Viaţa Capitalei, februarie 1950 (Anul 2, nr. 227-249)
1950-02-01 / nr. 227
CONCURSURILE ECHIPELOR CĂMINELOR CULTURALE IN TOATA TARA BRAŞOV. *— Concursul de dansuri şi coruri ce a avut loc în sala cinematografului „Maxim Gorki", s'a desfăşurat în faţa uneii asistente entuziaste care a aclamat cu căldură echipele bine instruite. Cele 19 echipe au executat cu multă vioiciune frumoase dansuri naţionale. Deasemeni, au plăcut mult bucăţile de cor, mai ales cele executate de echipele Căminelor Culturale, din Intorsura Buzăului, Butila şi Feldioara, care au fost premiate. BACAU. — Numeros şi entuziiast a fost publicul care a participat la finalele concursului pe judeţ între echipele Căminelor Culturale din comunele Oneşti, Traian, Iteşti, Grigoreni, Soci, Fărăoani, Cotomba, Tuta, Târgul Trotuş, Călugăra, Helegiu, Vişineşti, Scorjeni şi Tamaşi, formate din 610 ţărani muncitori. Publicul numeros venit să asiste la desfăşurarea concursului, a întâmpinat cu aplauze apariţia echipelor îmbrăcate în pitoreşti costume naţionale. Programele prezentate au dovedit temeinica pregătire a echipelor şi au scos la iveală o serie de talente tinere. La sfârşit, Comitetul Provizoriu judeţean a oferit premii echipelor care au prezentat cele mai bine executate dansuri sau cântece. ORADEA. — In sala Ateneului Popular „A. S. Puşkin" a avut loc concursul dintre cele 25 echipe culturale, cu formaţiuni de dansuri româneşti şi maghiare care au prezentat programe variate, executate cu talent şi însufleţire. Spectatorii români şi maghiari au urmărit cu interes tot programul, aplaudând echipele în minunatele lor dansuri şi coruri. La sfârşitul concursului juriul a acordat numeroase premii echipelor Căminelor Culturale, pentru dansuri, coruri, piesete şi recitări. ROMAN. — In sala teatrului Trianon, a avut loc concursul de coruri şi dansuri, la care au participat echipele Căminelor Culturale din judeţul Roman. Oamenii muncii veniţi în număr mare să asiste la acest concurs, au aplaudat puternic echipele formate din tineri tirani muncitori, care au prezentat coruri şi dansuri foarte frumos executate. FOCŞANI. — In sala Teatrului Popular „Gh. Dimitrov" s-a desfăşurat Duminică concursul de coruri şi dansuri populare, între cele mai bune echipe ale Căminelor Culturale din judeţul Putna, evidenţiate cu ocazia întrecerilor pe plăşi. La concurs au participat 12 echipe cuprinzând peste 400 tineri ţărani muncitori, care au executat dansuri naţionale româneşti şi sovietice. Programul a mai cuprins coruri şi recitări. După terminarea concursului au fost distribuite următoarele premii: premiul I constând dintr'un aparat cinematografic, echipei Căminului Cultural din Călimănești. Premiul al doilea un aparat de radio, echipei Căminului Cultural din Simionești, iar premiul al treilea, corului echipei Căminului Cultural din comuna Vizantea. IN JUDEŢUL DAMBOVIŢA AU LUAT FIINŢA 1059 CENTRE DE ALFABETIZARE Datorită îndrumărilor Partidului, munca de alfabetizare în judeţul nostru face frumoase progrese. Astfel, prin eforturile de zi cu zi ale salariaţilor din învăţământ şi ai Comitetelor Provizorii s-a organizat în judeţul nostru un număr de 1059 centre la care predau lecţii 1494 învăţători şi profesori, precum şi un număr de 190 tovarăşi responsabili din organizaţiile de massa. In acest fel s-a asigurat participarea la aceste cursuri a unui număr de 31.268 de analfabeţi, obţinându-se un procent de peste 88 la sută din programarea Ministerului învățământului Public. In Capitală se fac ultimele pregătiri in vederea Campionatului Popular de cros pe ski Datorită timpului favorabil pentru sporturile de iarnă, Judeţeană Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport face ultimele