Viaţa Capitalei, februarie 1954 (Anul 4, nr. 1455-1477)
1954-02-02 / nr. 1455
Să luptăm pentru o producţie ritmică Sub conducerea partidului, oamenii muncii din patria noastră obţin victorii însemnate în opera de construire a bazei economice a socialismului.Antrenaţi în întrecerea socialistă, colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, din întreprinderile industriale din Capitală şi regiunea Bucureşti au pornit cu avânt lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan ce le revin în anul 1954. Planul pe 1954 pune în faţa poporului muncitor din ţara noastră sarcini măreţe. Va trebui să producem, aşa după cum arată Hotărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953, mai multe ţesături de bumbac, mai multe unelte agricole, să clădim mai multe locuinţe muncitoreşti decât până acum, etc. In lupta pentru traducerea în viaţă a acestor sarcini, o deosebită importanţă o are organizarea îndeplinirii ritmice a pairului de producţie, lichidarea metodei de lucru în „asalt” în activitatea întreprinderilor. A munci ritmic înseamnă a îndeplini planul în mod uniform în fiecare trimestru, lună, decadă, în fiecare zi, la toate locurile de muncă. O producţie ritmică permite întotdeauna respectarea tuturor indicilor de plan (cantitate, calitate, productivitate, preţ de cost, etc.), încărcarea normală a utilajului, buna organizare a întrecerii socialiste, creşterea necontenită a câştigului muncitorilor. In anul care a trecut, industria noastrăsocialistă a obţinut victorii în realizarea desfăşurării ritmice a producţiei. Conducerile tehnico-administrative din unele întreprinderi, colaborând cu comitetele de întreprindere, şi având îndrumarea permanentă a organizaţiilor de bază, au dus o muncă susţinută pentru eliminarea „gâtuirilor” în producţie, pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări cu materii prime, materiale, scule, etc., pentru creşterea continuă a calificării muncitorilor, introducerea metodelor sovietice de muncă precum şi a iniţiativelor patriotice ale stahanoviştilor din ţara noastră, etc., din factori ce contribue în mod efectiv la obţinerea unei producţii ritmice. Printre unităţile care au obţinut în această direcţie succese însemnate se află fabrica de confecţii „Ghieorghiu-Dej”, întreprinderile „Tricotajul Roşu“, „7 Noembrie“, „Zorile Jilava“ şi „TextilaGriviţa" din Capitală. Aceste întreprinderi au reuşit să obţină succese în coordonarea diferitelor servicii şi secţii, în respectarea disciplinei de plan, în exploatarea raţională şi îngrijirea minuţioasă a utilajului, etc. Drept rezultat, în aceste întreprinderi s-au realizat succese de seamă în îndeplinirea planului la toţi indicii. Cu toate succesele obţinute în direcţia îndeplinirii în mod ritmic a planului de producţie, fenomenul nesănătos al „asalturilor” de la sfârşit de perioadă a continuat să se manifeste într’o serie întreagă de întreprinderi. De pildă, în întreprinderile ,,Bela Brainer”, „Quadrat”, „Industria Bumbacului“ şi „Bumbăcăria Jilava“, „asalturile“ de la sfârşit de lună au devenit o practică permanentă de lucru. Lipsa de uniformitate în îndeplinirea planului, „asaltul” la sfârşitul perioadei de plan, au consecinţe economice cât se poate de dăunătoare, o influenţă negativă atât asupra rezultatelor obţinute de întreprinderea în care se practică „asaltul”, cât şi asupra întregii economii naţionale. Experienţa a arătat că îndeplinirea neuniformă a planului de producţie şi practicarea metodei lucrului în „asalt” au drept rezultate crearea de timpi morţi în