Steagul Roşu, noiembrie 1954 (Anul 1, nr. 187-211)
1954-11-02 / nr. 187
Soli ai unei minunate arte ! Spectacolele prezentate publicului bucureştean de către Ansamblul de Stat de dansuri populare al R. S. S. Moldoveneşti, înainte de plecarea intr-un turneu in tară, au sădit in amintirea maselor largi de spectatori imaginea unor tablouri coregrafice de o rară frumusele. Prin spectacolele date in fara noastră in zilele Lunii Prieteniei Romino-Sovietice cit şi prin schimburile de experienţă care au loc cu ansamblurile noastre de cintece şi dansuri, oamenii de pe țărimul artei noastre pot învăţa şi lua exemplu de la înalta şcoală a artei sovietice. Ceea ce a impresionat îndeosebi publicul nostru au fost nu numai dansurile de ansamblu („Joc", ,,Logodna", „Dans popular ucrainean“) ci și adevăratele pagini coregrafice interpretate fie de un duet fie de o grupă restrinsă de 5—6 dansatori, cum ar fi de pildă dansul satiric de înaltă valoare artistică şi educativă, „Cumetriele". Soliştii Calina Samusenko, Al. Spiridon, Galustian Antonina, G. Forţu, I. Furnica şi mulţi alţi artişti emeriţi din R. S. S. Moldovenească, ne-au înfăţişat cu atîta forţă comunicativă conţinutul amplu şi instructiv al dansului incit dinaintea ochilor lor, spectatorii puteau zări aevea adevărate tablouri de viaţă, aşa cum numai o înaltă artă le poate zugrăvi. După turneul pe care îl face în ţară, Ansamblul de Stat de dansuri populare al R. S. S. Moldoveneşti este din nou aşteptat cu bucurie in mijlocul publicului bucureştean. G. SAMUSENKO G. FORŢU G. ANTONINA I. FURNICĂ Văzuţi de GORA Program muzical in cinstea marelui compozitor sovietic R. M. Olier Luni după amiază, în sala Dalles, elevi ai Şcolii elementare şi medii de muzică din Bucureşti au executat in cinstea marelui compozitor sovietic R. M. Olier, artist al poporului din U.R.S.S., laureat al Premiului Stalin, piese de Glier, Vlasov, Ceaikovski, Beethoven, Mozart, Chopin, Brediceanu, Constantin Dumitrescu şi alţii. Programul a fost interpretat de unii dintre cei mai talentaţi elevi ai şcolii, printre care: Niculae Miulescu, pian, elev în clasa VII-a elementară, Rodicta Gheorghiu, fagot, elevă în anul IV mediu, Viorica Diaconu, pian, elevă în clasa VII-a elementară şi Crimhilda Cristescu, pian, din anul I mediu, toţi patru premiaţi ai concursului naţional al tinerilor solişti din cadrul celui de al IV-lea Festival Mondial de la Bucureşti. Programul s-a încheiat cu partea I-a a Concertului pentru corn şi pian de Gher, executat de Paul Staicu din anul IV mediu, laureat al concursului internaţional al celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti. La sfîrşitul programului, elevii au oferit maestrului Reinhold Glier frumoase buchete de flori. (Agerpres). Pregătirile elevilor La 14 noiembrie va fi sărbătorită Ziua Prieteniei dintre tineretul român şi tineretul sovietic Cu prilejul acestei manifestări, organizată în cinstea Lunii Prieteniei Romîno- Sovetice, cadrele didactice şi elevii din numeroase şcoli din Capitală pregătesc diferite serbări, spectacole şi şezători literare în cadrul cărora vor fi prezentate lecturi, versuri, şi diferte opere literare care ilustrează viaţa şi munca eroică a tineretului sovietic. Astfel, liceul de fete nr. 14, şcoala mixtă nr. 30, şi altele, organizează seri muzicale şi literare, precum şi seri ale basmului popular rus şi romînesc. De asemenea, în şcolile elementare şi medii din Capitală vor fi organizate întâlniri cu tinerii fruntaşi în întrecerea socialistă din întreprinderile noastre, precum şi întîlniri cu scriitorii, care vor vorbi tinerilor despre viaţa luminoasă a comsomoliştilor. „Seara basmului rus şi sovietic“ In cuprinsul raionului Giurgiu, una dintre