Steagul Roşu, mai 1954 (Anul 1, nr. 31-56)
1954-05-01 / nr. 31
Pag. 2-4 Se înnoiesc oraşele din regiunea noastră Oamenii muncii din patria noastră, însufleţiţi de perspectiva unui viitor fericit, luptă cu entuziasm sub conducerea partidului pentru a schimba faţa ţării. Se înalţă noi fabrici, uzine, şantiere, se dezvoltă neîncetat reţeaua construcţiilor social-culturale menite să contribuie la creşterea bunei stări a oamenilor muncii. Totodată, în anii regimului de democraţie populară s-a deschis în faţa oamenilor muncii perspectiva înnoirii oraşelor patriei noastre. Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind construcţia de locuinţe pe baza cooperării dintre locatari şi construcţia de locunţe individuale prin credite acordate de către stat şi mai ales programul elaborat de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953 au trasat sarcini a căror traducere în Viaţă va asigura oraşelor noastre o dezvoltare pe care n-au cunoscut-o în trecut. In lumina acestor Hotărîri organelor locale ale puterii de stat, sfaturilor populare, le revin o serie de sarcini legate de înfrumuseţarea oraşelor, îngrijirea şi dezvoltarea fondului de locuinţe, gospodărirea cît mai bună a oraşelor noastre. In regiunea Bucureşti aceste probleme au fost în centrul preocupărilor comitetelor executive ale sfaturilor populare. Drept rezultat, se înregistrează o serie de realizări în legătură cu înflorirea oraşelor din,naroapele săteşti ale regiunii noastre. Astfel în Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Slobozia şi Giurgiu s-au amenajat pînă la începutul anului acesta noi parcuri în suprafaţă de 330.000 m.p. In cinstea zilei de 1 Mai s-au amenajat aproape 400.000 m.p. de parcuri, colţuri verzi şi scuaruri. Cu acest prilej în aceste parcuri s-au plantat pomi ornamentali şi floriferi, arbuşti veşnic verzi etc. Pînă acum, în oraşul Roşiorii de Vede, în afară de alte realizări s-a pavat piaţa din centrul oraşului ,şi s-au plantat circa 500 trandafiri în cinstea zilei de 1 Mai. În domeniul întreţinerii şi pavării străzilor s-au realizat de asemenea progrese. Numai în oraşele Turnu Măgurele, Alexandria şi Călăraşi, pînă la începutul acestui an s-au reparat şi pavat peste 23.000 m.p. străzi. Tot în anul trecut în oraşul Roşiori de Vede s-a construit un bloc cu 12 apartamente care au şi fost date în folosinţă. Prin creditele acordate de stat pentru construirea delocuinţe individuale, muncitorii de la fabrica de ulei din acest oraş şi-au construit noi locuinţe. Pentru muncitorii de la G.A.S. Giurgiu s-au clădit 8 apartamente. O preocupare permanentă a fost pentru sfaturile populare din regiunea noastră, îngrijirea fondului de ■locuinţe. In oraşele Giurgiu, Călăraşi şi Roşiori au fost reparate 38 de apartamente şi s-a efectuat reparaţia băilor populare. Totodată, s-au procurat instalaţiile necesare pentru buna funcţionare a băii populare din oraşul Slobozia. Pînă la începutul trimestrului acesta numeroase cartiere din orăşele Olteniţa, Roşiorii de Vede, Alexandria au fost electrificate iar canalizarea a fost extinsă. Lucrurile au continuat cu şi mai multă Intensitate în cinstea zilei de 1 Mai. ■ 1 Aceste realizări care au contribuit la schimbarea aspectului oraşelor din regiunea Bucureşti se datoresc atît activităţii desfăşurate de comitetele executive şi de secţiunile de gospodărie comunală şi industrie locală ale sfaturilor populare orăşeneşti cît şi activităţii deputaţilor şi comisiunilor permanente. Comisiunea permanentă de gospodărie comunală a sfatului popular orăşenesc Turnu Măgurele de pildăşi-a format mai multe active care să se ocupe de probleme urbanistice şi edilitare şi a mobilizat mii de cetăţeni la amenajarea parcurilor. Anul acesta oraşele din regiunea noastră vor deveni cu mult mai frumoase. Se va continua acţiunea de înfrumuseţare a oraşelor prin construirea şi