exploatarea utilajului, folosirea incomplectă a forţei de muncă, obţinerea de produse de calitate inferioară, mărirea procentului de rebuturi şi creşterea cheltuielilor — deficienţe care în condiţiile unei organizări uniforme ar fi fost evitate. Astfel, la întreprinderea ,,Bela Brainer” în trimestrul IV din anul 1953, s-a practicat cu regularitate metoda ,,asalturilor” la sfârşitul fiecărei luni, fapt ce a dăunat calităţii produselor, a dus la suprasolicitarea utilajului şi, în ultimă analiză, a determinat o creştere a preţului de cost. Pentru a se obţine o producţie ritmică trebuie luate din vreme măsuri tehnicoorganizatorice, măsuri care îmbinate cu eforturile oamenilor muncii antrenaţi în întrecere socialistă, să ducă la o desfăşurare uniformă, fără încetiniri şi creşteri brusce a procesului de producţie. Una din principalele cauze care împiedică îndeplinirea ritmică a planurilor este modul defectuos în care se efectuiază activitatea de aprovizionare tehnico- materială a întreprinderilor și a verigilor lor. In acest scop, preocuparea de seamă a conducerilor trebue să fie aprovizionarea cu materii prime, materii auxiliare, scule și utilaj a fiecărui loc de muncă. Tocmai de aceea conducerile trebue să încheie din vreme contractele economice cu unităţile furnizoare, ale căror clauze trebuesc respectate întocmai. Nerespectarea disciplinei contractuale în ceea ce priveşte termenele de livrare face ca întreprinderile beneficiare să nu poată folosi din plin capacitatea lor de producţie în prima perioadă a planului şi ca urmare să fie obligate la sfârşitul lunii sau trimestrului să lucreze în asalt pentru a îndeplini în mod necondiţionat sarcina de plan lunară sau trimestrială. Orice abatere de la clauzele contractuale provoacă greutăţi în realizarea planului la o serie de alte întreprinderi. De pildă, anul trecut „Industria Bumbacului A“ din Capitală a contribuit la desfăşurarea unei munci în „asalt” în multe întreprinderi beneficiare cărora nu le-a livrat la timp produsele prevăzute în contractele economice încheiate. Dar aprovizionarea la timp depinde, şi de munca desfăşurată de către conducerile întreprinderilor în ceea ce priveşte buna repartizare a materiilor şi materialelor în interiorul lor, pe sectoare de producţii, secţii, etc. Un factor ce duce la îndeplinirea în mod ritmic a planului de producţie este modul în care se fac planificarea internă pe întreprindere, stabilirea decalajului necesar între secţii, defalcarea planului până la om şi maşină. Nenumărate întreprinderi cum sunt „Tânăra Gardă”, „Textila Griviţa“, „Nie Pintilie“, „Clement Gottwald”, etc., defalcând la timp sarcinile de plan ce le-au revenit în trimestrul IV.1953, au reuşit ca să-şi îndeplinească planul anual înainte de termen. In lupta dusă de întreprinderile noastre socialiste pentru descoperirea şi folosirea inepuizabilelor rezerve interne, pentru realizarea ritmică şi uniformă a producţiei, graficul ocupă un loc deosebit şi are un rol important în îndeplinirea planului. Deasemenea în lupta pentru obţinerea unei producţii ritmice trebuie acordată o atenţie deosebită îndeplinirii la timp a planului de revizuire şi reparaţie a utilajului necesar procesului de producţie. Realizarea unei producţii ritmice mai depinde în bună măsură şi de munca politică. Organizaţiile de partid trebuie să desfăşoare o susţinută muncă politică şi organizatorică de îndrumare a comitetelor de întreprindere, de mobilizare a maselor de oameni ai muncii în vederea desfăşurării cât mai largi a întrecerii socialiste şi a mişcării