manifestarile artistice organizate pentru copii şi elevi este şi „Seara basmului rus şi sovietic“. Aceste manifestări artistice sunt organizate cu regularitate în zilele Lunii Prieteniei Romino-Sovietice în numeroase şcoli. Pînă astăzi au participat la „Serile basmului rus şi sovietic“ peste 3.000 de elevi din raionul Giurgiu. Cadrele didactice au sprijinit pionierii şi elevii prin îndrumarea lor laalegerea celor mai frumoase şi mai instructive opere din literatura rusă şi sovietică. Astfel, la liceul de fete, la liceul de băieţi, la şcoala Nr. 1 fete precum şi în numeroase şcoli elementare ,.Serile basmului rus şi sovietic“ s-au bucurat de un deosebit succes. Pe lingă această manifestare în zeci de cercuri A.R.L.U.S. din raionul Giurgiu s-au deschis expoziţii alcătuite din foto-gazete şi foto-montaje ,avînd ca temă „Sub soarele rodnicei prietenii românosovietice“. Azi soseşteştafeta prieteniei roiîno-sovietice După ce ştafeta prieteniei romîno-sovietice organizată de Comitetul C.F.S. al regiunii Bucureşti a străbătut toate satele regiunii noastre, astăzi purtătorii ştafetei vor ajunge în Capitală. Predarea ştafetei se va face în jurul orei 17 în Piaţa Republicii. La aceeaşi oră va sosi şi ştafeta organizată de Comitetul C.F.S al oraşului Bucureşti. Cînd trenul a trecut peste podul de la Unjg,\j t gheni, am simţit bu- agronom, preşedintele curia revederii unor „1907“ din comun locuri dragi. Am mai raionul Tm avut fericirea să vizitez bogatele plaiuri ale Uniunii Sovietice, în anul 1949. Cele văzute atunci mi-au rămas întipărite în minte pentru totdeauna. Iată perdelele forestiere de protecţie pe care oamenii sovietici le-au plantat acum cinci ani. Din goana trenului, le văd înşirîndu-se caile de kilometri, formînd o pavăză puternică împotriva vînturilor secetoase. Ceva mai încolo, se recoltează sfecla de zahăr cu combinele speciale care cutreieră neobosite întinderile. Cîmpul e curat, totul a fost strâns. Nu e greu să-ţi dai seama că însămînţările de toamnă au fost şi ele terminate. Doar pe unele locuri se mai fac arături adinei pentru însămînţările de primăvară. Ne-am dat seama că ne apropiem de Moscova, cind am zărit clădirea uriaşă a Universităţii ,,Lomonosov”, înaltă de 190 metri. Acum cinci ani întîlneam în cale, trenuri lungi care cărau materiale de construcţie pentru această clădire monumentală care se înalţă astăzi ca un simbol al înaltei culturi a oamenilor sovietici. La Moscova, am fost găzduiţi la hotelul ,,Kiev”, unul din marile hoteluri din capitala Uniunii Sovietice. Am întîlnit aci şi alte delegaţii venite din ţările de democraţie populară sau din ţările capitaliste. Cu toţii am fost înconjuraţi de grija caldă şi frăţească a oamenilor sovietici. A doua zi de la sosirea noastră, am început să vizităm Expoziţia Agricolă Unională. Timp de aproape o lună de zile, am vizitat pavilioanele, serele şi loturile demonstrative ale vastei expoziţii care arată marile realizări ale agriculturii celei mai înaintate din lume, agricultura socialistă sovietică, Expoziţia Agricolă Unională, este un adevărat oraş-grădină care se întinde pe o suprafaţă de 207 hectare, adică 2.070.000 metri pătraţi. Aci se află 76 de pavilioane de o construcţie minunată, peste 230 de alte construcţii speciale precum şi sere şi loturi demonstrative cu diferite culturi agricole şi o grădină mare cu cîte-LDEA va m'' pom' ^rUiC‘ gospodăriei colective ..... Slobozia-Mindra, La, Expoziţia Agr.co- i Măgurele la Uwonala sunt prezentate uimitoarele realizări ale oamenilor sovietici care muncesc in colhozuri, sovhozuri, S.M.T.