Steagul Roşu, mai 1954 (Anul 1, nr. 31-56)

1954-05-01 / nr. 31

Pag. 2-4 Se­ înnoiesc oraşele din regiunea noastră Oamenii muncii din patria noastră, însu­fleţiţi de perspectiva unui viitor fericit, luptă cu entuziasm sub conducerea partidului pen­tru a schimba faţa ţării. Se înalţă noi fabrici, uzine, şantiere, se dezvoltă neîncetat reţeaua construcţiilor social-culturale menite să con­tribuie la creşterea bunei stări a oamenilor muncii. Totodată, în anii regimului de demo­craţie populară s-a deschis în faţa oamenilor muncii perspectiva înnoirii oraşelor patriei noastre. Hotărîrea Consiliului de Miniştri pri­vind construcţia de locuinţe pe baza coope­rării dintre locatari şi construcţia de locunţe individuale prin credite acordate de către stat şi mai ales programul elaborat de Ple­nara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953 au trasat sarcini a căror traducere în Viaţă va asigura oraşelor noastre o dezvol­tare pe care n-au cunoscut-o în trecut. In lumina acestor Hotărîri organelor locale ale puterii de stat, sfaturilor populare, le revin o serie de sarcini legate de înfrumu­seţarea oraşelor, îngrijirea şi dezvoltarea fon­dului de­ locuinţe, gospodărirea cît mai bună a oraşelor noastre. In regiunea Bucureşti aceste probleme au fost în centrul preocupă­rilor comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare. Drept rezultat, se înregistrează o serie de realizări în legătură cu înflorirea oraşelor din,­naroapele săteşti ale regiunii noas­tre. Astfel în Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Slobozia şi Giurgiu s-au amena­jat pînă la începutul anului acesta noi parcuri în suprafaţă de 330.000 m.p. In cinstea zilei de 1 Mai s-au amenajat aproape 400.000 m.p. de parcuri, colţuri verzi şi scuaruri. Cu acest prilej în aceste parcuri s-au plantat pomi ornamentali şi floriferi, arbuşti veşnic verzi etc. Pînă acum, în oraşul Roşiorii de Vede, în afară de alte realizări s-a pavat piaţa din centrul oraşului ,şi s-au plantat circa 500 trandafiri în cinstea zilei de 1 M­ai. În domeniul întreţinerii şi pavării străzilor s-au realizat de asemenea progrese. Numai în oraşele Turnu Măgurele, Alexandria şi Călăraşi, pînă la începutul acestui an s-au reparat şi pavat peste 23.000 m.p. străzi. Tot în anul trecut în oraşul Roşiori­ de Vede s-a con­struit un bloc cu 12 apartamente care au şi fost d­ate în folosinţă. Prin creditele acordate de stat pentru construirea de­­lo­cuinţe individuale, muncitorii de la fabrica de ulei din acest oraş şi-au construit noi locu­inţe. Pentru muncitorii de la G.A.S. Giurgiu s-au clădit 8 apartamente. O preocupare permanentă a fost pentru sfaturile populare d­in regiunea noastră, îngrijirea fondului de ■locuinţe. In oraşele Giurgiu, Călăraşi şi Ro­şiori au fost reparate 38 de apartamente şi s-a efectuat reparaţia băilor populare. Toto­dată, s-au procurat instalaţiile necesare pen­tru buna funcţionare a băii populare din oraşul Slobozia. Pînă la începutul trimestrului acesta nu­meroase cartiere din orăşele Olteniţa, Roşiorii de Vede, Alexandria au fost electrificate iar canalizarea a fost extinsă. Lucrurile au con­tinuat cu şi mai multă Intensitate în cinstea zilei de 1 Mai. ■ 1­­ Aceste realizări care au contribuit la schim­barea aspectului oraşelor din regiunea Bucu­reşti se datoresc atît activităţii desfăşurate de comitetele executive şi de secţiunile de gos­podărie comunală