avut loc plebiscitul pentru pace în două districte din Paris şi în numeroase alte oraşe. Patronii uzinelor „Renault“ au interzis votarea şi au ameninţat cu sancţiuni drastice pe „recalcitranţi“. Cu toate acestea, oamenii muncii din uzinele „Renault“ continuă să voteze pentru pace. Cresc, uriaş, forţele păcii! In vederea pregătirii şi organizării „Zilei internaţionale a luptei pentru pace”, fixată la 2 octombrie crt., Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Română a adresat întregului popor muncitor din ţara noastră un înflăcărat apel. „Orice om muncitor, orice mamă care ţine la viaţa copiilor ei, orice tânăr căruia viitorul îi deschide larg porţile, orice om care n’a uitat grozăviile trecutelor războaie, orice cetăţean căruia îi este dragă independenţa ţării noastre, — îndeamnă, energic, menţionatul apel — toţi, împreună, să arătăm în ziua de 2 octombrie, că acei care luptă pentru pace sunt o forţă de neînvins”. Căci lagărul păcii liste, într’adevăr, astăzi, de neînvins. El este de neînvins, pentru că acei ce vor războiul, întrucât războitul este „cel mai bun client al lor”, sunt o infimă minoritate în lume şi pentru că acei ce vor pacea, deoarece iubesc viaţa şi respectă omul, formează zdrobitoarea majoritate. El este de neînvins, pentru că are în fruntea sa Uniunea Sovietică, care, construind comunismul îşi asigură condiţiunile materiale şi morale ale unei invincibilităţi mereu sporite. El este de neînvins, pentru că, alături de U.R.S.S. şi împreună cu U.R.S.S. se află ţările cu democraţie populară în drum spre socialism, inclusiv regiunile eliberate din China, precum şi massele populare de pretutindeni, care luptă astăzi sub diverse forme contra împilatorilor lor naţionali şi sociali, autohtoni şi străini. El este, în sfârşit, de neînvins, pentru că instruite de o dureroasă experienţă şi făcute vigilenţe de către Partidele Comuniste, popoarele, toate popoarele pământului s’au unit astăzi într’un front comun, într’o luptă activă comună, coordonată şi organizată, într’o grandioasă ofensivă mondială — permanent susţinută, intensificată şi extinsă. Dela Wroclaw, momentul iniţial de pornire a acestei universale ofensive contra instigatorilor la un nou măcel, mişcarea pentru pace n’a făcut, efectiv, decât să crească, impetuoasă şi clocotitoare, înmănunchiând mereu alte largi masse populare de pretutindeni. Astfel, Congresul Mondial al Partizanilor Păcii de la Paris-Praga, Congresul Federaţiei Sindicale Mondiale de la Milano, Congresul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat de la Budapesta, ca şi Congresele naţionale ale Partizanilor Păcii şi, in special, cel de la Moscova, al Partizanilor Păcii din Uniunea Sovietică au atestat, rând pe rând, în ultimele luni, amplificarea continuă şi accelerată a forţelor lagărului păcii. Această mişcare, însă, deşi formidabilă, nu este totuşi decât la începutul desvoltării ei. Şi ceea ce este şi mai remarcabil, este că ea cuprinde, repede, însuşi sectorul capitalist al globului, mobilizând massele contra războiului chiar în acele ţări unde, sub panica crizei economice, pactomanii agresivi îşi instalează bazele strategice şi caută să recruteze carnea de tun necesară. Aşa, de pildă, în Franţa şi Italia, unde poporul muncitor a afirmat anticipat hotărîrea sa de a zădărnici orice atac militar contra Ţării Socialismului şi a democraţiilor populare, se desfăşoară în prezent vaste referendummi naţionale pentru pace, zeci de milioane de cetăţeni votând prin buletine individuale semnate. De asemenea, în celelalte ţări marshallizate, — ca, de exemplu, în Norvegia, Suedia, Olanda, Belgia, Anglia, Australia, Austria şi Germania Occidentală, au avut loc sau vor avea loc luna aceasta şi luna viitoare, Congresele respective ale Partizanilor Păcii, lupta pentru pace în toate aceste ţări