-uri, institute experimentale şi de cercetări ştiinţifice, etc. Am văzut aci roadele minunate ale muncii libere, ale folo- Sriicelor mai înaintate cuceriri ale ştiinţei. După ce am vizitat Pavilionul Principal în care este oglindită toată istoria agricultura din U.R.S.S şi se arată însemnătatea industrializării ţării ca bază de refacere şi dezvoltare a agriculturii socialiste, am poposit îndelung prin pavilioanele celor 16 republici unionale frăţeşti. Iată, pavilionul R.S.F.S. Ruse, patria recordurilor mondiale în domeniul recoltelor de cereale. Vedem aci, mostre din recoltele nemaiîntâlnite pe care le obţin maeştrii agrotehnicii înaintate. Oamenii sovietici cum sunt siberienii Efremov, Rachim, Ciumacov, colhoznicul Olemicov din regiunea Volgăi ,au obţinut pe mari suprafeţe recolte de cite 5.000— 7.000 kg. grîu de primăvară la hectar. Mari succese au obţinut şi staţiunile de maşini şi tractoare din R.S.F.S.R. care execută 95 la sută din semănatul ipătoaselor şi 86 la sută din lucrările de recoltare cu mijloace mecanizate. In pavilioanele care arată marile realizări ale diferitelor regiuni din R.S.F.S. Rusă, aflăm despre agricultura înaintată ce se practică aci. Astfel, în ţinutul Crasnodar, 633 colhozuri deţinpeste 5 milioane hectare de pămînt, iar cele 182 S.M.T.-uri ,au mecanizat toate muncile cîmpului în proporţie de 95 la sută. Multe colhozuri din ţinutul Crasnodar obţin în medie cite 2500—3000 kg. grîu la hectar. Din ţinutul Stavropol sunt reprezentate la expoziţie, bogatele colhozuri şi sovhozuri crescătoare de oi, care au cite 25.000— 30.000 oi cu lină fină, ce dau fiecare peste 7 kg. lină pe an. Intr-unui din aceste ipovilioane aflăm despre succesele sovhozului „Gorki“ de lingă Moscova, care a trimis în anul 1953, oamenilor muncii din capitala patriei sovietice 15.000.000 kg. legume și zarzavaturi din care a treia parte, legume timpurii. Acest sovhoz fruntaş obţine depe fiecare hectar cite 60.300 kg. varză, 38.300 kg. morcovi, 39.900 kg. sfeclă. In regiunea Moscovei, sunt colhozuri ca ,,Aurora roşie“, „Miciurin“, „Octombrie roşu“ şi altele din raionul Luhoviţî, unde fiecare vacă dă în medie cite 3000— 4500 kg. lapte pe an. Tot in Piaţa Colhozurilor vizităm şi pavilioanele celorlalte 15 republici unionale. Aceste pavilioane sunt construite în stilul arhitecturii naţionale. In pavilionul R.S.S. Ucraina sint arătate printrealtele, realizările colhozului „Bolşevic“ din regiunea Sumî, care obţine cite 5.000 kg. porumb la hectar, recolte bogate de grîu şi cîte 5.000—6.000 kg. lapte de la fiecare vacă. In anul 1953, acest colhoz a avut un venit de peste 5 milioane ruble; numai imibant, colhoznicii de aici au primit cite 10 ruble la ziua-muncă. Tot aici sunt arătate metodele de muncă ale vestitului şef de echipă Marc Ozernîi din colhozul „Partizanul roşu“, regiunea Dnepropetrovsk, Erou al Muncii Socialiste şi Laureat al Premiului Stalin care culege recolte-record de porumb. R.S.S. Uzbecă este patria recoltelor bogate de bumbac. In pavilionul Republicii Uzbece ni se demonstrează experienţa colhozurilor „Moscova“ şi „Sverdlov“ din regiunea Andojan, care recoltează între 3600—3900 kg. bumbac la ha. Tot aci putem cunoaşte şi experienţa în muncă a vestitului cultivator de bumbac Nazarah Niazov, Erou al Muncii Socialiste şi Laureat al Premiului Stalin, şef de echipă în colhozul „Voroşiov“, regiunea Taşkent, care aplică metode noi de cultivare a bumbacului. Oamenii sovietici au obţinut mari succese în desţelenirea pământurilor virgine, depăşind planul fixat. In pavilionul Cazahstanului aflăm că înprima jumătate a anului,au fost desţelenite aci 5 milioane hectare ,pământ, care dau recolte bogate. Aşa de pildă, colhozul „Calea lui Lenin“ din regiunea Cazahstanul de Nord a obţinut de ,pe pământurile valorificate cite 3000—3200 kg. grîu la hectar. Vizităm