şi industrie locală ale sfa­turilor populare orăşeneşti cît şi activităţii deputaţilor şi comisiunilor permanente. Comi­­siunea permanentă de g­ospodărie comunală a sfatului popular orăşenesc Turnu Măgurele de pildă­­şi-a format mai multe active care să se ocupe de probleme urbanistice şi edi­litare şi a mobilizat mii de cetăţeni la ame­najarea parcurilor. Anul acesta oraşele din regiunea noastră vor deveni cu mult mai frumoase. Se va continua acţiunea de înfrumuseţare a ora­şelor prin construirea şi amenajarea de noi parcuri, grădini şi colţuri verzi. Se vor face noi plantaţii de arbori şi arbuşti şi va fi a a­­cordată o mare importanţă lucrărilor edilitare. In oraşul Roşiorii de Vede, de pildă, se vor amenaja două parcuri şi se vor executa pavări de străzi pe o suprafaţă de peste 22.000 m.p. In această direcţie în oraşul Roşiorii de Ved­e s-au şi început primele lu­crări. Astfel, a început plantarea parcurilor cu arbori şi arbuşti. Comisiunea permanentă de gospodărie comunală şi-a organizat mai multe active pentru antrenarea oamenilor muncii care vor participai prin muncă volun­tară la amenajarea parcurilor. O vie activitate pentru înfrumuseţarea ora­şului se duce şi de sfatul popular orăşenesc Slobozia. Cetăţenii din acest oraş, antrenaţi de deputaţii lor, au executat sute de gropi pentru plantarea de arbori ornamentali. Nu­mai în „Parcul tineretului“ s-au plantat pînă acum aproape 800 de asemenea arbori. Pînă la 1 Mai „Parcul tineretului“ va fi îmbo­găţit cu flori ornamentale, căpătînd astfel o înfăţişare mai plăcută şi reconfortantă. Lîngă „Parcul tineretului“ se va construi în vara aceasta un nou stadion sportiv. In vederea îmbunătăţirii aprovizionări cu apă a oraşului Slobozia, vor începe în curînd lucrări importante. Şi în alte oraşe din regiunea noastră cum sînt: Alexandria, Călăraşi, Giurgiu, Olteniţa acţiunile de amenajare a parcurilor, crearea de spaţii verzi, etc. sînt în toi, ele intensi­­ficîndu-se în întîmpinarea zilei de 1 Mai. In serele şi parcurile din oraşul Giurgiu au loc în această perioadă repioatul florilor şi plan­tarea de răsaduri de noi specii de flori. Tot în aceste oraşe va începe pavarea a nume­roase străzi în suprafaţă de peste 35.009 m.p. şi se vor extinde reţelele electrice. Cu toate succesele obţinute prin munca de zi, cu zi a organelor locale ale puterii de stat în oraşele din regiunea noastră mai este însă mult de realizat, pentru a le ridica la cerinţele şi nevoile de astăzi ale oame­nilor muncii. Deseori acţiunea de înfrumuse­ţare a fost ruptă de acţiunea pentru asigura­rea curăţirii oraşelor. Comitetele executive ale sfaturilor populare orăşeneşti Alexandria, Călăraşi, Roşiorii de Vede, n-au avut spri­jinul comisiunilor permanente, al maselor largi de cetăţeni, şi nici n-au căutat să-l aibă în acţiunile de curăţenie, decît, în ultima vreme, în întîmpinarea zilei de 1 M­ai, ziua interna­ţională a oamenilor muncii. Lipsurile manifestate în legătură cu cu­răţenia oraşelor din regiunea noastră, deşi o bună parte dintre ele au fost înlăturate cu prilejul acţiunii de curăţenie şi înfrumuseţare a oraşelor în cinstea zilei de 1 Mai, trebuiesc grabnic lichidate. Pentru aceasta sfaturile populare orăşeneşti au nenumărate posibili­tăţi şi pot folosi din plin sprijinul mare pe care-l dau deputaţii, masele largi de oameni ai­ muncii. De asemenea, pen­tru înfrumuseţarea ora­şelor noastre, personalul de