amenajarea de noi parcuri, grădini şi colţuri verzi. Se vor face noi plantaţii de arbori şi arbuşti şi va fi a acordată o mare importanţă lucrărilor edilitare. In oraşul Roşiorii de Vede, de pildă, se vor amenaja două parcuri şi se vor executa pavări de străzi pe o suprafaţă de peste 22.000 m.p. In această direcţie în oraşul Roşiorii de Vede s-au şi început primele lucrări. Astfel, a început plantarea parcurilor cu arbori şi arbuşti. Comisiunea permanentă de gospodărie comunală şi-a organizat mai multe active pentru antrenarea oamenilor muncii care vor participai prin muncă voluntară la amenajarea parcurilor. O vie activitate pentru înfrumuseţarea oraşului se duce şi de sfatul popular orăşenesc Slobozia. Cetăţenii din acest oraş, antrenaţi de deputaţii lor, au executat sute de gropi pentru plantarea de arbori ornamentali. Numai în „Parcul tineretului“ s-au plantat pînă acum aproape 800 de asemenea arbori. Pînă la 1 Mai „Parcul tineretului“ va fi îmbogăţit cu flori ornamentale, căpătînd astfel o înfăţişare mai plăcută şi reconfortantă. Lîngă „Parcul tineretului“ se va construi în vara aceasta un nou stadion sportiv. In vederea îmbunătăţirii aprovizionări cu apă a oraşului Slobozia, vor începe în curînd lucrări importante. Şi în alte oraşe din regiunea noastră cum sînt: Alexandria, Călăraşi, Giurgiu, Olteniţa acţiunile de amenajare a parcurilor, crearea de spaţii verzi, etc. sînt în toi, ele intensificîndu-se în întîmpinarea zilei de 1 Mai. In serele şi parcurile din oraşul Giurgiu au loc în această perioadă repioatul florilor şi plantarea de răsaduri de noi specii de flori. Tot în aceste oraşe va începe pavarea a numeroase străzi în suprafaţă de peste 35.009 m.p. şi se vor extinde reţelele electrice. Cu toate succesele obţinute prin munca de zi, cu zi a organelor locale ale puterii de stat în oraşele din regiunea noastră mai este însă mult de realizat, pentru a le ridica la cerinţele şi nevoile de astăzi ale oamenilor muncii. Deseori acţiunea de înfrumuseţare a fost ruptă de acţiunea pentru asigurarea curăţirii oraşelor. Comitetele executive ale sfaturilor populare orăşeneşti Alexandria, Călăraşi, Roşiorii de Vede, n-au avut sprijinul comisiunilor permanente, al maselor largi de cetăţeni, şi nici n-au căutat să-l aibă în acţiunile de curăţenie, decît, în ultima vreme, în întîmpinarea zilei de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii. Lipsurile manifestate în legătură cu curăţenia oraşelor din regiunea noastră, deşi o bună parte dintre ele au fost înlăturate cu prilejul acţiunii de curăţenie şi înfrumuseţare a oraşelor în cinstea zilei de 1 Mai, trebuiesc grabnic lichidate. Pentru aceasta sfaturile populare orăşeneşti au nenumărate posibilităţi şi pot folosi din plin sprijinul mare pe care-l dau deputaţii, masele largi de oameni ai muncii. De asemenea, pentru înfrumuseţarea oraşelor noastre, personalul de întreţinere al secţiunilor de gospodărie comunală şi industrie locală, îndrumat de tehnicieni, trebuie să se preocupe în mod intens de problema înfrumuseţării parcurilor şi colţurilor verzi, de repararea şi desfundarea rigolelor, podeţelor, etc. O atenţie cu totul deosebită trebuie s-o acorde secţiunile de gospodărie comunală şi industrie locală, sectorului tehnico-sanitar pentru îngrijirea permanentă a străzilor şi trotuarelor şi pentru evacuarea gunoaielor. Secţiunea de arhitectură şi de sistematizare a statului popular regionaleste datoare să-şi intensifice activitatea pentru realizarea unui aspect arhitectonic corespunzător oraşelor din regiunea noastră. La rindul său, secţiunea gospodărie comunală şi industrie locală a sfatului popular regional trebuie să îndrumeze îndeaproape secţiunile de gospodărie comunală şi industrie locală ale sfaturilor populare orăşeneşti pentru a le ajuta în toate acţiunile de înfrumuseţare a oraşelor. Folosind din plin posibilităţile