pavilioanele din Piaţa Colhozurilor şi nu ne mai săturam privind frumuseţea şi bogăţia produselor agriculturii sovietice expuse aci. Recolte bogate de cereale, fructe şi legume, plante subtropicale cum sunt ceaiul şimandarinele, metode noi în cultivarea plantelor tehnice, producţii nemaiîntâlnite de carne, lapte, lină, toate ne incintă ochii şi neuimesc mintea. Am trecut apoi în sectorul „Creşterea plantelor“ unde se demonstrează metodele folosite la fiecare cultură şi realizările ţării sovietice. Am văzut că în Uniunea Sovietică seacordă o mare atenţie selecţionării seminţelor ,printr-o largă reţea de institute de cercetări ştiinţifice, staţiuni de selecţionare şi cîmpuri experimentale. Bogăţia vegetală a a Uniunii Sovietice este strălucit reprezentată la expoziţie. Dezvoltarea agriculturii sovietice a făcut ca producţia marfă de cereale să crească de aproape 4 ori faţă de anii 1926—1927. Recoltele record, nu mai constituie o excepţie. Tot maimulte colhozuri obţin acum de pe suprafeţe întinse recolte bogate şi stabile de cereale, legume, culturi tehnice. Am văzut produse ale unor colhozuri ca „Ordjonikidze“ din regiunea Harcov care au cules cite 3300 kg. griu de toamnă la hectar, colhozul „Lenin“ din regiunea subcarpatică, care a obţinut în 1953 cite 4300 kg. porumb la hectar. Am aflat despre oameni minunaţi cum sînt Ivan Pecenic şi Anastasia Leah din sovhozul Cercaşi, R.S.S. Ucraineană care au obţinut cite 5230 şi respectiv 5930 kg. orez la hectar; colhoznica F. H. Svîdco — Eroină a Muncii Socialiste din colhozul „Curbişev“ care a strîns 80.000-90.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Cu acelaşi interes am vizitat apoi pavilioanele „Pomicultura“ unde se demonstrează succesele în domeniul obţinerii de recolte bogate de fructe de bună calitate : „Viticultură şi Vinificaţie“, „Apicultură“ şi altele. De notat că pe lingă toate aceste pavilioane se află parcele de semănături, loturi însăminţate cu legume, grădini de pomi fructiferi, stupi cu albine şi altele, unde se demonstrează în mod natural diferite soiuri şi metode de cultură. In sectorul „Creşterea vitelor“ pe care l-am vizitat apoi am putut vedea succesele obţinute în direcţia ridicării productivităţii animalelor de lapte. Peste 500 de sovhozuri din Uniunea Sovietică obţin anual de la fiecare vacă furajată cite 3500 kg. lapte şi chiar mai mult. In anul 1953, sovhozul „Gorki II“ de lingă Moscova a realizat de la fiecare vaca în medie cite 6114 kg. lapte. Colhoznica C. F. Loscionova — Eroină a Muncii Socialiste din colhozul „Stalin“, regiunea Moscova, obţine cite 6500 kg. lapte pe an de la fiecare vacă. In sala „Creşterea oilor“, am aliat despre crescătorii de oi din regiunea Stavropol care cresc cite 145 de miei la fiecare o sută de oi şi obţin producţii mari de lină. In sala „Creşterea porcilor“ sunt arătate realizările îngrijitoarei de porci — N. I. Salopoe, din colhozul ,,30 de ani ai Comsomolului leninist din U.R.S.S.“ regiunea Zaporojie care de la o scroafă şi urmaşele ei, a obţinut în 15 luni, 125 purcei cu o greutate totală de 8289 kg. In pavilioanele de creştere a cailor sunt expuşi cai de povară sovietici, puri singe arabi şi alte rase. Am văzut aci armăsarul „Satir“ care transportă 15.500 kg. Creşterea păsărilor constituie o preocupare importantă în zeci de mii de colhozuri. Asemenea colhozuri obţin anual cite 170—200 ouă de la fiecare găină ouătoare. Tot în acest sector am vizitat pavilioanele „Creşterea iepurilor de casă“, „Economia piscicolă şi eleşteuri“, „Vînătoarea şi creşterea animalelor sălbatice“. In acest ultim pavilion am văzut animale sălbatice cu blană fină, ca vulpi negre-arginlii, vulpi polare, nurci, castori şi altele care sunt