pregătiri pentru organizarea „ Campionatului Popular de cros pe ski”, în Capitală. In vederea acestui scop, responsabilii şi resoartele sportive din diferitele unităţi de muncă vor trebui să grăbesca întocmirea listelor şi depunerea lor la judeţeană, asigurarea unei cât mai bune organizări. Totodată au fost fixate traseele pe care se vor desfăşura probele Campionatului Popular de cros pe ski. Aceste trasee sunt următoarele: I. împrejurimile Arcului de Triumf. II. Platoul din spatele Uzinelor Republica. III. Platoul Ghencea. , IV. Platoul Colentina. V. Cartierul Cotroceni. După Cupa oraşelor la hocheia filiala 9 Turneul pentru Cupa oraşelor a demonstrat că hocheiul nostru a înregistrat în acest an un progres tehnic şi tactic. Echipele având o perioadă de antrenament de mai bine de o lună de zile, au putut învăţa multe lucruri noui. Este limpede că dacă jucătorii ar patina trei luni pe an, rezultatele ar fi cu mult mai bune şi clasa hocheiului nostru ar creşte şi mai mult. fi Din acest punct de vedere Miercurea Ciuc este avantajată căci la Ciuc, ghiaţa durează mai mult ca în orice altă parte a ţării. Din aceiaşi cauză, Ciucul creşte cadre tinere, are echipe de rezervă, juniori şi pitici şi poate prezenta formaţii bine antrenate. „ In situaţia cea mai grea este Capitala care în ultimii opt ani nu a avut ghiaţă mai mult de 10 zile. Aceasta este explicaţia pentru care avem în Bucureşti numai jucători bătrâni şi nici un junior. Până nu vom avea un patinoar artificial, nu poate fi vorba de creşterea unor cadre noi. „ Cel mai tânăr jucător al Cupei oraşelor este Fenke II de la Ciuc. Are 16 ani şi este elev. Cei mai bătrâni sunt Văcar (40 ani) antrenorul Ciucului şi F. Marinescu (Bucureşti). Cel mai tânăr jucător bucureştean este Dlugoş, care are 26 ani. „ Darcă timpul se va menţine rece, în cursul acestei săptămâni vom mai avea jocuri de hochei în Capitală. g' Campionatul de şah al oraşului Moscova MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: De curând a început campionatul de şah pe echipe al oraşului Moscova. Fiecare echipă este formată din 30 jucători (25 jucători şi 5 jucătoare). Printre componenţii echipelor figurează şi maeştrii Vassil Smâslov, Alexandru Kotov, David Bronstein, Flohr și Elisabeta Bucova. Tenis de masă Două noui victorii ale echipei R.P.R., la campionatele mondiale Echipa de tenis a R.P.R. a obţinut eri la Budapesta două noui victorii: asupra Scoţiei şi Ţării Galilor. întâlnirea cu Secţia a fost aşteptată cu mult interes deoarece în formaţia scoţiană se afla Miss Elliot, o jucătoare foarte bună. Angelica Rozeanu a întâlnit din primul joc pe Pithie. Jucătoarea noastră a obținut o strălută victorie: 21—14, 21—15. Elliot a învins însă pe Sam Saas (R.P.R.) cu 21—13, 22— 20. Reprezentanta noastră a jucat bine în al doilea set. Jocul de dublu fete dintre A. Rozeanu, Luci Slăvescu şi Elliot - Pithie a revenit echipei române, cu 21—14, 21—14. Fabida mult aşteptată dintre A. Rozeanu şi Elliot a fost jucată de reprezentanta noastră în mod excepţional. Ea a învins cu 21—9, 21—15, adică mai sever decât pe Pithie care este a doua jucătoare a Scoţiei, întâlnirea cu Ţara Galilor s’a soldat tot cu o victorie a echipei noastre care a învins cu 3-0. Datorită acestei noui victorii echipa R. P. R. s’a calificat în finala Campionatului mondial de tenis de masă. Rezultatele jocului cu Ţara Galilor sunt: Angelica Rozeanu — Bates 21-5; 21-13, -----— Szász — Evans 21-7; 22-20. Rozeanu, Slăvescu — Bates, Evans 21-14; 19-21; 21-18. Atletism 9 150 de atleţi au participat Duminică la crosul de antrenament oragnizat de Comisia locală de atletism In Parcul Naţional. Atleţii reprezentau clubul Vulcan, Sind, Constructori, CFR, Dinamo şi Godeanu. • IN CADRUL campionatului de box al R.P.R., CFR (Lugoj) a întrecut Oţelul Roşu cu 4—3. L . SIBIUL a învins Sighişoara la box cu 13-3. 