existente, sprijinul deputaţilor şi al tuturor oamenilor minicii, sfaturile populare orăşeneşti vor putea contribui din plin la înflorirea oraşelor — aşa cum au dovedit cu prilejul mtîmpinării zilei de 1 Mai, din anuul acesta — şi, prin aceasta, la îmbunătăţirea vieţii oamenilor muncii din regiunea noastră. P. PANAIT PATICA secretar al "comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Bucureşti Opt noi întovărăşiri agricole ln arfra unei temeinice munci politice dusă în rîndul ţărănimii muncitoare, au fost create de curînd 4 noi întovărăşiri agricole în raionul Roşiorii de Vede. Astfel, în total cele 4 întovărăşiri din comuna Socetu şi satele Gresia, Cucueţi şi însurăţei, numără 61 de familii de ţărani cu gospodării mici şi mijlocii. Ca urmare a exemplelor vii şi a rezultatelor obţinute de gospodăriile agriole colective şi întovărăşirile agricole din raionul Vîrtoape, au luat fiinţă şi în acest raion 4°uă întovărăşiri agricole. Zilele trecute, alte două întovărăşiri au fost constituite. Ţăranii muncitori din satul Bucov au dat întovărăşirii lor numele „Flacăra Roşie“, iar ţăranii uniţi în întovărăşirea din comuna Tătăreştii de Sus au numit-o „Griviţa Roşie“. Şi aici comuniştii au fost în frunte. Astfel, tovarăşii Dumitru Badea, Ilie Petre şi alţii au fost printre primii care s-au înscris în întovărăşire ducînd în acelaşi timp şi muncă de lămurire pentru atragerea de noi membri.COSTACHE ILIE şi ZORZONEA ION corespondenţi voluntari STEAGUE ROȘU Delegaţii de peste hotare sosite in Capitală Vineri dimineaţa au sosit în Capitală pentru a participa la manifestările organizate în ţara noastră cu prilejul zilei de 1 Mai, alţi oaspeţi de peste hotare. Din RP Ungară au sosit Deszo Horn, preşedintele Sindicatului muncitorilor din PTT, membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor din RP Ungară şi Josef Kreszan, preşedintele comitetului de întreprindere al fabricii de vagoane Ganz, din Budapesta. Delegaţia oamenilor muncii din Austria este compusă din: Josef Einkemmer, funcţionar, activist al Fracţiunii sindicale unitare a Sindicatelor din Austria şi Iohan Tandlos, muncitor petrolist. Din Indonezia au sosit Sawiruddin, activist al Organizaţiei Centrale a Sindicatelor din Indonezia şi Abdul Murad, muncitor petrolist. La invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., vineri seara au sosit la Bucureşti, pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţara noastră. Michial Kimlik, secretar al Consiliului Sindicatelor din Slovacia şi Bedrich Gottwald,inginer şef al întreprinderilor petrolifere din Hodonin, decorat cu „Ordinul Republicii“. Totodată au sosit Walter Telle, preşedintele C.C. al Sindicatului Constructori din R. D. Germană, laureat al Premiului de Stat şi Elsa Weigolt, feroviar emerit. La sosirea în Gara de Nord oaspeţii au fost întîmpinaţi de activişti cu munci de răspundere din Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. . Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadelor R. Cehoslovacă şi R. D. Germană la Bucureşti. • Răspunzînd invitaţiei Comtetului Femeilor Democrate din R.P.R., vineri dimineaţa a sosit în Capitală o delegaţie de femei din Austria care va participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegaţia condusă de Grete Wittner este formată din: Ana Mayer, Paula Stein Wender, Maria Würz şi Maria Halzinger, activiste ale Uniunii Femeilor Democrate din Austria. i Vineri la amiază a fost în Capitală delegaţia de femei din R.P. Chineză, invitată de Comitetul Femelor Democrate din R.P.R, să participe la sărbătorirea zilei de 1 Mai din ţara noastră. Din delegaţie fac parte: Sun-Yen-su, membră a Comitetului Executiv al Uninii Femeilor din întreaga Chină, directoarea secţiei învăţămîntului pedagogi mediu din Ministerul Invăţămîntului de pe lîngă Guvernul Central Popular al R.P. Chineze, şi Lo-Iuin, membră