întreţinere al secţiunilor de gospodărie comunală şi indus­trie locală, îndrumat de tehnicieni, trebuie să se preocupe în mod intens de problema înfrumuseţării parcurilor şi colţurilor verzi, de repararea şi desfundarea rigolelor, podeţe­lor, etc. O atenţie cu totul deosebită trebuie s-o acorde secţiunile de gospodărie comunală şi industrie locală, sectorului tehnico-sanitar pentru îngrijirea permanentă a străzilor şi trotuarelor şi pentru evacuarea gunoa­ielor. Secţiunea de arhitectură şi de sis­tematizare a statului popular regional­­este datoare să-şi intensifice activitatea pentru rea­li­zar­ea unui aspect arhitectonic corespun­zător oraşelor din regiunea noastră. La rindul său, secţiunea gospodărie comunală şi indus­trie locală a sfatului popular regional trebuie să îndrumeze îndeaproape secţiunile de gos­podărie comunală şi industrie locală ale sfa­turilor populare orăşeneşti pentru a le ajuta în toate acţiunile de înfrumuseţare a oraşelor. Folosind din plin posibilităţile existente, sprijinul deputaţilor şi al tuturor oamenilor minicii, sfaturile populare orăşeneşti vor putea contribui din plin la înflorir­ea oraşelor — aşa cu­m au dovedit cu prilejul mtîmpinării zilei de 1 Mai, din anuul acesta — şi, prin aceasta, la îmbunătăţirea vieţii oamenilor muncii din regiunea noastră. P. PANAIT PATICA secretar al "comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Bucureşti Opt noi întovărăşiri agricole ln arfra unei temeinice munci politice dusă în rîndul ţărănimii muncitoare, au fost create de curînd 4 noi întovărăşiri agricole în raio­nul Roşiorii de Vede. Astfel, în total cele 4 întovărăşiri din co­muna Socetu şi satele Gresia, Cucueţi şi însu­răţei, numără 61 de familii de ţărani cu gos­podării mici şi mijlocii. Ca urmare a exemplelor vii şi a rezultate­lor obţinute de gospodăriile agriole colective şi întovărăşirile agricole din raionul Vîrtoa­­pe, au luat fiinţă şi în acest raion 4°uă înto­vărăşiri agricole. Zilele trecute, alte două întovărăşiri au fost constituite. Ţăranii muncitori din satul Bu­­cov au dat întovărăşirii lor numele „Flacăra Roşie“, iar ţăranii uniţi în întovărăşirea din comuna Tătăreştii de Sus au numit-o „Gri­­viţa Roşie“. Şi aici comuniştii au fost în frunte. Astfel, tovarăşii Dumitru Badea, Ilie Petre şi alţii au fost printre primii care s-au înscris în întovărăşire ducînd în acelaşi timp şi muncă de lămurire pentru atragerea de noi membri.­­COSTACHE ILIE şi ZORZONEA ION corespondenţi voluntari STEAGUE ROȘU Delegaţii de peste hotare sosite in Capitală Vineri dimineaţa au sosit în Capitală pentru a participa la manifestările orga­nizate în ţara noastră cu prilejul zilei de 1 Mai, alţi oaspeţi de peste hotare. Din RP Ungară au sosit Deszo Horn, preşedintele Sindicatului muncitorilor din PTT, membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor din RP Ungară şi Josef Kreszan, preşedintele comitetu­lui de întreprindere al fabricii de vagoane Ganz, din Budapesta. Delegaţia oamenilor muncii din Austria este compusă din: Josef Einkemmer, func­ţionar, activist al Fracţiunii sindicale unitare a Sindicatelor din Austria şi Io­­han Tandlos, muncitor petrolist. Din Indonezia au sosit Sawiruddin, activist al Organizaţiei Centrale a Sin­dicatelor din Indonezia şi Abdul Murad, muncitor petrolist. La invitaţia Consiliului Central al Sindica­telor din R.P.R., vineri seara au sosit la