0 LA CLUJ s’a doborât Duminică un record de patinaj viteză pe 3000 m. de către Farca T. (Ferar) in timpul de 6’27”. Campion regional la seniori a devenit Boldiş V. (Ferar) în 6’33”4/10. 9 IPEIL XI a susţinut un joc de hochei la Miercurea Ciuc, cu „Gheorghieni” pe care a învins-o cu 8-4 (2-2; 4-2; 2-0). 0 JOI la Comisia locală de Ciclism va conferenţia alergătorul E. Norhadian despre „Alergările de lung kilometraj”. 0 FORMAŢIA cehoslovacă de hochei „Vitkovice” a jucat prima partidă în R. Polonă, la Katovice, unde a învins selecţionata oraşului cu 11-4 (4-1; 1-0; 6-3). 9 R. P. UNGARA şi R. Peleim au înscris echipele de tenis in Cupa Davis ediţia 1950. ★ MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite : Recent a apărut cartea campionului mondial de şah, Mihai Botvinik, intitulată „Partide Iese”. Volumul cuprinde 100 din cele mai interesante partide de şah jucate de Botvinik din 1926 ţ Srii în 1916. Împreună cu 6 studii şi un tablou al tuturor rezultatelor din turneele internaţionale şi marile competiţii de şah la care a participat. Deasemeni, Mihail Botvinik descrie, într’unul din capitolele cărţii cei 25 ani ai carierii sale de şahist, începând de la vârsta de 12 ani, până când a devenit campion de şah al U.R.S.S. DESCHIDEREA CĂMINULUI DE ZI C. F. R. BRAŞOV Intr'un cadru festiv a avut loc deschiderea Căminului de zi C. F. R. din str. //de Pintilie Nr. 9. In acest cămin pot fi găzduiţi 80 de copii şi ulterior vor putea fi primiţi 100 de copii. Alocaţia asigură copiilor o bună îngrijire. Maria Isakova campioana naţionala la patinaj viteza MOSCOVA 31 (Agerpres). — Tass transmite: Pe patinoarul stadionului „Dinamo” din localitate, a început Sâmbătă 28 Ianuarie disputarea Campionatului unional femenin de patinaj viteză. Campionatul a întrunit cele mai bune patinatoare din U.R.S.S. in frunte cu campioanele Maria Isakova (Moscova), Zoia Holscevnikova (Moscova), Rimma Jukova (Sverdlovsk) şi Tatiana Karetina (Sverdlovsk). Proba de 500 m. viteză a fost foarte disputată, fiind câştigată de Maria Isakova şi Sofia ICondacova (Leningrad), care au obţinut acelaş timp. Titlul de campioană a ţării pe distanţa de 3000 m. a fost cucerit de Rimma Jukova (Sverdlovsk) care a demonstrat că rămâne una din cele mai bune patinatoare din U.R.S.S. Campionatul continuă cu desfăşurarea probelor de 1500 m. şi 5000 m. VIAȚA CAPITALEI „Situaţia internaţională“ Conferinţa tovarăşului I. P. Puţuri Tov. I. P. Puţuri, directorul Agenţiei Române de Presă „Agerpres“ a conferenţiat Luni seara, în sala Dalles, în ciclul de conferinţe despre „Situaţia Internaţională“, organizat de Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii. Analizând situaţia internaţională la sfârşitul anului 1949, conferenţiarul a subliniat că ea este caracterizată prin împărţirea lumii în două lagăre, lagărul imperialist şi anti-democratic şi lagărul anti-imperialist şi democratic, a căror luptă are loc în condiţiile continuei ascuţiri a criza generale a capitalismului, a slăbirii forţelor imperialismului şi a întăririi forţelor socialismului şi democraţiei. Bazându-se pe datele cuprinse în mesagiile trimise de Truman Congresului american, la începutul anului 1950, conferenţiarul a dovedit cu cifre şi fapte concrete eşecul total al politicii interne şi externe americane. Pentru a ocoli prăpastia crizei care se deschide tot mai largă în faţa lor, Truman şi acoliţii săi intensifică pregătirile de razboi şi caută să subjuge alte ţări. In acest scop, imperialismul american se serveşte de planul Marshall. Conferenţiarul a evidenţiat pe larg