stahanoviste pentru îndeplinirea ritmică a planului de producţie. De asemenea, trebue combătute cu hotărîre absenţe şi întârzierile, neglijenţa în muncă, risipa , manifestări care constituie piedici serioase în asigurarea unei producţii ritmice. Comitetele de întreprindere au sarcina să stimuleze şi să popularizeze tot ceea ce este nou şi înaintat în întrecerea socialistă şi să lupte permanent pentru extinderea metodelor avansate de muncă ale stahanoviştilor sovietici, precum şi a Iniţiativelor patriotice ale celor din ţara noastră, pentru ridicarea necontenită a nivelului tehnico-profesional al muncitorilor. La fel, membrii cercului A.S.I.T. şi ai cabinetelor tehnice, precum şi comisiile de invenţii şi inovaţii trebuie să sprijine intens toate propunerile muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, cu privire la îmbunătăţirea procesului de producţie şi îndeplinirea ritmică a planului. Multiple sunt mijloacele prin care se poate realiza o producţie ritmică. Pentru aceasta oamenii muncii în frunte cu comuniştii trebue să ducă o muncă susţinută în scopul descoperirii şi folosirii rezervelor interne ale întreprinderilor noastre socialiste. Numai printr-o producţie ritmică se poate obţine o creştere însemnată a productivităţii muncii, o reducere a cheltuielilor de fabricaţie şi o creştere a câştigurilor oamenilor muncii. Să muncim astfel încât fiecare zi să ne aducă noi victorii în lupta pentru realizarea planului la toţi indicii, şi în mod firnic, contribuţie preţioasă în lupta pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. 4 Cetăţeni, curăţaţi la timp zăpada şi gheaţa de pe trotuare şi rigole! Ninsoarea abundentă căzută zilele acestea a acoperit Capitala cu un strat gros de zăpadă, iar viscolul care a suflat cu putere în tot cursul zilei de Duminică, a provocat troienirea drumurilor şi arterelor de comunicaţie, îngreunând aprovizionarea oamenilor muncii şi împiedecând o normală desfăşurare a circulaţiei. Numeroase echipe de la I.C.A S. şi I.T.B. au muncit fără încetare pentru descongestionarea drumurilor, reuşind să redea circulaţiei o bună parte din arterele importante de comunicaţie. Acţiunea de curăţire a străzilor şi trotuarelor nu poate fi insă dusă la bun sfârşit, fără un sprijin activ din partea cetăţenilor Capitalei. Comitetul executiv al sfatului popular al Capitalei, care a mai dat o decizie la căderea primei zăpezi din iarna aceasta, prin care arăta obligativitatea pentru cetăţenii oraşului de a curaţi zilnic şi chiar de mai multe ori pe zi, zăpada, a dat acum un nou comunicat. Se arată din nou cetăţenilor Capitalei, proprietari, chiriaşi sau deţinători de imobile sub orice titlu, administratorii de Imobile şi personalul de serviciu al imobilelor, că sunt obligaţi de îndată să asigure curăţirea zăpezii şi gheţei de pe trotoarele şi rigolele din dreptul imobilelor respective. Depozitarea zăpezii şi a gheţei ridicate de pe trotoare şi rigole, se va face pe lângă bordura trotoarelor, astfel încât circulaţia vehiculelor să nu fie stânjenită, iar rigolele, gurile de canal şi gurile de apă să rămână complet libere. Aruncarea zăpezii peste liniile de tramvai sau scoaterea ei din curţi pe stradă, este deasemenea interzisă. Aceloraşi dispoziţiuni sunt obligate să se conformeze cu stricteţe şi instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile de orice fel. . Noul comunicat dat de comitetul executiv al sfatului popular al Capitalei în privinţa obligativităţii descongestionării oraşului de zăpada căzută, trebue respectat întocmai. Numai