Steagul Roşu, noiembrie 1954 (Anul 1, nr. 187-211)

1954-11-02 / nr. 187

Soli ai unei minunate arte ! Spectacolele prezentate publicului bucu­­reştean de către Ansamblul de Stat de dan­suri populare al R. S. S. Moldoveneşti, îna­inte de plecarea intr-un turneu in tară, au sădit in amintirea maselor largi de spec­tatori imaginea unor tablouri coregrafice de o rară frumusele. Prin spectacolele date in fara noastră in zilele Lunii Prieteniei Romino-Sovietice cit şi prin schimburile de experienţă care au loc cu ansamblurile noastre de cintece şi dan­suri, oamenii de pe țărimul artei noastre pot învăţa şi lua exemplu de la înalta şcoală a artei sovietice. Ceea ce a impresionat în­deosebi publicul nostru au fost nu numai dansurile de ansamblu („Joc", ,,Logodna", „Dans popular ucrainean“) ci și adevăratele pagini coregrafice interpretate fie de un duet fie de o grupă restrinsă de 5—6 dan­satori, cum ar fi de pildă dansul satiric de înaltă valoare artistică­ şi educativă, „Cu­­metri­ele". Soliştii Calina Samusenko, Al. Spiridon, Galustian Antonina, G. Forţu, I. Furnica şi mulţi alţi artişti emeriţi din R. S. S. Moldovenească, ne-au înfăţişat cu atîta forţă comunicativă conţinutul amplu şi instructiv al dansului incit dinaintea ochilor lor, spectatorii puteau zări aevea adevărate tablouri de viaţă, aşa cum numai o înaltă artă le poate zugrăvi. După turneul pe care îl face în ţară, An­samblul de Stat de dansuri populare al R. S. S. Moldoveneşti este din nou aşteptat cu bucurie in mijlocul publicului bucureş­­tean. G. SAMUSENKO G. FORŢU G. ANTONINA I. FURNICĂ Văzuţi de GORA Program muzical in cinstea marelui compozitor sovietic R. M. Olier Luni după amiază, în sala Dalles, elevi ai Şcolii elementare şi medii de muzică din Bucureşti au executat in cinstea marelui compozitor sovietic R. M. Olier, artist al poporului din U.R.S.S., laureat al Premiului Stalin, piese de Glier, Vlasov, Ceaikovski, Beethoven, Mozart, Chopin, Brediceanu, Constantin Dumitrescu şi alţii. Programul a fost interpretat de unii din­tre cei mai talentaţi elevi ai şcolii, printre care: Niculae Miulescu, pian, elev în clasa VII-a element­ară, Rodicta Gheorghiu, fagot, elevă în anul IV mediu, Viorica Diaconu, pian, elevă în clasa VII-a elementară şi Crimhilda Cristescu, pian, din anul I me­diu, toţi patru premiaţi ai concursului na­ţional al tinerilor solişti din cadrul celui de al IV-lea Festival Mondial de la Bucu­reşti. Programul s-a încheiat cu partea I-a a Concertului pentru corn şi pian de Gher, executat de Paul S­taicu din anul IV mediu, laureat al concursului internaţional al ce­lui de al IV-lea Festival Mondial al Tine­retului şi Studenţilor de la Bucureşti. La sfîrşitul programului, elevii au oferit maestrului Reinhold Glier frumoase buchete de flori. (Agerpres). Pregătirile elevilor La 1­4 noiembrie va fi sărbătorită Ziua Prie­teniei dintre tineretul român şi tineretul so­vietic Cu prilejul acestei manifestări, orga­nizată în cinstea Lunii Prieteniei Romîno- Sovetice, cadrele didactice şi elevii din nu­meroase şcoli d­in Capitală pregătesc diferite serbări, spectacole şi şezători literare în ca­drul cărora vor fi prezentate lecturi, versuri, şi d­if­er­te opere literare care ilustrează viaţa şi munca eroică a tineretului sovietic. Ast­fel, liceul de fete nr. 14, şcoala mixtă nr. 30, şi altele, organizează seri muzicale şi lite­rare, precum şi seri ale basmului popular ru­s şi romînesc. De asemenea, în şcolile elemen­tare şi medii din Capitală vor fi organizate întâlniri cu tinerii fruntaşi în întrecerea so­cialistă din­ întreprinderile noastre, precum şi întîlniri cu scriitorii, care vor vorbi tine­rilor despre viaţa luminoasă a comsomolişti­­lor. „Seara basmului rus şi sovietic“ In cuprinsul raionului Giurgiu, una dintre manifestarile artistice organizate pentru copii şi elevi este şi „Seara basmului rus şi sovietic“. Aceste manifestări artistice sunt organizate cu regularitate în zilele Lunii Prieteniei Romino-Sovietice