lupta dârză a muncitorimii din Italia şi Franţa împotriva mizeriei crescânde şi a politicii de provocare la războiu a guvernelor respective, aservite imperialismului anerican, care întrebuinţează teroarea. In Anglia de asemenea, criza este din ce în ce mai acută, şomajul se întinde, preţurile cresc vertiginos, în timp ce guvernul laburist stăruie în politica sa antimuncitorească de îngheţare a salariilor. Trecând la examinarea situaţiei din lagărul anti-imperialist şi democratic, tov. I. P. Puţuri a arătat că anul 1949 a fost pentru U.R.S.S. şi pentru ţările democraţiilor populare, un an de nouă victorii. Planul de producţie al URSS pe 1949, plan mărit faţă de cel iniţial, a fost îndeplinit cu 103 la sută pe întreaga industrie. Bunăstarea oamenilor sovietici e în continuă creştere. In continuare, conferenţiarul a subliniat succesele ţărilor de democraţie populară care, mergând pe drumul învăţăturii lui Lenin şi Stalin, folosesc experienţa măreaţă a URSS în construirea socialismului. In ultima parte a conferinţei, tov. I. P. Puţuri a ilustrat pe larg succesele obţinute de Republica noastră Populară în cursul anului 1949 şi a subliniat că oamenii muncii din ţara noastră, sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Român, pornesc cu el an în noul an de muncă, pentru îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1950, pentru întărirea frontului păcii. BUGETUL PE 1950,FACTOR PUTERNIC DE PACE SI CONSTRUCTIE (Urmare din pag. 1-a) Expresia grijei pe care regimul nostru de democraţie populară o poartă lichidării cât mai grabnice a înapoierii culturale şi sociale a populaţiei, o constitue fondurile însemnate prevăzute în buget, pentru finanţarea acţiunilor social, culturale. Din cele 87 miliarde prevăzute pentru aceste acţiuni, 20 miliarde sunt destinate Asigurărilor Sociale de Stat, doar 67 miliarde pentru învăţământ, promovarea ştiinţei, artelor, presei, sportului, sănătatea publică, asistenţa socială şi,— pentru prima dată — sprijinirii familiilor cu mulţi copii. Această din urmă acţiune e dusă şi ea pe linia consolidării aşezărilor noastre socialiste. Acest lucru e profund semnificativ în ce priveşte grija pentru om, o sarcină centruală în regimurile socialiste. Statele capialiste, având alte preocupări, printre care cea mai de căpetenie e aceea de a pregăti războiul şi a reprima mişcările de eliberare ale popoarelor din colonii, precum şi de a înăbuşi lupta clasei muncitoare pentru un trai mai bun, bugetele lor au cu totul altă compoziţie şi altă destinaţie. Astfel Statele Unite înscriu, in ultimul buget alocaţii militare reprezentând^ 71*/» din total, iar pentru sănătatea publică l"/o, pentru învăţământ 1*/o, pentru asigurări sociale 3"/». In bugetul nostru pe 1950 s’a prevăzut o sumă de II ori mai mare decât in bugetul trecut pentru organizarea odihnei salariaţilor. Un miliard 141,7 milioane lei sunt astfel puşi la dispoziţie pentru odihna salariaţilor, studenţilor şi copiilor. Toate aceste prevederi pe teren economic, social şi cultural sunt cu putinţă numai datorită creşterii „permanente şi continui a venitului naţional intr’un ritm necunoscut sub regimul burghezo-moşiereskc” — aşa cum a spus tov. Vasile Luca în expunerea făcută în faţa Marii Adunări Naţionale. Iar creşterea venitului nostru naţional e determinată de felul cum poporul îşi duce munca, de felul cum realizează şi traduce în fapt sarcinile zi de zi, în uzină, în laborator, in birou, pe ogor. De calitatea şi cantitatea produselor, de economiile realizate, de ridicarea productivităţii muncii, se leagă succesele oamenilor muncii în îndeplinirea Planului de Stat, dinda ore de căpetenie a întregii clase muncitoare. O legătură indisolubilă e între Buget