Bucureşti, pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 M­ai în ţ­ara noastră. Michial Kimlik, secretar al Consiliului Sindicatelor din Slo­vacia şi Bedrich Gottwald,­­inginer şef al în­treprinderilor petrolifere din Hodonin, deco­rat cu „Ordinul Republicii“. Totodată au sosit Walter Telle, preşedintele C.C. al Sin­dicatului Constructori din R. D. Germană, laureat al Premiului de Stat şi Elsa Weigolt, feroviar emerit. La sosirea în Gara de Nord oaspeţii au fost întîmpin­aţi de activişti cu munci de răs­pundere din Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. . Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasa­delor R. Cehoslovacă şi R. D. Germană la Bucureşti. •­ Răspunzînd invitaţiei Com­tetului Femeilor Democrate din R.P.R., vineri dimineaţa a so­sit în Capitală o delegaţie de femei din Austria care va participa la sărbătorirea zi­lei de 1 Mai. Delegaţia condusă de Grete Wittner este formată din: Ana Mayer, Paula Stein Wender, Maria Würz şi Maria Halzinger, activiste ale Uniunii Femeilor Democrate din Austria. i­ Vineri la amiază a fos­t în Capitală dele­gaţia de femei din R.P. Chineză, invitată de Comitetul Femelor Democrate din R.P.R, să participe la sărbătorirea zilei de 1 Mai din ţara noastră. Din delegaţie fac parte: Sun-Yen-su, mem­bră a Comitetului Executiv al Uninii Femei­lor din întreaga Chină, directoarea secţiei învăţămîntului pedagogi mediu din Ministe­rul Invăţămîntului de pe lîngă Guvernul Central Popular al R.P. Chineze, şi Lo-Iuin, membră a Comitetului Executiv al Uniunii Femeilor din întreaga Chină, preşedinta Uniunii Feme­lor din oraşul Tiantzin. La aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tov. Stela Enescu, preşedinta Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., şi alte membre ale Comitetului Femeilor De­mocrate din R.P.R. Ca sosire au fost de față reprezentanţi ai Ambasadei R.P. Chineze la București. ■k Plecarea delegaţiei C. C. S. din I­. P. R. la Varşovia Vineri dimineaţa a părăsit Capitala, de­legaţia Consiliului Central al Sindicate­lor din RPR, care va participa la sărbă­torirea zilei de 1 Mai în R. P. Polonă. Din delegaţie fac parte ing. Mihai Ma­rin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor şi Andrei Horvat, preşedin­tele CC al Sindicatului Muncitorilor din Construcţii. După sărbătorirea zilei de 1. Mai, mem­brii delegaţiei vor participa din partea Consiliului Central al Sindicatelor din RPR la Congresul sindicatelor din R. P. Polonă care se deschide la 5 mai la Var­şovia. La aeroportul Băneasa, membrii dele­gaţiei ar­ fost salutaţi la plecare de tov. C. Butaru, secretar al CCS, şi numeroşi activişti ai C.C.S. Au fost de faţă reprezentanţi ai amba­sadei R. P. Polone la Bucureşti. (Ager­­pres). — Să executăm semănatul bumbacului in cel mai scurt timp şi în condiţii agrotehnice superioare O importanţă deosebită în realizarea re­coltelor mari de bumbac o prezintă execu­tarea semănatului în condiţii agrotehnice su­perioare. In anul acesta, timpul nefavorabil a făcut ca data începerii semănatului să se stabi­lească ceva mai tîrz­iu decit în ceilalţi ani şi anume la 3 mai. Im raioane sau comune în care tempera­tura solului nu va ajunge la 120 la adinei­­mea de 10 cm., data începerii semănatului se poate amina cu 1—2 zile. Spre a asigura o răsărire uniformă şi timpurie a plantelor de bumbac va fi nece­sar să luăm următoarele măsuri :­­ 1) Folosirea seminţelor de calitate şi cu germinaţie de cel puţin 80%. 