astfel se va putea asigura o normală aprovizionare a oraşului, circulaţia vehiculelor şi a pietonilor nu va fi stânjenită, iar pericolul accidentelor va putea fi înlăturat. Cetăţeni ai Capitalei, curăţaţi la timp zăpada şi ghiaţa de pe jumătatea carosabilă a străzii ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă !a ANUL IV Nr. 1455 4 PAGINI 20 BANI MARȚI 2 FEBRUARIE 1954 Au reparat atelajele Ţăranii muncitori din comuna Beiu, raionul Giurgiu, se preocupă intens în vederea pregătirii atelajelor şi uneltelor agricole pentru campania de primăvară. Datorită unei munci temeinic organizată, sub îndrumarea permanentă a agenţilor agricoli Marin Coşoiu şi Marin Guţu, au fost reparate până în prezent un tractor, două pluguri pentru tractoare, 123 pluguri cu tracţiune animală, 225 grape şi altele. In acelaş timp se urmăreşte îndeaproape acţiunea de selecţionare şi tratare a seminţelor, făcându-se totodată şi încercarea puterii de încolţire prin probele de germinaţie ce se efectuiază pe centre. Datorită muncii depuse de ţăranii muncitori, comuna Beiu se numără printre comunele fruntaşe pe raion în ceea ce priveşte pregătirile în vederea campaniei agricole de primăvară. ION CIOBANU corespondent voluntar - COMUNICATUL DIRECTIEI CENTRALE DE STATISTICA DE PE LANGA CONSILIUL DE MINISTRI AL U.R.S.S. CU PRIVIRE LA REZULTATELE ÎNDEPLINIRII PLANULUI DE STAT DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI NAȚIONALE A U.R.S.S. PE ANUL 1953. (PaG. 2-a) — HOTARIREA CONSILIULUI DE MINISTRI AL R.P.R. CU PRIVIRE LA ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE IN ACEST NUMĂR7 CONTRACTARE A LEGUMELOR, SEMINŢELOR DE LEGUME, FRUCTELOR ŞI STRUGURILOR DE MASA. (Pag. 3-a) — M. Mardare: In raionul Răcari pregătirile pentru campania agricolă de primăvară se desfăşoară cu intensitate. (Pag. 3-a) — Din activitatea culturală la sate. (Pag. 3-a) — Sport. (Pag- 4 a) — CONFERINŢA DELA BERLIN A MINIŞTRILOR AFACERILOR EXTERNE AI CELOR PATRU PUTERI. (Pag. 4-a). — Memorandumul guvernului R. D. Germane prezentat conferinţei miniştrilor afacerilor externe dela Berlin. (Pag. 4-a) Din Capitală şi regiune Se pregătesc pentru campania agricolă de primăvară din comuna Radovanu Trăgând învăţăminte preţioase din rezultatele ce le-au obţinut anul trecut, colectiviştii, ţăranii întovărăşiţi şi cei cu gospodării individuale din comuna Radovanu, raionul Olteniţa, iau parte regulat la cursurile agro-zootehnice. In perioada de la 7 la 19 ianuarie a. c., au fost predate 10 lecţii urmărite cu viu interes de cursanţi. In discuţiile purtate, colectiviştii şi ţăranii muncitori pun întrebări şi discută pe larg regulile agrotehnice. Astfel, colectivistul Barbu Dobre a insistat mai mult să se lămurească importanţa asolamentului şi a ogorului negru. Tovarăşii Marin Mirea, I. Vlădescu şi alţii au luat parte activă la discutarea foloaselor ce se pot obţine în urma întrebuinţării în mod sistematic a îngrăşămintelor naturale, etc. O rodnică activitate ce se mai desfăşoară în cadrul pregătirii campaniei de însămânţări de primăvară este şi repararea uneltelor, selecţionatul seminţelor şi încercarea puterii lor de germinaţie. In acest scop, au fost înfiinţate din timp 17 centre de reparat unelte, 5 centre de selecţionarea seminţelor şi 7 centre de încercarea puterii de germinaţie, care în prezent funcţionează din plin. Realizările obţinute de către colectiviştii şi ţăranii muncitori din Radovanu se datoresc în mare măsură şi comitetului executiv al sfatului popular comunal al cărui preşedinte, tovarăşul Sandu Ion se