şi noul Plan de Stat. Din această sumară analiză reese că bugetul R.P.R. pe 1959 este în adevăr un buget al păcii şi al construcţiei socialiste. Lupta pentru pace a poporului nostru alături de celelalte popoare din uriaşul front al Păcii condus de Marea Uniune Sovietică este astfel şi mai întărită. Bugetul e azi o sarcină a fiecărui om al muncii, interesat în buna lui desfăşurare şi executare, deoarece de îndeplinirea acestor obiective depinde ridicarea stării sale materiale şi încununarea eforturilor une pentru întărirea și înflorirea Patriei. INFORMAŢII In ziua de 29 ianuarie, tov. Teodor Rudenco, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Populară Chineză, a părăsit Capitala, însoţit de personalul misiunii, pentru a-şi lua postul în primire. D-na a fost salutat la gară de tovarăşii : Grigore Preoteasa, ministru adjunct al Afacerilor Externe, Ana Toma, consilier ministerial, Ecaterina Chivu, George, Macovescu, Cristina Luca, directori în Ministerul Afacerilor Externe, etc. (Agerpres), A.R.L.U.S.—Filiala Bucureşti şi revista „Vene Nou” anunţă pentru astăzi Marţi 31 Ianuarie, orele 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din Str. Batiştei nr. 14, „Marţea Inovatorilor”, cu subiectul: „Metoda Marşrui". Vor lua cuvântul: Assan Alexandru de la „Veac Nou” şi inovatorii în producţie: Şerbănescu Dumitru, maistru prim la „Industria Bumbacului B”, evidenţiat în muncă ; Matei Paraschiva, ţesătoare la „Industria Bumbacului B”, decorată cu „Ordinul Muncii” cl. IlI-a şi „Medalia Muncii”, şi Boghină Ana, ţesătoare la „Industria Bumbacului B”, decorată cu „Medalia Muncii”. Azi la orele 18, la Casa de Cultură a Filialei A.R.L.U.S. din Calea Victoriei Nr. 42, va avea loc conferinţa tov. Horia Maicu, director la Institutul de proectări al construcţiilor despre: „Aspecte din Moscova”. Urmează un film sovietic. Ieri dimineaţă s-a deschis şedinţa plenară a Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii. Au luat parte tovarăşii Gh. Apostol, preşedintele C. G. M., Liuba Chişinevschi, vicepreşedintele C. G. M, Gh. Stoica, secretar al C. G. M., precum şi ceilalţi membri ai Comitetului Central C. G. M. Au mai asistat deasemeni: tovarăşii Dumitru Petrescu, membru al C. C. al P. M. R., Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice, Al. Sencovici, ministrul Industriei Uşoare, Miron Dumitru, ministru adjunct al Industriei Uşoare şi C. Lepădatu, ministru adjunct al Sănătăţii. După ce a amintit,că prima pr.ciară a Comitetului Central C- G. M. din acest an coincide cu împlinirea a cinci ani de la primul Congres al mişcării sindicale din ţara noastră, după eliberarea ei de către Armatele Sovietice, tov. Gh. Apostol a desvoltat raportul despre : „Sarcinile sindicatelor pentru realizarea Planului de Stat pe anul 1950". Una din pârghiile importante care a pus în mişcare masele de muncitori din ţara noastră în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului, a fost întrecerea socialistă care a căpătat un caracter de masă. Prin însuşirea metodelor sovietice de lucru, prin realizări de inovaţii, al căror număr s'a urcat în anul 1949 la 2000, prin extinderea lucrului la mai multe maşini, prin desvoltarea brigăzilor complexe şi de calitate, producţia şi productivitatea muncii a crescut simţitor. Un rol important în realizarea şi depăşirea Planului de Stat l-au avut noul sistem de salarizare cât şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor. Printre lipsurile observate, trebuie puse nejusta folosire a materiilor prime, nerespectarea sortimentelor de produse planificate, folosirea fondurilor pentru alte scopuri decât cele prevăzute în Plan, nedefalcarea Planului pe locurile de muncă la unele întreprinderi, subaprecierea