2) Pregătirea terenului in ziua sau pre­ziua semănatului. 3) Semănatul în cel mai scurt timp şi în condiţii agrotehnice superioare. Pentru obţinerea unei recolte ridicate la bumbac este necesar ca toţi cultivatorii să ştie că folosirea unei seminţe de soi şi de bună calitate cu o germinaţie cit mai ridi­cată, este o condiţie esenţială. Cultivatorii care vor primi seminţă ne­tratată cu acid sulfuric, vor trebui să ia măsuri pentru tratarea ei prim încălzirea la soare, pentru a-i ridica puterea de încolţiră şi răsărire. In acest scop săminţa se ţine la soare timp de 5—8 zile înainte de semănat Intre orele 9 dimineaţa şi 4 după amiaza intr-un strat de 10—15 cm. grosime pe ro­gojini sau prelate etc., lopătindu-se zilnic de 6—8 ori. In afară de această metodă, gospodăriile agricole colective şi gospodăriile agricole de stat vor trebui să folosească sub îndruma­rea şi cu ajutorul inginerilor şi tehnicienilor agronomi metoda farovizării seminţelor, dînd un exemplu viu cultivatorilor de bum­bac din sectorul individual. Pentru răsărirea uniformă și im timp scurt a plantelor de bumbac, cultivatorii trebuie să execute în ziua semănatului sau cel mult cu o zi înainte lucrări de afînare a solului. Această lucrare se face la adîmcimea d­e însămânțat adică la 4—5 cm., pentru ca să­­mînţa să cadă Intr-un strat de pămîrit afi­nat, cald şi cu umezeală suficientă, avînd dedesubt un sol aşezat. Lucrarea se execută cu ajutorul cultivato­rului şi se grăpează imediat. In gospodăriile mici lucrarea se poate executa cu ajutorul prăşitoarelor sau cu plugurile fără coroană, după care de ase­menea se va grupa. Pentru ca semănatul să se poată executa cu maşini pe suprafeţe cit mai mari, toate gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective cit şi uin număr însemnat de cultivatori cu gospodării mici şi mijlocii vor primi­­ săminţa tratată cu acid sulfuric. Acest lucru va uşura sarcina grea care re­vine cultivatorilor de bumbac în anul acesta de a realiza un volum mare de lucrări în­­tr-un timp scurt în aşa fel incit semănatul bumbacului să se termine în 5—7 zile. In ceea ce priveşte cantitatea de săminţa la hectar, se va folosi pentru soiurile selecţio­nate 55 kg. săminţă de bumbac netratată cu acid sulfuric, iar pentru populaţiile locale i se va folosi cantitatea de 70 kg./ha. săminţă netratată. Bumbacul trebuie semănat la adincimea de 4—5 cm. şi in nici un caz la o adincime mai mare. Seminţele îngropate la 10-12 cm., aşa cum obişnuiesc să facă unii dintre cul­tivatori, răsar într-un procent mai redus şi plantele. In cea mai mare parte, sunt slăbite, se dezvoltă greu şi dau recolte scăzute. Pentru a permite mecanizarea la maxi­mum a lucrărilor de întreţinere este necesar ca înisămînţat­il să se facă în rînduri drepte, res­pectîndu-se distanţa între rînduri. In gospodăriile individuale, dacă lucrările de întreţinere se fac cu prăşitori cu trac­ţiune animală, distanţa intre rînduri va fi de 50—60 cm. In gospodăriile agricole colective, întovă­răşiri agricole şi gospodării agricole de stat, unde lucrările de întreţinere se execută cu cultivatorul acţionat de tractor, semăna­tul se va executa la distanţa de 70 cm. Inginerii şi tehnicienii agronomi, ţinînd seama de condiţiile locale specifice, trebuie să stabilească indicaţiile corespunzătoare pentru aplicarea regulilor agrotehnice şi să dea îndrumări tehnice