crescute în colhozuri şi sovhozuri. Realizările uimitoare obţinute de oameni sovietici în dezvoltarea agriculturii şi creţş terea animalelor se datoresc înalte mecanizări a muncilor agricole şi din fermele zootehnice. Lucrul acesta ni-1 demonstrează Pa-« vilionul Mecanizării de la Expoziţia Agri-« colă Unională. In sălile acestui pavilion sunt expuse peste o mie de maşini şi unelte agricole printre care şi cele mai noi maşini sovietice. Am văzut aci tractoare de cele mai diferite tipuri printre care tractorul „Belarus“ pentru prăşit, combinele cerea. Here „Stalineţ-4“ şi „Stalineţ-6“, semănă- toarea mecanică „S.S.-6“ pentru însămînţarea porumbului în cuiburi aşezate în pătrate combi'nat de recoltat cartofii „KKR-2“ care recoltează zilnic cartofi de pe 4,5 ha. Am admirat diferite instalaţii pentru fermele de animale, maşini pentru mecanizarea prepa-« rării furajelor şi altele. In săli speciale s-a demonstrat rolulavioanelor în agricultură şi realizările în domeniul electrificării agriculturii. Toate maşinile şi uneltele kKentre cele mai perfecţionate pe care le-am văzut în acest pavilion, sunt folositepe scară largă în zecile de mii de colhozuri ale Uniunii Sovietice. Ele uşurează munca omului sovietic şi o fac mai rodnică. Expoziţia Agricolă Unională de la Molcova, este o oglindă vie a măreţelor realizări ale agriculturii celei mai înaintate din lume, agricultura socialistă. Pe această cale au păşit şi cele peste 400 de familii care muncesc în gospodăria colectivă „1907“ din coo mima Slobozia-Mîndra. Colectiviştii noştri aplică în practică numeroase învăţăminte primite de la fraţii lor sovietici. Astfel, întreaga suprafaţă de 650 ha, pe care gorpodăria noastră colectivă o cultivă cu grîu, a fost însămânţată cu tractoarele, după metoda sovietică în rînduri încrucişate. Pentru extinderea suprafeţei cultivate cu cartofi, ara însitozat o cantitate de 40.000 kg. cartofi de sămânţă. Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic construim în prezent o maternitate pentru scroafe, un grajd pentru 80 de vaci şicoteţe pentru păsări. In acest sector vom introduce o serie de metode sovietice cum este mulsul de trei ori pe zi şi creşterea viţeilor în boxe individuale. De asemenea ne vom strădui să îmbunătăţim organizarea muncii pe brigăzi şi evidenţa lucrărilor, aşa cum am văzut că se face în colhozurile sovietice. Realizările agriculturii sovietice pe care le-am admirat la Expoziţia Agricolă Unională de la Moscova, constituiepentru toţi colectiviştii din Slobozia-Mîndra un îndrumar de mare preţ în lupta pentru înflorirea gospodăriei noastre colective. Pavilionul R.S.S. Bieloruse STEAGUL" ROŞU Oaspeţi din R. P. Ungară La invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, simbătă laamiază au sosit în Capitală Gyula Harangozo, coregraf, maestru emerit al antei din R. P. Ungară şi soţia sa Iren Hamalla, maestru coregraf. Artiştii maghiari vor asista la punerea în scenă ,a baletului „Năframa“ de , Jeno Kenessei, maestru emerit al artei din R. P. Ungară, laureat al Premiului Kossuth, care va fi prezentat la Opera Maghiară de Stat din Cluj. La aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea’, precum şi de reprezentanţi ai Ambasadei R. P. Ungare la Bucureşti. (Agerpres) In memoria lui Anton Pann Pentru a cinsti memoria lui Anton Pann, de la moartea căruia se împlinesc 100 de ani, Uniunea Scriitorilor din R.P.R. va organiza în cursul acestei luni o şezătoare festivă la „Casa scriitorilor“. De asemenea vor avea loc conferinţe despre viaţa şi opera lui Anton Pann, la Bucureşti şi în oraşele mai mari ale ţării. Uniunea Scriitorilor se va îngriji de editarea operelor la Anton Pann. Va apare şi o monografie a operei şi vieţii poetului. La casa în care a locuit poetul în Bucureşti, se va pune o placă comemorativă. Deschiderea festivă a cursurilor de alfabetizare pe anul şcolar 1954 —1955 In aula Facultăţii de ştiinţe juridice din Capitală, luni după amiază a avut loc deschiderea festivă a cursurilor de alfabetizare pe anul şcolar 1954—1955, anul hotărîtor al lichidării neştiinţei de carte in ţara noastră. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului, ai Sfatului Popular al Capitalei şi ai sfaturilor populare din raioanele oraşului Bucureşti, cadre didactice fruntaşe în munca pentru lichidarea neştiinţei de carte, cursanţi ai cercurilor de alfabetizare de pe lingă întreprinderi şi instituţii, din cartiere, etc. Cu acest prilej, tov. Elena Horea, vicepreşedinte al comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei, a vorbit despre însemnătatea începerii noului an şcolar de alfabetizare. Au luat apoi cuvîntul o serie de cetăţeni, foşti analfabeţi, care şi-au exprimat bucuria pentru posibilitatea ce Ie-a fost dată să înveţe carte şi să devină în acest fel mai folositori luptei pentru înflorirea patriei noastre. In încheiere a fost prezentat un program artistic. (Agerpres) O noua sala de spectacol In curînd ,publicul butureşteanu va avea la dispoziţie o nouă sală confortabilă de spectacole. Această sală, situată în strada Dobrogeanu-Gherea nr. 4, va găzdui Ansamblul orchestrei de estradă, ce va programa numeroase manifestăriartistice pentru masele largi de spectatori. Noul local are o capacitate de 600 de locuri, Find dotat cu o bogată iluminaţie şi cu instalaţie de proiecţie cinematografică. Peste cîtva timp, orchestra Teatrului de estradă va da aici primul spectacol. In program sint cuprinse printre altele numeroase cintece de muzică uşoară ce vor fi prezentate publicului în primă audiţie. Lucrări de electrificare şi pavări de străzi in raionul „Gheorghiu - Dej" In carrierele mărginaşe ale raionului „Gheorghiu-Dej“ se desfăşoară şi mai departe o intensă activitate edilitară, constind în electrificarea a numeroase străzi, lucrări de canalizare, pavări de noi străzi, ca şi amenajări horticole. In ce privește lucrările de electrificare, munca aceasta trebuie relevată in mod deosebit. Pînă la 23 August, au fost electrificate^ 18 străzi. După această dată, ritmul lucrărilor nu a slăbit. In angajamentul luat de sfatul popular raional se arăta că pînă la 7 Noiembrie vor fi electrificate alte 18 străzi. 17 din acestea, situate în, cartierele Miliari şi Ciuleşti, au şi fost de acum terminate. Pînă la 7 Noiembrie se vor mai efectua asemenea lucrări ,pe încă şapte străzi situate în cartierele Crîngaşi şi Militari. Toate lucrările de electrificare se efectuează de către sfatul popular raional cu sprijinul activ al cetățenilor din cuprinsul cartierelor respective. Lucrările de canalizare, realizate prin I.C.A.S., sunt în plină desfășurare. Ele sunt astfel aproape terminate pe strada F. Marinescu din cartierul Grand, mai fiind în curs de montare doar patru guri de scurgere. Au fost montate deasemenea tuburile pentru canalizare şi pe strada Pietrelor din cartierul Militari. In prezentse lucrează şi la asigurarea scurgerii apelor, tot printr-un canal, şi în strada Dobrogeanu Gherea din acelaşi cartier. In ce priveşte sectorul drumuri, trebuie arătat că lucrările de pavare de pe strada Prelungirea Ulmului, care face legătura între cartierele Dobrogeanu Gherea şi Giuleşti, au fost terminate la partea, carosabilă, fiind în curs de execuţie la trotuare. Pe aceeaşi stradă s-a introdus şi o conductă cu apă cu racoarde unde s-au montat cişmele pentru deservirea populaţiei din străzile vecine.Lucrările de pavare de pe strada Mesteacănului, cartierul