rolului maiștrilor, tehnicienilor și inginerilor în organizarea şi conducerea procesului muncii, ca şi necuprinderea de către Uniuni a tuturor sindicatelor în organizarea întrecerii socialiste. Tov. Gh. Apostol a arătat apoi că pentru realizarea Planului de Stat este necesar ca nivelul tehnic al Industriei noastre să fie ridicat simţitor, să se asigure o mai bună folosire a capacităţii reale de producţie, a utilajului industrial şi a imenselor resurse nefolosite încă. Lupta pentru realizarea Planului este în acelaş timp lupta pentru pace, lupta împotriva imperialismului aţâţător la război. Sindicatele, a arătat vorbitorul, trebuie să se preocupe deasemeni de asigurarea unei discipline serioase în muncă, de întărirea autorităţii conducerii unice în întreprinderi, de întărirea răspunderii personale a fiecărui muncitor, tehnician. Inginer şi funcţionar pentru munca şi calitatea muncii sale, ca şi de Introducerea unui regim sever de economii şi de înlăturarea risipei şi cheltuelilor inutile. Tov. Gh. Apostol s’a ocupat apoi de măsurile ce trebuesc luate tin aplicarea sistemului premiat, ca şi de problema pregătirii cadrelor , calificate pentru economia naţională, întrecerea socialistă trebue desvoltată în cursul anului 1950. Ei trebuie să cuprindă cea mai mare parte a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor. Trebuie organizat deasemeni schimbul de experienţă în între- prinderi şi între întreprinderi. întrecerea socialistă trebuie să contribue deasemenea la creşterea calificării profesionale a muncitorilor. O sarcină importantă a sindicatelor o constitue deasemeni crearea unei legături strânse şi permanente de colaborare între muncitorii din întreprinderi şi oamenii de ştiinţă. Uneltirilor duşmanilor de clasă noi trebuie să-l răspundem, a încheiat tov. Gh. Apostol, printr-o şimai mare întărire a unităţii clasei muncitoare atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Lupta noastră face parte din lupta oamenilor muncii din lumea întreagă pentru pace şi o viaţă mai bună. In fruntea acestei lupte se află marea Uniunea Sovietică condusă de marele învăţător al oamenilor muncii din lumea întreagă, Iosif Vissarionovici Stalin. In cadrul discuţiilor la raport care au avut loc în cursul şedinţei de după amiază, au luat cuvântul tovarăşii Gh. Roman, preşedintele Uniunii Constructori, Gh. Bratu, preşedintele Sindicatului salariaţilor canalului Dunăre — Marea Neagră, Alexandru Ion, preşedintele Uniunii Petrol şi Gaz Metan, Covaci Francisc, preşedintele Uniunii Metalo-Chimice, Ichim Rusu, preşedintele Uniunii Sindicatelor de Salariaţi Agricoli, vanghele Panait preşedintele Uniunii Lemn Forestier, Stelian Moraru, preşedintele Uniunii C. F. R., Elena Stoia, preşedinta Uniunii Textile, etc. după care tov. Gh. Apostol a tras concluziile la discuţii. 3 Şedinţa plenară a Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii » — Raportul tovarâşului Gh. Apostol — CORESPONDENTE Cursurile de alfabetizare in Popeşti Leordeni In urma muncii de lămurire dusă de activiştii organizaţiilor de massă din Popeşti Leordeni, a luat fiinţă un curs de alfabetizare la, care sunt înscrişi 70 de neştiutori de carte. Cursiştii au fost împărţiţi pe grupe, care participă prin rotaţie la cursurile ţinute în fiecare seară de învăţătoarea Maria Popescu de la şcoala No. 1. Printre cursişti se află şi oameni mai vârstnici, ca de pildă Ruxandra Scripcaru, trecută de 60 de ani. Este de subliniat faptul că setea de lumină face ca, odată lămuriţi, cei înscrişi la cursurile de alfabetizare să nu lipsească de la nici o lecţie. După terminarea Ciclului I şi II cursiştii se vor prezenta la examene. Lupta pentru înlăturarea analfabetismului, grea moştenire