cultivatorilor ca se­mănatul să se execute în cel mai scurt timp şi in condiţii optime. De asemenea ei tre­buie să arate cultivatorilor felul cum se fac complectările de goluri în lanurile de bum­bac, precum şi lucrările de întreţinere la a­­ceastă cultură. ---—— -------------------——— —-------------------—-— IN EDITURA PENTRU LITERATURĂ POLITICA a apărut:­­ GH. GHEORGHIU-DEJ - PENTRU ÎNTĂRIREA CONTINUA A MUNCII DE PARTID (Expunere făcută la ședința plenară a C.C. al P.M.R. din 19 aprilie 1954), 16 pag. ( 20 bani Cu privire la schimburile comerciale intre Republica Populară Română şi Argentina In urma tratativelor duse de o delegaţie economică a Republicii Populare Române la Buenos­ Aires, a fost încheiată zilele acestea, în cadrul Acordului Comercial existent din­tre Republica Populară Romînă şi Argenti­na, o importantă operaţiune comercială de Schimb intre organizaţiile de comerţ exte­rior ale celor două părţi. In cadrul acestei operaţiuni, Republica Populară Romînă va livra Argentinei, che­restea şi diverse produse de lemn, iar Ar­gentina va livra Republicii Populare Romine: piei crude, tamanţi, materii prime pentru industria uşoară, uleiuri comestibile şi teh­nice, şi alte produse. (Ager­pres). . Tratative comerciale intre Republica Populară Romina şi Indonezia Delegaţia economică a Republicii Popu- indonezian in vederea Încheierii unui acord lare Romine, care a semnat de curînd A- comercial pe anul 1954 între Republica cordul comercial cu India, a sosit la Dja­ Populară Romînă și Indonezia, Karta, unde au început tratative cu guvernul (Agerpres). Înmînarea de decoraţii u­­or oameni ai muncii din diferite ramuri de activitate La Prezidiul Marii Adunări Naţionale, joi şi vineri au fost înmînate unor oameni ai muncii din diferite ramuri de activitate de­coraţiile cu care au fost distinşi pentru me­rite deosebite. Au fost de faţă tovarăşii dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, A. Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi alţi membri ai Prezidiu­lui. Au fost înmînate Ordinul Muncii clasa Il-Ia şi clasa IlI-a unor oameni ai muncii din sec­torul agricol, unor muncitori din sectoarele Ministerului Industriei Lemnului, Hîrrtiei şi Celulozei, unor ingineri, tehnicieni, muncitori şi angajaţi administrativi, unor artişti de la Opera de Stat din Cluj, unor membri ai An­samblului Artistic C.F.R. De asemenea, a fost înmînțat Ordinul Muncii clasa I-a academicianului Gamil Petrescu, de­corat cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la naştere şi pentru merite deosebite în dome­niul creaţiei literare. I­si­d­o­v Vineri dimineaţa au plecat spre Fraga, pentru a participa la festivalul muzical internaţional­ „Primăvara la Praga”, pia­nistul Valentin Gheorghiu, artist emerit al RPR, Nicolae Herlea, solist al Teatru­lui de Operă şi Balet al RPR, Lucia Stă­­nescu şi Traian Popescu, solişti ai Operei de Stat din Cluj. La aeroportul Băneasa, delegaţii au fost conduşi de reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, ai Ministerului Culturii şi de alţi oameni ai artei. Din partea ambasadei R. Cehoslovace a fost de faţă Martha Ruprychova, se­cretar al Ambasadei. ★ Vineri dimineaţa, în sala de festivităţi a Sindicatului muncitorilor din industria ali­mentară, a avut loc înmînarea distincţiilor acordate unui număr de 11 muncitori din in­dustria cărnii, de la oficiul raional de achi­ziţii şi