Giureşti, sunt în curs. Pe Splai s-au terminat pavarea părţii carosabile şi amenajarea unui trotuar pînă în dreptul stăvilarului Cococ. In ultimul timp au început şi lucrările de taluzare a unor maluri de pe Bulevardul Grozăveşti. întreprinderea 4-drumuri din Trustul de construcţii al Capitalei trebuie să ia măsuri pentru urgentarea acestor lucrări, timpul fiind înaintat. Şi în sectorul horticol se desfăşoară intr-un ritm viu lucrările de sezon. In spaţiile verzi din cuprinsul raionului s-au plantat ■astfel 160.000 de flori şi s-au început de curînd lucrările de săpare de gropi pentru plantarea unui important număr de arbori și arbuști. Vizite la Muzeul Doftana Mii de oameni ai muncii din diferite oraşe ale ţării au vizitat duminică Muzeul Doftana, fosta închisoare în care regimul burghezo-moşieresc a întemniţat pe cei mai buni ai ai poporului, luptători pentru drepturi şi o viaţă mai buna. Din Capitală, la viza organizată la Muzeul Doftana au luat parte peste 1.500 oameni ai muncii, printre care muncitori de la întreprinderea „Radio Popular“, Trustul I Construcţii, studenţi de la Universitatea „C. I. Partion“ şi Institutul de Mine, elevi de la Şcoala profesională metalurgică nr. 1, precum şi de la alte întreprinderi, instituţii şi şcoli. (Agerpres) Campionatul republican de cros Echipele ciştigătoare ale crosului Întrecerile finale ale campionatului republican de cros „Să întîmpinăm 7 Noiembrie“ au avut loc pe stadionul Tineretului. Prima probă, cea de junioare a fost cîştigată de Ana Popa (C.M.T.C.F. Timişoara) şi pe echipe de Rezervele de muncă şcoala 2 Metal. Echipa a fost alcătuită din Elena Seceleanu, Ioana Teşcan, Maria Spătaru şi Victoria Şeitan şi a acumulat 34 puncte. La juniori, pe echipe, victoria a revenit echipei Metalul din Roman (Ion Hîră, Gavril Vicoveanu, M. Pancu şi M. Dumitrescu) cu 53 puncte. La individual, primul a sosit Ion Hîră (Metalul Roman) care a întrecut pe Stan Rizescu (Locomotiva P.T.T.). La seniori, Dinamo a cucerit locul I cu 11 puncte cu echipa C. Grecescu, Victor Pop, V. Firea, Ion Bădici, devenind campioană R.P.R., iar la individual N. Bunea (C.C.A.) s-a clasat primul. La senioare, victoria a fost obţinută da Locomotiva C.T.F.T. (Florica Dumitru, Cleopatra Jurcă, Letiţia Bardaş şi Valeria Tălmăceanu) cu 13 puncte. Intre prima şi ultima clasată In drumul spre titlu, C.C.A. a clştigat duminica din nou nu fără a fi încercat aceleaşi emoţii pe care le-a avut în ultimele jocuri. Duminică, poate chiar mai multe, pentru că adversarul, ultima clasată, a vrut să învingă, nu numai pentru performanţa de a cuceri o victorie asupra campionilor. Cu spectrul retrogradării în faţă, Progresul Oradea a jucat netimorată de valoarea echipei pe care o întîlnea, şi a întrecut-o în cea mai bună parte a jocului. Jucătorii orădeni au obţinut astfel o satisfacţie platonică de a fi cucerit spectatorii printr-un fotbal tehnic şi spectaculos căruia militarii nu i-au putut opune decît o apărare dîrză, fără de care, poarta apărată de Torna nu ar fi rămas imaculată. In lupta dintre înaintaşii orădeni şi apărătorii echipei C.C.A., au cîştigat cei din urmă, cu multe eforturi, şi numai fluierul final le-a adus uşurarea, după atacurile succesive ce păreau că nu se vor termina decît în plasa lui Toma. Atacanţii orădeni, posesorii unei tehnici subtile, conduceau balonul cu măestrite treceri printre jucătorii bucureşteni, care priveau surprinşi, numai pînă la linia de 16 m. De aici, la poartă, o palmă de loc, orădenii voiau să ajungă tot ţesînd o broderie fotbalistică, fără să gîndească că inevitabila apropiere de centrul careului le aducea în față pe Apolzan, duminică în cea mai deplină formă. Chiar dacă această fază s-a