a trecutului de exploatare, este dusă astfel: în fiecare colţ de ţară cu toată hotărîrea. PANTELIMONESCU MIRELA coresp. voluntară Activitatea cercului de broşuri din Str. G-ral Culcer 7 Zilele trecute a avut loc şedinţa cercului de broşuri care funcţionează în cadrul UFDR- ului, în str. General Culcer No. 7. La această şedinţă au participat peste 70 de persoane. Tov. Prederer a făcut o prelucrare asupra raportului dat de tov. Constanţa Crăciun cu privire la lucrările sesiunei Comitetului Federaţiei Internaţionale a Femeilor Democrate care a avut loc la Moscova. Asistenţa a cerut ca astfel de şedinţe să fie cât mai des repetate, STANCU CONSTANTIN coresp. voluntar Deschiderea unei şcoli de corespondente în sectorul IV Roşu U.F.D.R. Zilele trecute a avut loc deschiderea cursului in corespondente pentru activistele organizaţiilor din Sect. IV Roşu U.F.D.R. La acest curs participă toate responsabilele de presă din circumscripţiile sectorului nostru şi corespondenţele evidenţiate — în total 36 de persoane. La deschidere au participat din partea Comisiei Presei — de pe lângă judeţeană, tov. Petrescu Elena, şi tov. Farca. Tov. Gagea Lygia din partea sectorului IV Roşu a rostit un cuvânt introductiv, după care tov. Davidescu Emilia a ţinut prima lecţie despre: „Presa, ca armă de luptă şi educare a poporului muncitor". După cursuri vor avea loc seminarii, pentru ca participantele la curs să-şi însuşească şi mai temeinic cunoştinţele căpătate. Deasemeni se vor ţine şi lecţii practice. SPERLEA ELENA coresp. voluntară STAREA TIMPULUI In ultimele 24 de ore, cerul a fost mai mult acoperit. A nins în Banat, Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Temperatura maximă înregistrată ieri în Capitală a fost de minus 7 grade, iar cea minimă de minus 11 grade. Azi, dimineață la ora 8, temperatura în Capitală a fost de minus 10 grade. In următoarele 24 de ore timpul va rămâne neschimbat, cu cerul mai mult acoperit în jumătatea de Sud a tării. In următoarele trei zile timpul se va menţine geros cu ninsoare intermitentă. Răspunsuri pentru corespondenţi ^ 9 PANTELIMONESCU MI-RELA. — Corespondenţa tri measă de dvs. ne-a sosit cu întârziere. Ea n'a mai put ut fi u- , tiiizată, deoarece faptul reia ai' îşi pierduse actualitatea. In coresponden ele viitoare vă rugăm să ne înfă işaţi viaţa ‘ cartierului, felul în care îşi duc munca delegaţii de stradă şi comitetul gospodăresc şi să ne faceţi o prezenare totodată şi critică a realizărilor de până acum. 9 CLIPER ELENA. — Corespondenţa are un caracter oarecum personal. Lipsurile arăate nu sunt ilustrate şi cu alte fapte. Este necesar ca aceste co- respondenţe să fie făcute în spirit critic, fiindcă numai în , felul acesta putem contribui la înlăturarea lipsurilor. Criticile trebuesc făcute însă în mod just, faptele riguros controlate, cercetate cauzele în adâncime, pentru ca acei cărora li se face critica să şi-o însuşească, să-şi poată da seama de greşeli şi să lupte pentru înlăturarea lor. In corespondenţele viitoare , vă rugăm să ţineţi seama de aceste indicaţiuni. 9 SOFIA NEDELEANU. — Este bine ca realizările comitetului gospodăresc din cartier să fie popularizate, pentru ca astfel să constitue un exemplu şi un stimulent pentru alte comi- tete gospodăreşti. Insă nu trebue să neglijaţi aspectul critic. Corespondenţa trimeasă va fi utilizată. SERVICIUL SPECIAL DE STUDII DIN DEPARTAMENTUL C. F. R. CUMPĂRĂ de urgență TRUSE DE CURBE (JOCURI DE CURBE) cu raze variind 50—500 m, la Scara de 1:1000. Posesorii celor de mai sus se pot adresa în fiecare zi de lucru între orele 12—15 direct Serviciul Special de Studii, situat în Palatul Administrativ CFR din B-dul Dinicu Golescu Nr. 38, Etaj 7, camera 19.