Viaţa Capitalei, ianuarie 1950 (Anul 2, nr. 202-225)
1950-01-01 / nr. 202
OAMENII MUNCII DESPRE PLANUL DE STAT PE 1950 In prag de an nou, oamenii muncii din ţara noastră au primit cu nespusă bucurie vestea întocmirii noului plan pe anul 1950. Datorită minunatelor eforturi depuse în întrecerile socialiste şi sprijinului pe care ni l dă necontenit Ţara Socialismului, constructorii socialismului în Republica noastră Populară au obţinut mari succese în muncă, depăşind Planul de Stat pe 1949 cu 8 la sută şi creind condiţiunile pentru îndeplinirea şi depăşirea noului Plan. Pretutindeni, în fabrici, uzine institute ştiinţifice şi birouri, făurarii nouii vieţi îşi exprimă însufleţită lor hotărîre de a lupta cu şi mai mult clan pentru construirea socialismului în ţara noastră, pentru consolidarea frontului păcii condus de Uniunea Sovietică. Planul de Stat pe anul 1950, constitue pentru mine ca şi pentru toţi oamenii muncii din ţara noastră, un nou îndemn în muncă pentru realizarea sarcinilor ce-mi revin în sectorul în care lucrez. Îndeplinirea acestui Plan va înseamnă un nou succes în lupta pe care poporul nostru muncitor, alături de toate forţele progresiste din lume în frunte cu popoarele sovietice, călăuzite de geniul lui Stalin — o duc pentru apărarea păcii, împotriva tuturor duşmanilor ei. Planul de Stat pe anul 1950 ne arată că producţia industrială va creşte cu 37’/» faţă de anul trecut, venitul naţional cu 25% iar fondul de salarii cu 231%/Vi. Aceasta înseamnă o importantă îmbunătăţire a condiţiilor de trai. In felul acesta, în domeniul sanitar, se vor lărgi şi mai mult acţiunile pentru apărarea şi ridicarea nivelului sanitar al oamenilor muncii, din uzine, fabrici, de pe ogoare şi din instituţii. Vom fi mai bine înarmaţi în lupta, pentru combaterea mortalităţii infantile, a bolilor sociale. Pe tărâmul ocrotirii mamei şi a copilului, reţeaua spitalicească va creşte cu 1760 paturi. In cadrul acţiunii pentru combaterea tuberculozei se va pune accentul pe desvoltarea reţelei de dispensare T.B.C. și se Vor efectua un milion depistări radiologice, 3 milioane depistări biologice și un milion vaccinări B.C.Q. Cele 4.500.000 vaccinări pentru prevenirea bolilor contagioase, vor înseamnă un pas înainte în lupta cu aceste boli. Urmărirea îndeplinirii Planului în sectorul meu de muncă, urmărirea îndeplinirii sarcinilor ce-mi revin în bătălia ridicării nivelului sanitar al celor ce muncesc, va constitui pentru mine o grijă de fiecare clipă. Sunt conştient că în felul acesta îmi dau contribuţia mea efectivă la construirea socialismului în Republica Populară Română, scumpa noastră patrie, factor activ în lagărul păcii în fruntea caruia păşeşte hotărit măreaţa Uniune Sovietică. Dr. Dimitru nestiu Şef de lucrări la Institutul Medico Farmaceutic, Bucureşti. Secretar al Societăţii Ştiinţelor Medicale. păcarea primului Plan pe 1949 în întreprinderea noastră a dus, în primul rând, la o îmbunătăţire simţitoare a parcului circulant de vagoane, care a crescut cu 15 la sută. Din lipsurile constatate în aplicarea primului Plan, vom trage învăţăminte practice pentru îndeplinirea noului Plan de Stat, votat de către Marea Adunare Naţională. Vom intensifica eforturile noastre ca, în cadrul noului Plan pe 1950, să mărim cu 50 la sută parcul de autobu- ze, existent. In urna experienţei capă- tate şi a faptului că prin planificare obţinerea materialelor necesare producţiei, a căpătat, în ultimul timp, un ritm, mulţumitor, noi ne luăm angajamentul că vom munci cu şi mai multă râvnă, pentru împlinirea şi depăşirea lui ing. Stasiescis Corneilu Atelierele Centrale I.T.. Citeam de multe ori în ziare despre faptele măreţe ale muncitorilor sovietici şi mă intrebam cum de reuşesc ei să îndeplinească planul de lucru înainte de termen. Aşteptam cu înfrigurare şi încredere primul Plan de Stat pentru a-mi încerca şi cu puterile şi de a ajunge la succesele oamenilor sovietici. Şi prilejul s’a ivit la 1 ianuarie 1949 când am început