a Comitetului Executiv al Uniunii Femeilor din întreaga Chină, preşedinta Uniunii Femelor din oraşul Tiantzin. La aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tov. Stela Enescu, preşedinta Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., şi alte membre ale Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R. Ca sosire au fost de față reprezentanţi ai Ambasadei R.P. Chineze la București. ■k Plecarea delegaţiei C. C. S. din I. P. R. la Varşovia Vineri dimineaţa a părăsit Capitala, delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din RPR, care va participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai în R. P. Polonă. Din delegaţie fac parte ing. Mihai Marin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor şi Andrei Horvat, preşedintele CC al Sindicatului Muncitorilor din Construcţii. După sărbătorirea zilei de 1. Mai, membrii delegaţiei vor participa din partea Consiliului Central al Sindicatelor din RPR la Congresul sindicatelor din R. P. Polonă care se deschide la 5 mai la Varşovia. La aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei ar fost salutaţi la plecare de tov. C. Butaru, secretar al CCS, şi numeroşi activişti ai C.C.S. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R. P. Polone la Bucureşti. (Agerpres). — Să executăm semănatul bumbacului in cel mai scurt timp şi în condiţii agrotehnice superioare O importanţă deosebită în realizarea recoltelor mari de bumbac o prezintă executarea semănatului în condiţii agrotehnice superioare. In anul acesta, timpul nefavorabil a făcut ca data începerii semănatului să se stabilească ceva mai tîrziu decit în ceilalţi ani şi anume la 3 mai. Im raioane sau comune în care temperatura solului nu va ajunge la 120 la adineimea de 10 cm., data începerii semănatului se poate amina cu 1—2 zile. Spre a asigura o răsărire uniformă şi timpurie a plantelor de bumbac va fi necesar să luăm următoarele măsuri : 1) Folosirea seminţelor de calitate şi cu germinaţie de cel puţin 80%. 2) Pregătirea terenului in ziua sau preziua semănatului. 3) Semănatul în cel mai scurt timp şi în condiţii agrotehnice superioare. Pentru obţinerea unei recolte ridicate la bumbac este necesar ca toţi cultivatorii să ştie că folosirea unei seminţe de soi şi de bună calitate cu o germinaţie cit mai ridicată, este o condiţie esenţială. Cultivatorii care vor primi seminţă netratată cu acid sulfuric, vor trebui să ia măsuri pentru tratarea ei prim încălzirea la soare, pentru a-i ridica puterea de încolţiră şi răsărire. In acest scop săminţa se ţine la soare timp de 5—8 zile înainte de semănat Intre orele 9 dimineaţa şi 4 după amiaza intr-un strat de 10—15 cm. grosime pe rogojini sau prelate etc., lopătindu-se zilnic de 6—8 ori. In afară de această metodă, gospodăriile agricole colective şi gospodăriile agricole de stat vor trebui să folosească sub îndrumarea şi cu ajutorul inginerilor şi tehnicienilor agronomi metoda farovizării seminţelor, dînd un exemplu viu cultivatorilor de bumbac din sectorul individual. Pentru răsărirea uniformă și im timp scurt a plantelor de bumbac, cultivatorii trebuie să execute în ziua semănatului sau cel mult cu o zi înainte lucrări de afînare a solului. Această lucrare se face la adîmcimea de însămânțat adică la 4—5 cm., pentru ca sămînţa să cadă Intr-un strat de pămîrit afinat, cald şi cu umezeală suficientă, avînd dedesubt un sol aşezat. Lucrarea se execută cu ajutorul cultivatorului şi se grăpează imediat. In gospodăriile mici lucrarea se poate executa cu ajutorul prăşitoarelor sau cu plugurile fără coroană, după care de asemenea se va grupa. Pentru ca semănatul să se poată executa cu maşini pe suprafeţe cit mai mari, toate gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective cit şi uin număr însemnat de cultivatori cu gospodării mici şi mijlocii vor primi săminţa tratată cu acid