preocupă în permanenţă de buna desfăşurare a pregătirilor campaniei de însămânţări de primăvară. Cu gândul de a da marilor noastre şantiere tot mai multe maşini şi utilaje de construcţii ca : betoniere, macarale pionier, tăvălugi, compresori şi malaxoare de asfaltat, muncitorii secţiei construcţii metalice a uzinei „Steaua Roşie“ muncesc plini de avânt în întrecerea socialistă. Peste tot locul, în marea hală de construcţii, munca se desfăşoară cu spor în aceste zile. Zgomotul asurzitor al ciocanelor pneumatice nu încetează o clipă; din loc în loc, sclipesc cu scurte întreruperi luminile orbitoare ale aparatelor de sudat. Lucrând la şasiurile de betoniere de 200 şi 450 litri, echipa condusă de stahanovistul Ştefănescu Alexandru, organizându-şi locul de muncă după metoda sovietică Voroşin, aplicând în acelaş timp şi metoda sovietică Ciurchih, reuşeşte în medie zilnică să-şi depăşească sarcinile de producţie cu 100 şi 120 la sută. Succesele realizate de la începutul lunii, au făcut ca echipa să-şi realizeze sarcinile planului lunar cu 7 zile înainte de termen. Acest succes a însufleţit şi mai mult pe fiecare muncitor din echipă. Cu încredere în forţele echipei sale, lăcătuşul constructor Ştefănescu Alexandru ne spune : „ Până la sfârşitul lunii vom construi în plus peste sarcinile noastre de producţie, 5 şasiuri de betoniere şi alte numeroase piese pentru un elevator prototip. Aceste prime succese din această lună sunt încă mici faţă de posibilităţile noastre. Ele vor fi cu mult mai mari în lunile viitoare, datorită măsurilor ce am luat pentru o mai bună organizare a muncii. Cu acelaş entuziasm lucrează la nituirea şasiurilor de betoniere şi echipa condusă de stahanovistul Cuezer Vasile. Din forje, umul după altul, niturile înroşite sunt prinse de bătaia ciocanului pneumatic, condus cu pricepere de Cuezer Vasile, legând piesele şasiului de betoniere. Hărnicia intuitorilor din această echipă a făcut ca sarcinile planului lunar să fie realizate încă de la data de 25 ale lunii ianuarie. Succese deosebite realizează zilnic şi sudorul stahanovist Comaroni Ion. Zilnic, acest sudor, datorită organizării muncii şi folosirii din plin a timpului de lucru, depăşeşte sarcinile de producţie cu 50—60 la sută. In acelaş timp, sudorul stahanovist s-a preocupat permanent de a face sudura electrică în condiţii cât mai bune. Construind şi adaptând un dispozitiv la masca de protecţie a ochilor, a adus îmbunătăţiri muncii şi protecţiei muncii. Asemenea dispozitive vor fi construite şi folosite la măştile de protecţie, de către toţi muncitorii sudori din uzină. Astfel de succese în lupta pentru sporirea producţiei de maşini şi utilaje de construcţii, realizează zilnic majoritatea muncitorilor din această secţie a uzinei „Steaua Roşie“. Maşini pentru şantierele noastre MARIN I. MARIN corespondent voluntar înscrise în carnetul de bord Noi economii In lupta pentru îmbunătăţirea transporturilor pe calea ferată şi reducerea preţului de cost la transportul de mărfuri, ceferiştii de la „Depoul de locomotive Bucureşti-Triaj“ folosesc din plin metodele de lucru ale feroviarilor sovietici Lunin, Papavin, Danilenco, Blajenov şi Clavdia Baranovscaia. Aplicarea acestei minunate experienţe a făcut ca 38 de locomotive să se menţină în mişcarea cincisudistă, iar succesele pe care fiecare echipă de locomotivă le obţine la transportul pe calea ferată să fie deosebite. Rezultate importante în primele 20 de zile ale lunii ianuarie, a realizat brigada condusă de mecanicul stahanovist Cucu Sava. Remorcând, transportând