subjugate de către imperialiştii yankei confundându-se actualmente cu lupta pentru libertăţile democratice, pentru un standard de trai omenesc şi pentru independenţa patriei lor. In plus, înfrângându-se toate piedicile teroriste, la Mexico s-a întrunit recent Congresul intercontinental american, la care au luat parte reprezentanţii Partizanilor Păcii de pe întreg întinsul Emisferei apusene. Mai mult, chiar în Statele Unite, chiar adică in fieful principalilor instigatori la un nou masacru mondial, curentul în favoarea menţinerii păcii creşte mereu, după cum ilustrează, concret, printre altele, Congresul pentru pace al sindicatelor americane, ce se va ţine, curând, la Chicago şi la care peste 1500 de organizaţii locale, afiliate la cele două mari centrale sindicale, C.I.O. şi A.F.L., şi-au anunţat participarea, cu Ioa-C. Constantin (Continuare în pag. 3-a) PLANUL DE STAT PE 1950 (Din cuvântarea ţinută la Arenele Libertăţii) ,,Ţinând seama fie creşterea/ economiei, nivelul de trai al mintenilor muncii ,se va ridica, cu /- la, sută faţă de 1949. Vor fi distribuite cantităţi mai mari de bunuri de consum, mai multă pâine, mai multă, carne, mai mult ulei, mai mult mahăr şi produse maharoase, mai mult peşte proaspăt GH. GHEORGH IIIDEJ In anul şcolar 1949-1950 Opt miloane de manuale vor fi distribuite elevilor din şcolile elementare şi medii Cum se face aprovizionarea cu manuale In vederea deschiderii noului an şcolar, Ministerul învăţământului Public a luat toate măsurile pentru a asigura din timp tipărirea de manuale şi procurarea materialului didactic necesar şcolarilor. Tipărirea celor opt milioane de manuale şcolare este pe punctul de a fi terminată, iar distribuirea lor a început încă de la data de 1 August a. c. Preţul acestora este scăzut, pentru a fi accesibile tuturor elevilor din şcolile elementare şi medii. Manuale pentru şcolile de toate categoriile O bună parte din lipsurile din anul trecut au fost înlăturate. Prin grija Partidului şi a Guvernului, s-a asigurat tipărirea a 89 manuale pentru învăţământul elementar şi mediu. Au apărut sau sunt un curs de apariţie, manuale care au lipsit anul trecut, ca : Limba Rusă, Electrotehnica, Mecanica şi Rezistenţa Materialelor, Organe şi Maşini, Tehnologia Materialelor, Desenul Tehnic, Tabele de Logaritmi, etc. In afară de Ministerul învăţământului Public, se îngrijesc de editarea şi tipărirea manualelor şi celelalte ministere. Bunăoară, Ministerul Sănătăţii a editat o serie de manuale pentru şcolile medii din resortul său, iar Ministerul Agriculturii aplică pe o scară mai mare metoda iniţiată anultrecut, scoţând cursuri şi manuale de specialitate tilografiate, pentru şcolile tehnice agricole. Trebue subliniat deasemeni efortul care s’a făcut pentru a se tipări manualele necesare şcolilor naţionalităţilor conlocuitoare, în limbile : maghiară, germană, ucraineană, idiş, etc. Un nou sistem de difuzare a manualelor încă de la data de 1 August a.c., au început să fie difuzate zilnic circa 200.000 de exemplare. Au fost întâi trimise cantităţi importante de manuale în capitalele de judeţ, pentru ca de aici să poată fi trimise în comunele rurale. Un sprijin deosebit l-au dat de la început Comisiile Judeţene de Organizare a Cooperaţiei, care au luat asupra lor sarcina de a aproviziona şcolile elementare şi medii situate în comunele rurale. Aceste Comisii Judeţene păstrează o legătură permanentă cu unităţile cooperative săteşti, cărora le trimit manualele necesare pentru a putea fi puse la îndemâna şcolarilor la timp şi fărâ ca aceştia să facă deplasări. Totodată, pentru ca în depozite să nu fie decât numărul de manuale necesar, Comisiile Judeţene au sarcina de a centraliza din timp comenzile făcute de unităţile cooperative săteşti pe care le vor trimite editurii») din Capitală. ^,1 Gth. Zahărăcffescu