sulfuric. Acest lucru va uşura sarcina grea care revine cultivatorilor de bumbac în anul acesta de a realiza un volum mare de lucrări într-un timp scurt în aşa fel incit semănatul bumbacului să se termine în 5—7 zile. In ceea ce priveşte cantitatea de săminţa la hectar, se va folosi pentru soiurile selecţionate 55 kg. săminţă de bumbac netratată cu acid sulfuric, iar pentru populaţiile locale i se va folosi cantitatea de 70 kg./ha. săminţă netratată. Bumbacul trebuie semănat la adincimea de 4—5 cm. şi in nici un caz la o adincime mai mare. Seminţele îngropate la 10-12 cm., aşa cum obişnuiesc să facă unii dintre cultivatori, răsar într-un procent mai redus şi plantele. In cea mai mare parte, sunt slăbite, se dezvoltă greu şi dau recolte scăzute. Pentru a permite mecanizarea la maximum a lucrărilor de întreţinere este necesar ca înisămînţatil să se facă în rînduri drepte, respectîndu-se distanţa între rînduri. In gospodăriile individuale, dacă lucrările de întreţinere se fac cu prăşitori cu tracţiune animală, distanţa intre rînduri va fi de 50—60 cm. In gospodăriile agricole colective, întovărăşiri agricole şi gospodării agricole de stat, unde lucrările de întreţinere se execută cu cultivatorul acţionat de tractor, semănatul se va executa la distanţa de 70 cm. Inginerii şi tehnicienii agronomi, ţinînd seama de condiţiile locale specifice, trebuie să stabilească indicaţiile corespunzătoare pentru aplicarea regulilor agrotehnice şi să dea îndrumări tehnice cultivatorilor ca semănatul să se execute în cel mai scurt timp şi in condiţii optime. De asemenea ei trebuie să arate cultivatorilor felul cum se fac complectările de goluri în lanurile de bumbac, precum şi lucrările de întreţinere la această cultură. ---—— -------------------——— —-------------------—-— IN EDITURA PENTRU LITERATURĂ POLITICA a apărut: GH. GHEORGHIU-DEJ - PENTRU ÎNTĂRIREA CONTINUA A MUNCII DE PARTID (Expunere făcută la ședința plenară a C.C. al P.M.R. din 19 aprilie 1954), 16 pag. ( 20 bani Cu privire la schimburile comerciale intre Republica Populară Română şi Argentina In urma tratativelor duse de o delegaţie economică a Republicii Populare Române la Buenos Aires, a fost încheiată zilele acestea, în cadrul Acordului Comercial existent dintre Republica Populară Romînă şi Argentina, o importantă operaţiune comercială de Schimb intre organizaţiile de comerţ exterior ale celor două părţi. In cadrul acestei operaţiuni, Republica Populară Romînă va livra Argentinei, cherestea şi diverse produse de lemn, iar Argentina va livra Republicii Populare Romine: piei crude, tamanţi, materii prime pentru industria uşoară, uleiuri comestibile şi tehnice, şi alte produse. (Agerpres). . Tratative comerciale intre Republica Populară Romina şi Indonezia Delegaţia economică a Republicii Popu- indonezian in vederea Încheierii unui acord lare Romine, care a semnat de curînd A- comercial pe anul 1954 între Republica cordul comercial cu India, a sosit la Dja Populară Romînă și Indonezia, Karta, unde au început tratative cu guvernul (Agerpres). Înmînarea de decoraţii uor oameni ai muncii din diferite ramuri de activitate La Prezidiul Marii Adunări Naţionale, joi şi vineri au fost înmînate unor oameni ai muncii din diferite ramuri de activitate decoraţiile cu care au fost distinşi pentru merite deosebite. Au fost de faţă tovarăşii dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, A. Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi alţi membri ai Prezidiului. Au fost înmînate Ordinul Muncii clasa Il-Ia şi clasa IlI-a unor oameni ai muncii din sectorul agricol, unor muncitori din sectoarele Ministerului Industriei Lemnului, Hîrrtiei şi Celulozei, unor ingineri, tehnicieni, muncitori şi angajaţi administrativi, unor artişti de la Opera de Stat din Cluj, unor membri ai Ansamblului Artistic C.F.R. De asemenea, a fost înmînțat Ordinul Muncii clasa I-a academicianului Gamil Petrescu, decorat cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la naştere şi pentru merite deosebite în domeniul creaţiei literare. Isidov Vineri dimineaţa au plecat spre Fraga, pentru a participa la festivalul muzical internaţional „Primăvara la Praga”, pianistul Valentin Gheorghiu, artist emerit al RPR, Nicolae Herlea, solist al Teatrului de Operă şi Balet al RPR, Lucia Stănescu şi Traian Popescu, solişti ai Operei de Stat din Cluj. La aeroportul Băneasa, delegaţii au fost conduşi de reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, ai Ministerului Culturii şi de alţi oameni ai artei. Din partea ambasadei R. Cehoslovace a fost de faţă Martha Ruprychova, secretar al Ambasadei. ★ Vineri dimineaţa, în sala de festivităţi a Sindicatului muncitorilor din industria alimentară, a avut loc înmînarea distincţiilor acordate unui număr de 11 muncitori din industria cărnii, de la oficiul raional de achiziţii şi colectări de animale din Urziceni şi de la întreprinderea „Prodatiment“ de îngră maţii sare de animale din Brăila, care, în timpul viscolului din iarna aceasta, cu riscul vieţii lor, au salvat un număr însemnat de porc. Din partea Ministerului Industriei Alimentare, tovarăşul C. Teodoru, locţiitor al minis* trului, a înmîniat celor 11 muncitori „Media* Ha Muncii“ cu care au fost distinşi, feliei* tîndu-i şi urîndu-le noi succese în muncă. i In cadrul unui ciclu de manifestări organi* zate de A.R.L.U.S., vineri a avut loc, în sala Teatrului Municipal din Capitală, prezentarea în avanpremieră a filmului sovietic „Vassa Jeleznova“, în interpretarea artiştilor Teatrului Mic din Moscova. C acest prilej, Lucia Sturzia Bulandra, artistă a poporului din R.P.R. şi laureată a Premiului de Stat, W. Siegfried, maestru emerit al artei, şi artista Ileana Predescu au vorbit despre felul cum au folosit experienţa sovietică în interpretarea şi montarea piesei „Vassia Jeleznovia“ de Maxim Gorki, pe scena Teatrului Municipal din Capitală. (Agerpres) MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 aprilie s-a disputat la Moscova întîlnirea Internaţionala prietenească de tenis de masă dintre echipele U.R.S.S. şi R-D. Germane. Sportivii sovietici au obţinut victoria cu scorul de 9—6. 1i MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 29 aprilie s-a jucat cea de a 19-a partidă din cadrul campionatului mondial de şah dintre marii maeştri Botvinik şi Smislov. Smislov a jucat cu albele. La mutarea 41, partida s-a întrerupt intr-o poziţie cu şanse egale. Sala sporturilor de la Floreasca va găzdui duminică dimineaţa un concurs de gimnastică rezervat lotului R.P.R. Primele Întreceri au loc la ora 9. ★ Astă seară, de la ora 19 pe Stadionul Republicii se va desfăşura prima reuniune de box din cadrul finalelor campionatelor republicaine. In cazul cînd timpul este nefavorabil reuniunea se amină pentru luni. rt-Tradiţionala competiţie „Circuitul ciclist al regiunii Stalin” va începe duminică odată cu desfăşurarea primei etape Oraşul Stalin* Covasna-Tg. Secuiesc-Oraşul Stalin (130 km.). Această competiţie măsoară in total 945 km. împărţiţi in 7 etape cu o zi de odihnă. ★ Duminică 2 mai a.c. posturile noastre de radio vor transmite de la Praga desfăşurarea întîlnirii internaţionale prieteneşti dintre echipele de fotbal ale oraşelor Bucureşti şi Praga. Transmisia va începe în jurul orei 17,30 la staţiile de radio cu lungimile de undă de* 351 m., 285 m., 2611. și 1935 m. IN CENTRUL PREOCUPĂRILOR: C REŞ A CASA DE NAŞTERE CANTINA Creşa de la Filatura şi Ţesătoria „Dacia" se poate numi pe drept cuvint o creşă model. Aci, cei 50 de copii ai oamenilor muncii din această întreprindere se bucură din plin de binefacerile regimului nostru democrat-popular. Creşa dispune de tot confortul necesar. Are o cameră de primire, una de triaj, o cameră de alăptare cu