colectări de animale din Urziceni şi de la întreprinderea „Prodatiment“ de îngră­­ m­aţii sare de animale din Brăila, care, în timpul viscolului din iarna aceasta, cu riscul vieţii lor, au salvat un număr însemnat de porc. Din partea Ministerului Industriei Aliment­­are, tovarăşul C. Teodoru, locţiitor al minis* trului, a înmîniat celor 11 muncitori „Media* Ha Muncii“ cu care au fost distinşi, feliei* tîndu-i şi urîndu-le noi succese în muncă. i­ In cadrul unui ciclu de manifestări organi* zate de A.R.L.U.S., vineri a avut loc, în sala Teatrului Municipal din Capitală, prezentarea­ în avanpremieră a filmului sovietic „Vassa Jeleznova“, în interpretarea artiştilor Tea­­trului Mic din Moscova. C­­ acest prilej, Lucia Sturzia Bulandra, ar­­tistă a poporului din R.P.R. şi laureată a Premiului­ de Stat, W. Siegfried, maestru emerit al artei, şi artista Ileana Predescu au vorbit despre felul cum au folosit experienţa sovietică în interpretarea şi montarea piesei „Vassia Jeleznovia“ de Maxim Gorki, pe scena Teatrului Municipal di­n Capitală. (Agerpres) MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 aprilie s-a disputat la Moscova întîlnirea Internaţionala prietenească de te­nis de masă dintre echipele U.R.S.S. şi R-D. Germane. Sportivii sovietici au obţinut vic­toria cu scorul de 9—6. 1i MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 29 aprilie s-a jucat cea de a 19-a par­tidă din cadrul campionatului mondial de şah dintre marii maeştri Botvinik şi Smislov. Smislov a jucat cu albele. La mutarea 41, partida s-a întrerupt intr-o poziţie cu şanse egale. Sala sporturilor de la Floreasca va găzdui duminică dimineaţa un concurs de gimnas­tică­­ rezervat lotului R.P.R. Primele Între­ceri au loc la ora 9. ★ Astă seară, de la ora 19 pe Stadionul Re­publicii se va desfăşura prima reuniune de box din cadrul finalelor campionatelor repu­­blicaine. In cazul cînd timpul este nefavorabil reuniunea se amină pentru luni. rt-Tradiţionala competiţie „Circuitul ciclist al regiunii Stalin” va începe duminică odată cu desfăşurarea primei etape Oraşul Stalin* Covasna-Tg. Secuiesc-Ora­şul Stalin (130 km.). Această competiţie măsoară in total 945 km. împărţiţi in 7 etape cu o zi de odihnă.­­ ★ Duminică 2 mai a.c. posturile noastre de radio vor transmite de la Praga desfăşurarea întîlnirii internaţionale prieteneşti dintre echi­pele de fotbal ale oraşelor Bucureşti şi Praga. Transmisia va începe în jurul orei 17,30 la staţiile de radio cu lungimile de undă de* 351 m., 285 m., 261­1­. și 1935 m. IN CENTRUL PREOCUPĂRILOR: C R­E­Ş A CASA DE NAŞTERE CANTINA Creşa de la Filatura şi Ţesătoria „Dacia" se poate numi pe drept cuvint o creşă model. Aci, cei 50 de copii ai oamenilor muncii din această întreprindere se bucură din plin de binefacerile regimului nostru democrat-popular. Creşa dispune de tot confortul necesar. Are o cameră de primire, una de triaj, o­ cameră de alăptare cu paturi pentru sugari, un dormitor, o cameră mare în care copiii se pot juca, o cameră unde se serveşte masa, un cabinet medical utilat cu toate cele necesare, precum şi o serie întreagă de alte dependinţe. In toate aceste încăperi domneşte o curăţenie exemplară, iar încălzirea se face cu gaze naturale. Personalul ce deserveşte această creşă în frunte cu responsabila Di­­var Margareta şi sora şefă Şerban Ana, acordă o deosebită atenţie copiilor. Copiii creşei primesc o bună