să lucrez după plan. Am citit din cărţile tehnice sovietice, am fost sprijinit şi îndrumat de către Organizaţia de Partid şi minunăţiile pe care le obţinuseră muncitorii sovietici, le-am reuşit şi eu. Am sărbătorit astfel începutul de an 1950 încă de la 27 iunie. ■ Pentru mine succesul acesta a fost un imbold în muncă şi am început să lucrez din ce în ce mai cu dragoste. Planul pe anul 1950 pentru mine este o nouă sarcină de fa- noare pe care îmi iau angajamentul s’o îndeplinesc tot înainte de termen şi cred că prin vară să-l ajung şi pe 1951. Anul acesta mă voi înscrie, ca de altfel toţi tovarăşii mei de la secţie la şcoala tehnică a întreprinderii, unde-mi voi putea îmbunataţi nivelul profesional şi cunoştinţele tehnice Pentru înflorirea Republicii, pentru construirea socialismului pentru pace, voi munci cu şi mai mult clan spre a-iii îndeplini angajamentul luat. Dmid Mărişi Strungar la I. E. R. ANUL I, Nr. 202 4 PAGINI, 4 LEI P. I .1 1 . __ .. . JK Duminică 1 Ianuarie 1950 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VA ! Organ al Comitetului Organizaţiei P. M. R. Bucureşti si al Comitetului Provizoriu Bucureşti — *___________ * ~ Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, inainte, cu puteri sporite, pentru împlinirea Planului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1950! Serbarea pomarii de iarnă C.G.M. pentru copiii oamenilor muncii din Capitală Festivitatea de omi, de la facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative Comitetul executiv al Confederaţiei Generale a Muncii, a organizat ori după amiază in aula facultăţii de Ştiinţe Juridico- Administrative, un pom de iarnă pentru copiii fruntaşilor în producţie din Capitală. La festivitate au luat parte: Gh. Stoica, secretar al C.G.M. şi tovarăşa Vanda Nicolschi, membră în Comitetul executiv C. G. M. Bogatul program artistic prezentat de către artişti ai Teatrului Naţional şi pionieri de la diferite şcoli elementare din Bucureşti a stârnit entuziasmul muncitorilor. La sfârşitul serbării copiii fruntaşilor in producţie au primit numeroase daruri. Serbarea pomului de iarnă va continua şi, astăzi după amiază, mâine 1 ianuarie şi Luni 2 Ianu 235.sub impîrtirea darurilor la serbarea decomului de Iarnă organizată C.G.M. i IN MIEZ DE VEAC n momentul când ceasul vremii anunţă miezul de veac, porneşte prin frumoasa noastră Republică veste nouă. Din cuvântul Partidului s’a întocmit Plan de lucru pentru tot poporul muncitor, noi paşi spre socialism in 1950 — an la jumătate de secol. In 1901, la încăput de veac, era petrecere mare în lumea burgheză, începea un veac „cu perspective mari”. Printre sticlele de şampanie, ochi lunecaţi în grăsime vedeau, sub forme fantastice, afaceri imense, debuşee noi în dauna partenerului de ospăţ, bulgărele de aur învârtindu-se peste ţări mari şi mici, peste albi şi negri, deopotrivă înrobiţi. In mintea încâlcită a îmbuibaţilor, bulgărele de aur trebuia să se vaărsască îrntr’o sinistră strălucire, rostogolindu-se peste milioane şi milioane de flămânzi, peste rutinri şi cadavre. In acelaş timp, Lenin — vulturul de munte — vedea cum începe într’adevăr, în veac nou pentru omenire, dar nu cel aşteptat şi scontat la bursa valorilor burgheze. In dosul banchetelor apărea hidra şomajului, în dosul alianţelor între state, contradicţii capitaliste. Veacul imenselor afaceri cu ingenunchierea noroadelor muncitoare, cu monstruoasa formă de exploatare, imperialismul, s’a întâlnit cu veacul revoluţiilor proletare, cu grandiosul început intr’un Octombrie istoric din al doilea deceniu al veacului XX. „Perspectivele” burgheziei s’au destrămat ca un negru linţoliu putrezit, perspectivele proletariatului au devenit tot mai luminoase, au căpătat tot mai multă viaţă. La început de veac, social-democraţia osificată, bucuroasă de firimituri de la masa bancherilor, făgăduia proletariatului socialism cândva, pentru o vreme care nu poate fi prezisă... Fseudo-marxiştii vorbeau despre anumite