paturi pentru sugari, un dormitor, o cameră mare în care copiii se pot juca, o cameră unde se serveşte masa, un cabinet medical utilat cu toate cele necesare, precum şi o serie întreagă de alte dependinţe. In toate aceste încăperi domneşte o curăţenie exemplară, iar încălzirea se face cu gaze naturale. Personalul ce deserveşte această creşă în frunte cu responsabila Divar Margareta şi sora şefă Şerban Ana, acordă o deosebită atenţie copiilor. Copiii creşei primesc o bună alimentaţie. Meniul de la ora 7.30 este preparat cu multă grijă. La această oră, copiii primesc lapte cu ceai, biscuiţi şi franzelă cu unt, alteori li se servesc copiilor griş cu lapte proaspăt sau condensat şi franzelă cu unt. La ora 10, copiii sunt din nou alimentaţi cu mere rase, biscuiţi, prăjituri, bomboane sau cu lapte proaspăt şi cu franzelă cu unt. Masa de la prinz este şi mai consistentă. La ora 12.30 copiilor li se serveşte supăr la grec, sute de morcovi cu chiftele de carne, cremşnituri, prăjituri sau alte feluri Astfel, datorită grijii ce se poartă copiilor — ca de altfel în toate creşele şi căminele de copii din ţară — mamele muncitoare din fabrică îşi pot îndeplini in bune condiţiuni sarcinile lor profesionate. In regimul nostru de democraţie populară, grija pentru mamă şi copil este o realitate vie, ilustrată prin numeroasele înfăptuiri ce pot fi întîlnite pretutindeni în cuprinsul patriei noastre libere. Maternitatea este larg sprijinită prin concedii plătite înainte şi după naştere, prin înfiinţarea a sute de case de naştere în mediul rural şi maternităţi în cel urban, prin creşele al căror număr creşte mereu, etc. Cită deosebire între condiţiile vitrege ale trecutului de exploatare şi posibilităţile pe care regimul nostru le-a creat ţărănimii muncitoare, pentru ca sănătatea acesteia să fie pretutindeni ocrotită. Printre numeroasele înfăptuiri de ordin social care împînzesc astăzi satele patriei noastre este şi casa de naştere din comuna Slobozia-Moară, raionul Răcari. In clişeu: Ţărăncle muncitoare care vin să nască aci, găsesc amenajări corespunzătoare, cu aparatele şi instrumentele necesare, ca o strictă respectare a regulilor de igienă şi cu un personal atent şi calificat. Ţăranca întovărăşită Ioana Hudişteanu ne-a vorbit cu mîndrie despre casa de naştere din Slobozia-Moară: — Femeile din comuna noastră vin astăzi cu încredere la casa de naştere, unde găsesc medici şi surori care le îngrijesc cu toată atenţia. In ultimul timp nu mai există ţărancă muncitoare care să nască, ca altă dată, acasă, lipsită de îngrijire. La întreprinderile din Capitală sunt create tot mai bune condiţiuni pentru oamenii muncii, care avîntaţi in însufleţite întreceri socialiste, obţin mereu noisuccese pe drumul construirii socialismului in patria noastră. La întreprinderea „Clement Gottward" din Capitală, muncitorii au astăzi la îndemină un grup social bine amenajat. Vestiare curate şi spaţioase, săli de duşuri, prevăzute cu utilajul necesar, săli de bibliotecă, săli pentru muzică, dans, şah, sport, tenis de masă, ca şi o cantină luminoasă cu o capacitate de deservire de 800 persoane, alcătuiesc acest grup social, o construcţie nouă şi frumoasă. Cine vizitează marea sală de cantină de la întreprinderea „Clement Gottiliard" din Capitală, constată condiţiile admirabile in care muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la această întreprindere, iau zilnic masa. Prin ferestrele imense lumina se revarsă din abundenţă, înviorind interiorul cantinei care se remarcă prin prospeţime şi curăţenie. Feţe de mese curate, mobilierul bine întreţinut, un personal care respectă cu stricteţe regulile de higienă, toate laolaltă fac ca masa la cantina întreprinderii „Clement Gottwald“ să se servească in cele mai bune condiţiuni de curăţenie şi confort. In clişeu, un colț al cantinei întreprinderii „Clement Gottwald".