trenuri cu supratonaje, membrii brigăzii au reuşit în această perioadă de timp să realizeze o economie de combustibil convenţional în valoare de 5583 lei, şi o depăşire de plan la transporturi în sute tone brute de 23 la sută. Realizări deosebite a obţinut în aceiaşi perioadă de timp şi brigada condusă de mecanicii stahanovişti Drăgan Gheorghe şi Oană Niculae. Folosind în muncă metodele de lucru sovietice Lunin, Papavin, Danilenco, şi Clavdia Baranovscaia, brigada a reuşit să economisească 15 tone de combustibil convenţional şi să depăşească în acelaş timp cu 19 la sută planul la transporturi în sute tone brute. Economii deosebite au realizat, după metoda Clavdiei Baranovscaia şi mecanicii de locomotivă Tudor Gheorghe, Dumitru Marin, Mihăilă Virgil, cu echipele lor. In numai 20 de zile, aceşti mecanici au înscris în carnetele lor de bord o economie de combustibil în valoare de peste 10.000 lei, depăşindu-şi în acelaş timp cu mult planul la transporturi în sute tone brute. Ajutorul familial de stat în raionul Vidra (De la corespondentul nostru). — In cuprinsul raionului Vidra 226 de familii beneficiază de ajutorul familial de stat. Aceste familii au primit din partea statului, în cursul anului 1953, prin secţiile de prevederi sociale ale sfaturilor populare comunale, suma de 115.425 lei ca ajutor familial. Numai în ultimul trimestru al anului trecut, li s-au plătit celor 226 familii beneficiare din raion, aproape 30.000 lei. In fiecare trimestru primeşte cu regularitate, ca şi celelalte familii, ajutorul familial de stat şi văduva Ioana Brebenel din comuna Prumbiu, care are patru copii. Cu banii primiţi, ea cumpără diferite alimente şi lucruri de Îmbrăcăminte. Familia Petru I. Dumitraşcu din comuna Comana are 8 copii. Trei dintre aceştia intră în prevederile legii pentru care familia primeşte ajutorul cuvenit. De asemenea, văduva Maria Mihai din comuna Goştinari îşi poate creşte mai uşor cei trei copii, primind ajutorul familial de stat. De ajutorul statului se bucură şi copiii rămaşi fără părinţi, care sunt luaţi sub îngrijirea altor familii. Cei 15 copii adoptivi din cuprinsul raionului au primit ca ajutor suma de 8.100lei. Copiilor li se acordă de asemenea asistentă medicală. —------------------------------------------------------------------ — " Din cartea cu impresii de la Stalingrad „In acest splendid muzeu al Stalingradului se reflectă măreaţa şi eroica istorie atât a oraşului însuşi, oraş de două ori erou, căt şi a întregii Uniuni Sovietice, care sub conducerea Partidului Comunist a obţinut grandioase victorii. Salutăm acest oraş din partea delegaţiei sindicale bulgare care a venit în Uniunea Sovietică la sărbătorirea celei de a 36-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. MIHAILOV, MARCOV, BOIANOVA, GANEVA, DAMIANOV, GORANOV, GHEORGEIEVA” ★ „...Lupta plină de abnegaţie a stalingrădenilor a adus o contribuţie uriaşă nu numai la cauza apărării Patriei Sovietice, ci şi la cauza eliberării omenirii de sub jugul fascist. Exprimăm recunoştinţa noastra faţă de eroii de la Stalingrad şi le promitem să învăţăm din curajul lor, pentru a duce lupta pentru independenţa patriei noastre şi pentru pace în lumea întreagă. Un grup de studenţi din Republica Democrată Vietnam” ★ „Vizitând muzeul, m-am convins cu toată profunzimea că pentru a înţelege chipul şi sentimentele de astăzi ale poporului, trebue să-ţi imaginezi tot ce a trebuit să suporte acest popor in trecut. Nu pot rămâne nepăsătoare faţă de năzuinţa de pace a oamenilor care sunt antrenaţi în muncă