şi stranii fructe care vor trebui mai întâi să putrezească bine în sumbrele livezi capitaliste, ca apoi să cadă de la sine ingurile flămânde. Partidul lui Lenin şi Stalin arăta, insă, clasei muncitoare cum trebue să-şi planteze propriile grădini învingând legile naturii, după ce vor fi învinse legile exploatării şi cum trebue să realizeze, în alianţă cu fraţii ţărani, socialismul după învăţătura lui Marx şi Engels. Şi massele proletare au urmat cu entuziasm această învăţătură Porneau tot mai mulţi proletari de uzină sub steagul bolşevic şi sorbeau din această mare şi nouă filosofie, făurită de Lenin şi Stalin, filosofie potrivită minunat pe textele primilor dascăli de la întâia Internaţională. Geniala filozofie a mersului mereu înainte, cu eliminarea a tot ce e vechi, cu îmbrăţişarea mugurilor noi care ţâşnesc din viaţa nouă, a fost răspunsul aşteptat la întrebările proletarului din prima jumătate a Veacului XX. El, om transformat în robot, cu număr în loc de nume, fără chemare, fără speranţe, intra înfricoşat pe poarta uzinei celei întunecate. Atunci s’a apropiat de el revoluţionarul din şcoala de luptă a lui Leniin, şi Stalin, nu pentru a-l îndemna la solidarisnt strâmt pentru a cere în comun o bucată de pâine neagră din mila stăpânului, înlăturând pe oportuniştii adormitori ai spiritului revoluţionar de clasă, elevii lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin au ridicat cu curaj stindardul luptei de clasă şi au formulat, cu glas tare, care înspăimânta atât pe stăpânul capitalist cât şi pe sluga reformistă, abolirea definitivă a exploatării omului de către om, împotriva voinţei purtătorilor de frână în mişcarea muncitorească, proletariatul a mers cu această măreaţă filosofie a permanentei reînnoiri în conştiinţă. Brăzdată este acţiunea capitulardă şi oportunistă de luminii® luptelor hotărâte, clasă contra clasă, cu multe şi mari jertfe dintre muncitori. Având sub frunte şi pe buze învăţătura lui Lenin şi Stalin, eroi ai clasei muncitoare şi-au dat, viaţa pentru a face cunoscut muncitorilor fiosofia clasei lor, a vieţii lor, filosofia genialului Stalin. După ea se călăuzeşte omul eliberat de capitalism în atitudinea sa nouă faţă de muncă, când îşi depăşeşte propriile sale recorduri. In această întrecere cu Sine însuşi devine om nou. Smulge cu hotărire tot ce e vechi şi putredă şi face foc, cât mai mult loc, noului în viaţă. La apropierea sorocului jumătăţii de veac, întregul norod muncitor din ţara noastră a avut fericirea să cunoască cum a devenit socialismul o realitate pe a şasea parte a globului, cum poate fi el realizat pretutindeni în veacul nostru, după exemplul Ţării Socialismului. A avut fericirea să poată învăţa din slova limpede cum e cristalul marea filosofie a mersului înainte. In miez de veac, poporul muncitor din ţara noastră îşi serbează al doilea an de republică. Din Marea Adunare Naţională îi vine un minunat ghid, întocmit din hotărirea Partidului clasei muncitoare, care-i arată cum să-şi întocmească viaţa cea nouă. Câtă vreme uzinele şi ogoarele erau pe nedrept ale celor puţini, câtă vreme din izvoarele bogăţiei solului şi subsolului, el, poporul, nu cunoştea ce este progresul, ce înseamnă bună-stare— şi munca se făcea după concepţia diriguitoare: anarhie în producţie, anarhie în consum. Dar de când marile bunuri se află în mâinile poporului, cuvine-se ca munca să fie colectivă şi cu chibzuinţă făcută, pentru că ea se face de către poporul care munceşte şi pentru poporul care munceşte. Şi iată cum un miez de veac, poporul nostru a dobândit din experienţa primului an de muncă după Plan, o mulţime de realizări şi de ordin material şi de ordin cultural, bunuri ale sale şi ale copiilor săi. A aflat de rezultatele modului nou de muncă care a schimbat şi maşini şi oameni.S’au arătat cu acest prilej şi lipsurile care nu mai trebuie să fie în munca pentru realizarea Planului pe 1950. Fiecare cifră vorbeşte de ce s’a făcut şi de ce se va face. In dosul lor se