repetat pînă la exasperarea apărătorilor echipei bucureştene, înaintaşii Progresului n-au putut găsi o singură dată drumul spre poartă, unul şut cu urmări pe tabela de marcaj. *oi BELGRAD 1 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 octombrie s-a desfăşurat cea de a 9-a rundă din cadrul turneului internaţional de şah de la Belgrad. Marele maestru sovietic Bronştein s-a întîlnit cu marele maestru iugoslav Gligorici. Partida s-a întrerupt într-o poziţie de cîştig pentru Bronştein. Competiţia de ciclism pentru „Cupa 7 Noiembrie“ a continuat luni cu desfăşurarea etapei a 11-a pe distanţa Bucureşti—Alexandria—Bucureşti (162 km.). In această etapă, victoria a revenit cunoscutului ciclist C. După cum se vede, mingea a fost deţinută mai mult timp de orădeni care ştiu ce au de făcut atunci cînd o primesc, după cum ştiu ce trebuie să facă atunci cînd nu o au (mai ales atunci, plasîndu-se pe terci, în poziţia cea mai favorabilă pentru primirea ei). Jocul la intercepţie este o calitate a tuturor jucătorilor orădeni şi duminică, mulţi, foarte mulţi jucători prezenţi la meci ar fi putut învăţa destule lucruri noi de la ultima clasată a categoriei A. Şi totuşi, a cîştigat C.C.A.! Explicaţia stă exclusiv în deficienţele înaintării orădene, golul militarilor a venit întîmplător şi nu Petschowski, cît marea greşeală a portarului orădean a adus echipei bucureştene o victorie nespus de preţioasă. Dar nu credem că o astfel de victorie poate mulţumi echipa campioană, pe care am văzut-o jucînd un fotbal care entuziasma. Dezorientarea dovedită pe teren de cei cinci atacanţi, îşi găseşte origina în greşita alcătuire a liniei ofensive, în care Bone este cu totul inoportun, iar Petschowski, nerestabilit complet nu poate continua acelaşi ritm de-a lungul celor 90 de minute. De asemenea, Caricas, neputîndu-şi tempera acţiunile impulsive, nu poate fi util echipei. Lipsei de orientare a înaintării i se adaugă scăderile vădite ale celor doi halfi de margine, care nu mai pot face legătura organică dintre apărare şi înaintare. Aceste lipsuri se vădesc mai de mult şi trebuie grabnic lichidate, altfel echipa C.C.A. va trece prin aceleaşi momente grele prin care a trecut duminică. R. P. Barcza a jucat foarte bine în partida dl Nievergelt şi a cîştigat la mutarea 32-a. Nedelkovici a cîştigat la Wade, iar Matanovici la Rabar. Partida Ivkov—Petrosian s-a întrerupt într-o poziţie grea pentru Petrosian. Celeelalte partide s-au întrerupt. Şandru de la Flamura Roşie care a paraut distanţa in 4h. 26’ (timp cu bonificaţie 4h. 25’30”). El a învins la sprintul final pe Gh. Şerban (C.C.A.) şi respectiv N. Vasilescu (Dinamo). Turneul internaţional de şah de la Belgrad Ciclism Succesul rugbiştilor noştri Spectatorii numeroşi care au fost pe Stadionul Republicii şi au urmărit meciul de rugbi dintre Dinamo Bucureşti şi Dynamo Praga au fost plăcut impresionaţi de rapiditatea fazelor din repriza a doua a acestui joc şi mai ales de decizia echipei bucureştene. După cum se ştie, Dynamo Praga a făcut 8—8 cu echipa C.C.A. şi a dat dovadă că poate lupta de la egal la egal cu cele mai bune echipe romineşti. Dinamo Bucureşti a folosit insă o linie de treisferturi cu patru jucători de mare viteză (Lucaci, Ghiuzelea, Luric şi Barbu), punînd în pericol apărarea oaspeţilor. Intr-a adevăr, dinamoviştii bucureşteni au marcat 14 puncte şi au primit numai 3, dovedind superioritatea mai ales in grămadă. Jucătorii din R. Cehoslovacă s-au impus din nou prin marea lor combativitate, prin contraatac şi un mare curaj în acţiuni. După cele două meciuri susţinute, specialiştii noştri sunt de acord că rugbiul cehoslovac constituie acum un adversar gru pentru rutinaţii noştri rugbişti. Pas, ar