de construcţie după distrugeri îngrozitoare şi lupte înverşunate de stradă. KORA TOMIKO deputat în Camera Superioară a parlamentului japonez” ★ „...Apărării şi reconstrucţiei Stalingradului li se rezervă un loc deosebit in inimile tuturor femeilor şi bărbaţilor cinstiţi. JAMES ENDICOTT” * „Stalingradul este cel mai glorios, cel mai eroic oraş in istorie ! Eroismul, lupta plină de abnegaţie a Armatei Sovietice şi a poporului sovietic au cucerit o victorie strălucită, o victorie măreaţă. Dacă n-ar fi fost victoria de la Stalingrad, dacă n-ar fi fost victoria poporului sovietic asupra fascismului în cel de al doilea război mondial, n-ar fi fost nici victoria de azi repurtată de China. Delegaţia Republicii Populare Chineze General SIAO-HUA, HAN TIAN-SI” ★ „In inimile oamenilor muncii italieni va trăi deapururi recunoştinţa faţă de eroicii apărători ai Stalingradului care au salvat libertatea şi independenţa popoarelor. Vestea din ianuarie 1943 asupra victoriei de la Stalingrad a ajuns în Italia şi a transformat pe toţi luptătorii pentru libertate în oameni cu încredere fermă în victoria asupra fascismului ★ ,,Vizitând muzeul delegaţia tineretului din Republica Populară Română îşi aduce mulţumirile şi recunoştinţa sa oraşului-erou şi apărătorilor săi pentru acea contribuţie pe care au adus-o apărând omenirea de fiara fascistă. Victoriile lor ne vor sluji ca un exemplu viu în lupta noastră pentru pace şi democraţie”. ★ „M-am născut ca să cânt Stalingradul PABLO NÎRUDA” ★ văzut în muzeu acele groaznice chinuri la care a fost supus Stalingradul şi care l-au condus in cele din urmă la victorie. Stalingradul ne va lumina o veşnicie întreagă ca o stea nepieritoare. MARTIN ANDERSEN-NEXO” ★ „Sunt profund mişcat că mă aflu din nou in Uniunea Sovietică şi in special că vizitez Stalingradul unde a avut loc eroica apărare a civilizaţiei. Milioane de americani socotesc că îşi datoresc libertatea Stalingradului şi Uniunii Sovietice. Noi, americanii progresişti, ne continuăm lupta pentru pace şi prietenie cu Uniunea Sovietică I PAUL ROBESON” ★ „Delegaţia femeilor franceze consideră că vizita sa în Uniunea Sovietică ar fi incomplectă, dacă ea n-ar fi văzut Stalingradul, ca să-şi exprime profunda sa admiraţie şi recunoştinţa sa apărătorilor acestui oraş-erou. Nici un francez, care este demn de a purta acest nume, nu va uita Stalingradul şi cele ce a făcut acest oraş, cum a plătit el cu propriul său sânge şi cu ruinele sale salvarea omenirii de fascism. Femeile franceze işi rostesc incăodată aci jurământul lor solemn de a nu-şi da feciorii pentru un război împotriva Uniunii Sovietice". ★ „Sunt mândru că scriu in această carte după vizita pe care am făcut-o in acest minunat muzeu, care oglindeşte cea mai măreaţă apărare a renumitului oraş şi cea mai mare cauză a tuturor vremurilor. Principala tulpină a arborelui fascist a fost tăiată la Stalingrad. Nouă ne-a rămas să zdrobim, una după alta, toate rămăşiţele acestei vechi rădăcini, oriunde ar apare ele. Tot ce a făcut Armata Roşie la Stalingrad ne întăreşte in munca noastră. Vom păşi înainte plini ■ de curaj, vom merge cu marele adevăr pe buze despre minunata viaţă a acestei măreţe Ţări Sovietice şi a acestui minunat popor. HEWLETT JOHNSON Decan de Canterbury Legendarul oraş - erou Stalingrad, unde în iarna anului 1943 s-a hotărît soarta popoarelor, unde oamenii sovietici au cucerit o victorie fără precedent în istorie asupra armatelor hitleriste, atrage cu o forţă irezistibilă privirile şi inimile tuturor oamenilor cinstiţi din lume. Numeroase