alimentaţie. Meniul de la ora 7.30 este pre­parat cu multă grijă. La această oră, copiii primesc lapte cu ceai, biscuiţi şi fran­zelă cu unt, alte­ori li se servesc copiilor griş cu lapte proaspăt sau condensat şi franzelă cu unt. La ora 10, copiii sunt din nou alimentaţi cu mere rase, bis­cuiţi, prăjituri, bomboane sau cu lapte proaspăt şi cu franzelă cu unt. Masa de la prinz este şi mai consistentă. La ora 12.30 copiilor li se serveşte supă­r la grec, sute de morcovi cu chiftele de carne, cremşnituri, prăjituri sau alte feluri Astfel, datorită grijii ce se poartă copiilor — ca de altfel în toate creşele şi căminele de copii din ţară — mamele muncitoare din fabrică îşi pot îndeplini in bune condiţiuni sarcinile lor profesio­nate. In regimul nostru de democraţie populară, grija pentru mamă şi copil este o realitate vie, ilustrată prin numeroasele înfăptuiri ce pot fi­ întîlnite pretutindeni în cuprinsul patriei noastre libere. Maternitatea este larg spri­jinită prin concedii plătite înainte şi după naştere, prin înfiinţarea a sute de case de naştere în mediul rural şi maternităţi în cel urban, prin creşele al căror număr creşte mereu, etc. Cită deosebire între condiţiile vitrege ale trecutului de exploatare şi posibilităţile pe care regimul nostru le-a creat ţărănimii muncitoare, pentru ca sănătatea acesteia să fie pretutindeni ocrotită. Printre numeroasele în­făptuiri de ordin social care împînzesc astăzi satele patriei noastre este şi casa de naştere din comuna Slobozia-Moară, raionul Răcari. In clişeu: Ţărăncle muncitoare care vin să nască aci, găsesc amena­jări corespunzătoare, cu aparatele şi instrumentele necesare, ca o strictă res­pectare a regulilor de igienă şi cu un personal atent şi calificat. Ţăranca întovărăşită Ioana Hudişteanu ne-a vorbit cu mîndrie despre casa de naştere din Slobozia-Moară: — Femeile din comuna noastră vin astăzi cu încredere la casa de naş­tere, unde găsesc medici şi surori care le îngrijesc cu toată atenţia. In ul­timul timp nu mai există ţărancă muncitoare care să nască, ca altă dată, acasă, lipsită de îngrijire. La întreprinderile din Capitală sunt create tot mai bune condiţiuni pentru oamenii muncii, care avîntaţi in însufleţite întreceri socialiste, obţin mereu noi­­succese pe drumul construirii socialismului in patria noastră. La întreprinderea „Clement Gottward" din Capitală, muncitorii au astăzi la îndemină un grup social bine amenajat. Vestiare curate şi spaţioase, săli de du­şuri, prevăzute cu utilajul necesar, săli de bibliotecă, săli pentru muzică, dans, şah, sport, tenis de masă, ca şi o cantină luminoasă cu o capacitate de de­servire de 800 persoane, alcătuiesc acest grup social, o construcţie nouă şi frumoasă. Cine vizitează marea sală de cantină de la întreprinderea „Clement Gott­­iliard" din Capitală, constată condiţiile admirabile in care muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la această întreprindere, iau zilnic masa. Prin ferestrele imense lumina se revarsă din abundenţă, înviorind interiorul cantinei care se remarcă prin prospeţime şi curăţenie. Feţe de mese curate, mobilierul bine întreţinut, un personal care respectă cu stricteţe regulile de higienă, toate laolaltă fac ca masa la cantina întreprinderii „Clement Gottwald“ să se servească in cele mai bune condiţiuni de curăţenie şi confort. In clişeu, un colț al cantinei întreprinderii „Clement Gottwald".

Next