află ţara, oamenii ei. Sunt muncitori, ţărani şi intelectuali, sunt femei şi tineri. Toţi aceştia la un loc au pus în mişcare amorţite întocmiri, pietrificate. Regiuni întregi au început să aibe altă înfăţişare. Unde exista linişte plictisitoare, omorîtoare de timp, îmbătrânire prematură, ucigătoare de viaţă, se aude cântec de motoare, cântec de oameni. Geniul lui Stalin ne a arătat că munca după Pian înseamnă aşezarea noastră în veacul socialismului. După exemplul biruitor al planurilor staliniste vom face în 1950, în miez de veac, să se deştepte regiunile rămase în urmă, săînceapă să se asiste, în ritmul motoarelor, îndreptându-şi faţa către lumina marilor uzine, desmorţidu-şi mădularele îngheţate, la dogoarea cuptoarelor Siemens, oţelindu-se, transformându-se, căpătând faţă tot mai socialistă. Muncitorii, ţăranii şi tehnicienii, femeile şi tineretul au realizat şi depăşit Planul pe 1949. Ei vor realiza şi depăşi Planul de Pace pe 1950. Ei câştigă victoria. I. Fetea ! PRAGUL NOULUI AN In anul 1949 oamenii muncii din R. P. R. şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile din Plan. In uzine şi fabrici, zeci de mii de muncitori au lucrat în contul anului 1950. Anul nou găseşte pe aceşti minunaţi constructori ai socialismului trecuţi de mult peste prima filă a noului calendar. Aceasta datorită nouii atitudini în muncă, a întrecerilor socialiste, a învăţăturii Partidului nostru, exemplului însuşit din marea experienţă din Ţara Socialismului. Cifrele care vorbesc despre realizările Planului pe 1949 sunt elocvente. Oamenii muncii din Republica noastră au înţeles că industria grea înseamnă maşini, unelte, creiate la noi în ţară. In trecut, orice material industrial finit era plătit cu grâul şi petrolul nostru, cotat la bursele capitaliste la preţuri derizorii. Acum la noi se fabrică tractoare, strunguri de precizie, rulmenţi. Iar în ziua când s’a votat noul Plan de Stat pe 1950 a fost inaugurată linia Salva-Vişeu. S’au îmbunătăţit transporturile, s’a ridicat nivelul de trai. In Uniunea Sovietică producţia este cu 40Vo mai mare decât in 1940. Oamenii de ştiinţă, în laboratoare, îmbogăţesc mereu mijloacele de producţie cu nouă descoperiri; în întreprinderi, technicienii şi muncitorii aduc câte-o nouă îmbunătăţire maşinilor, uneltelor. Şi producţia creşte şi viaţa se transformă. In acelaş timp şi în ţările capitaliste înrobite monopoliştilor americani, se înregistrează o creştere. Dar o creştere a şomajului, a mizeriei. In Statele Unite şomajul a atins cifra de 14 milioane de oameni. Capitaliştii yankei exportă şomajul în Europa. Producţia în ţara dolarului e in continuă scădere. Iată câteva cifre grăitoare. Deoparte milioane de oameni ai muncii, eliberaţi de exploatare, înfăţişează Cifre care vorbesc despre făurire de fabrici, de bunuri, care înseamnă trai mai bun, cultură mai înaltă, sănătate, voioşie în libertate, de cealaltă parte, cifre în dosul cărora vezi oameni în zdrenţe, flămânzi, înspăimântaţi de ziua de mâine. La sfârşitul Planului nostru de Stat pe 1949, in bucuria aceasta obştească, oamenii muncii se gândesc la ajutorul Care ne-a venit din Ţara Socialismului. Ajutor prin învăţătura stalinistă a muncii, după Plan; ajutor în trimiterea de materii prime şi maşini; ajutor prin vizitele tehnicienilor sovietici care au arătat, pe viu, muncitorilor noştri, metode noi din fructuoasa lor experienţă. Şi, permanentul ajutor prin activitatea întreprinderilor românosovietice, colaborare superioară, nouă, factor stimulator pentru întreprinderile noastre din sectorul socialist in ceea ce priveşte buna organizare şi gestionare, exemplu a ceea ce înseamnă muncă planificată, însuşit de noi cu bucurie. Planul de Stat pe anul care începe are în vedere în primul rând industria producătoare de maşini. Având propria noastră industrie de bază, vom putea înregistra o creştere a bunurilor de tot felul. Va creşte nivelul de trai al celor ce muncesc. Realizând şi depăşind Planul de Stat pe 1950, vom