delegaţii străine care vizitează acest oraş, rămân uimite de uriaşele construcţii înălţate cu dragoste nemărginită de braţele minunatului popor sovietic — constructor al unei vieţi paşnice. Acest oraş transformat de hitlerişti în mormane de ruine şi cenuşă, se înalţă astăzi în toată splendoarea sa, devenind iarăşi un puternic centru industrial şi cultural şi unul din cele mai frumoase oraşe sovietice. Vizitând numeroase locuri istorice ale acestui splendid oraş, delegaţiile străine poposesc şi în Muzeul Apărării Marismului — Stalingrad unde înscriu în cartea de impresii a muzeului sentimentele de care au fost cuprinşi văzând toate transformările care au avut loc în acest măreţ oraş. In rindurile de mai jos reproducem cîteva din impresiile lăsate de delegaţiile străine în cartea de la Muzeul Apărării din Stalingrad. Strada Păcii din Stalingrad Spectacolul de gală cu piesa „Vlaicu Vodă“ Luni seara, la Teatrul Armatei ,din Bd. Magheru, a avut loc spectacolul de gală cu piesa „Vlaicu Vodă“ de Al. Davilte. La spectacol au luat parte membri ai guvernului, fruntaşi în producţie, oameni ai ştiinţei, artei şi culturii, militari, etc. Piesa a fost pusă în scenă de maestrul emerit al artei Ion Şahighian, iar rolurile principiale au fost interpretate de George Vraca, artist emerit (Vlaicu Vodă), Agepsina Miacri Eftimiu (Doamna Clara), Dan Nicolae (Roman Gruie). Din distribuţie au mai făcut parte: Constantin Vintilă, G. Sten, Ion Radu, Grigore Anghel, C. Guriţă şi alţii. Decorurile sunt semnate de Traien Cornescu. Spectacolul s’a bucurat de succes. (Agerpres). Creşte numărul întovărăşirilor (Dela corespondentul nostru). Cu doi ani în urmă, 20 familii de ţărani muncitori din comuna Stăneşti, raionul Giurgiu, şi-au unit pământurile intr’o întovărăşire agricolă căreia i-au dat numele „1907”. Ajutaţi continuu de tehnicienii sfatului popular raional şi lucrând pământul cu maşinile S.M.T. Toporu. Intovărăşiţii au obţinut rezultate dintre cele mai bune. Astfel, la grâul pe care l-au însămânţat in rânduri dese şi căruia i-au aplicat toate regulile prevăzute de agrominim, ei au reuşit să obţină o producţie cu 500 kg. mai mare la hectar decât ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Văzând rezultatele obţinute de întovărăşiţi, numeroşi ţărani muncitori au făcut cereri înscriere în întovărăşire. La 10 ianuarie au fost discutate în adunarea generală 13 noi cereri. Printre cei care au făcut cerere de înscriere se numără şi ţăranii muncitori Ion Bărângă, Marin Bărcan, Tudor Lepădatu, precum şi tânărul Dumitru Drăgan. De curând comitetul de conducere al intovărăşirii a mai primit Încă 10 noi cereri de înscriere, care urmează să fie discutate. Printre acestea se numără şi cererile ţăranilor muncitori Ilie Paica şi Manole Castravete, care s-au Înscris cu întreaga suprafaţă de pământ. Pentru insămânţările de primăvară intov’vărăşiţii se pregătesc intens. Aproape toţi membrii Întovărăşirii şi-au reparat uneltei» şi în acelaş timp frecventează cu regularitate cursurile agricole de masă din întovărăşire, la care predau lecţii tehnicienii sfatului popular raional. Intovărăşiţii Dumitru Drăgan, Gheorghe Ghiţă şi alţii, pun Întrebări şi discută pe larg problemele din lecţiile predate. Preşedintele Întovărăşirii agricole, Petre Cristea, împreună cu cei mai harnici Întovărăşiţi discută zilnic cu numeroşi ţărani muncitori cu gospodării individuale despre rezultatele obţinute de Întovărăşire în anul trecut şi despre celelalte întovărăşiri şi gospodării agricole colective din raion și regiune.