avea mai multă pânză, mai multe tricotaje, mai multă încălţăminte. Sporind producţia în sectorul socialist, salariaţii vor înregistra la sfârşitul anului o creştere a salariului cu 15 la sută. Desigur, întreaga lume muncitoare din R.P.R. îşi dă seama că nu e vorba de o sarcină uşoară. Dar e convinsă că de realizarea şi depăşirea Planului depinde mergerea mai departe, spre a putea începe bătălia pentru primul nostru Plan pe cinci ani. Planul de Stat pe 1950 este întâmpinat cu însufleţire şi gânduri înălţătoare de biruinţă în lupta pentru pace şi construirea socialismului de către toţi oamenii muncii din ţara noastră. In fabrici şi uzine, in mine, in transporturi, în toate sectoarele de activitate, să muncim cu râvnă sporită pentru realizarea Planului de Stat .*În anul 1950, chezășie a Păcii și progresului poporului nostru muncitor. Planul de Stat prevede Desvoltarea învăţământului de toate gradele în 1950 Succesele obţinute de oamenii fruncii din Republica Populară Română, în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea primului nostru Plan de Stat, au avut drept urmare mărirea veniţului naţional şi deci a nivelului de trai al celor ce muncesc. Prin grija Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului, învăţământul, presa, radio, Şatrele, cinematografele, bibliotecile şi toate instituţiile culturale devin dintr’o măsură tot mai largă un bun al poporului muncitor. Planul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1950 la capitolul ridicarea nivelului de trai, prevede o serie de importante măsuri în domeniul cultural. O mare grijă este acordată, învăţământului de toate, gradele care va fi desvoltcau tot mai mult. Astfel în şcolile elementare vor fi cuprinşi toţi copiii de vârstă şcolară, adică 1.795.000 iar în învăţământul mediu şi profesional 323.000, cu 29% mai mult decât în 1949. Numărul studenţilor va fi ridicat la 57.000. Se sporeşte astfel — faţă de 1949 — cu 30’/» numărul tinerilor care se pregătesc in învăţământul superior. O serie de măsuri importante vor fi luate in 1950 pentru a se da o posibilitate cât mai largă de a învăţa oamenilor muncii. Reţeaua învăţământului superior va fi mărită, înfiinţându-se cursuri serale pe lângă universităţi şi institute tehnice superioare precum şi cursuri prin corespondenţă. Numărul de elevi in şcolile speciale de doi ani pentru oamenii din câmpul muncii va spori cu 100% faţă de anul 1949. In anul care începe mâine, incă 700.000 neştiutori de carte vor învăţa să scrie şi să citească mergându-se astfel rapid pe drumul lichidării acestei ruşinoase moşteniri a trecutului de exploatare burghezo-moşierească. Pentru a inlesni tot mai mult studii elevilor iii de nimicitori şi de ţărani muncitori, numărul burselor va fi sporit in 1950 cie 30 la sută iar al locurilor in cămine şi internate cu 27'/(,, faţă de 1949. Astfel în anul viitor se vor acorda 208.000 burse şi 190.000 locuri în cămine şi internate. Ca şi in anul trecut, o atenţie deosebită va fi acordată învăţământului naţionalităţilor conlocuitoare, pentru care se vor înfiinţa noi şcoli de toate gradele şi categoriile. Pentru a se asigura succesul îndeplinirii sarcinii importante de şcolarizare a copiilor, se vor termina, amenaja şi construi în 1950, 1300 şcoli de clasă pentru învăţământul elementar, cu 10 P/p mai mult decât în 1949. In acelaş timp, pentru a se asigura condiţiile necesare desvoltariiînvăţământului superior, în anul viitor se va reconstrui clădirea universităţii din Bucureşti şi se vor termina Institutul Naval Galaţi, Institutul de Planificare Iaşi şi Institutul Pedagogic Timişoara. In felul acesta, sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Român, prin desvoltarea învăţământului de toate gradele,in 1950, nivelul cultural al oamenilor muncii va cunoaşte o creştere însemnată. i" "V. L De anul nou 1050 î VIATA capitalei d urează cititorilor săi un an fericit în r muncă si *»* lupta, pentru construirea so- / cialismului si apărarea păcii. V