în numeroase şcoli. Pînă astăzi au participat la „Serile basmului rus şi sovietic“ peste 3.000 de elevi din raionul Giurgiu. Cadrele didactice au sprijinit pionierii şi elevii prin îndru­marea lor la­­alegerea celor mai frumoase şi mai instructive opere din literatura rusă şi sovietică. Astfel, la liceul de fete, la li­ceul de băieţi, la şcoala Nr. 1 fete precum şi în numeroase şcoli elementare ,.Serile basmului rus şi sovietic“ s-au bucurat de un deosebit succes. Pe lingă această manifes­tare în zeci de cercuri A.R.L.U.S. din raio­nul Giurgiu s-au deschis expoziţii alcătuite din foto-gazete şi foto-montaje ,avînd ca temă „Sub soarele rodnicei prietenii româno­­sovietice“. Azi soseşte­­ştafeta prieteniei roi­­îno-sovietice După ce ştafeta prieteniei romîno-sovieti­­ce organizată de Comitetul C.F.S. al re­giunii Bucureşti a străbătut toate satele re­giunii noastre, astăzi purtătorii ştafetei vor ajunge în Capitală. Predarea ştafetei se va face în jurul orei 17 în Piaţa Republicii. La aceeaşi oră va sosi şi ştafeta organizată de Comitetul C.F.S­ al oraşului Bucureşti. Cîn­d trenul a trecut­­­ peste podul de la Un­­jg,\j t gheni, am simţit bu- agronom, preşedintele curia revederii unor „1907“ din comun locuri dragi. Am mai raionul Tm­ avut fericirea să vi­zitez bogatele plaiuri ale Uniunii Sovietice, în anul 1949. Cele văzute atunci mi-au ră­mas întipărite în minte pentru totdeauna. Iată perdelele forestiere de protecţie pe care oamenii sovietici le-au plantat acum cinci ani. Din goana trenului, le văd înşirîndu-se caile de kilometri, formînd o pavăză puternică împotriva vînturilor secetoase. Ceva mai în­colo, se recoltează sfecla de zahăr cu com­binele speciale care cutreieră neobosite în­tinderile. Cîmpul e curat, totul a fost strâns. Nu e greu să-ţi dai seama că însămînţările de toamnă au fost şi ele terminate. Doar pe unele locuri se mai fac arături adinei pentru însămînţările de primăvară. Ne-am dat seama că ne apropiem de­ Moscova, cind am zărit clădirea uriaşă a Universităţii ,,Lomonosov”, înaltă de 190 metri. Acum cinci ani întîlneam în cale, trenuri lungi care cărau materiale de cons­trucţie pentru această clădire monumentală care­ se înalţă astăzi ca un simbol al înaltei culturi a oamenilor sovietici. La Moscova, am fost găzduiţi la hotelul ,,Kiev”, unul din marile hoteluri din capi­tala Uniunii Sovietice. Am întîlnit aci şi alte delegaţii venite din ţările de democraţie populară sau din ţările capitaliste. Cu toţii am fost înconjuraţi de grija caldă şi fră­ţească a oamenilor sovietici. A doua zi de la sosirea noastră, am în­ceput să vizităm Expoziţia Agricolă Unio­nală. Timp de aproape o lună de zile, am vizitat pavilioanele, serele şi loturile de­monstrative ale vastei expoziţii care arată marile realizări ale agriculturii celei mai înaintate din lume, agricultura socialistă sovietică, Expoziţia Agricolă Unională, este un ade­vărat oraş-grădină care se întinde pe o su­prafaţă de 207 hectare, adică 2.070.000 metri pătraţi. Aci se află 76 d­e pavilioane de o construcţie minunată, peste 230 de alte con­strucţii speciale precum şi sere şi loturi de­monstrative cu diferite culturi agricole şi o­­ grădină mare cu cîte-LDEA va m'' pom' ^rUiC‘ gospodăriei colective ..... Slobozia-Mindra, La, Expoziţia Agr.co- i Măgurele la Uwonala sunt pre­zentate uimitoarele re­alizări ale oamenilor sovietici care muncesc in colhozuri, sovho­zuri, S.M.T.-uri, institute experimentale şi de cercetări ştiinţifice, etc. Am văzut aci roadele minunate ale muncii libere, ale folo- Srii­­celor mai înaintate cuceriri ale ştiinţei. După ce am vizitat Pavilionul Principal în care este oglindită toată istoria agricultura din U.R.S.S­ şi se arată însemnătatea indus­trializării ţării ca bază de refacere şi dez­voltare a agriculturii socialiste, am poposit îndelung prin pavilioanele celor 16 republici unionale frăţeşti. Iată, pavilionul R.S.F.S. Ruse, patria re­cordurilor mondiale în­ domeniul recoltelor de­ cereale. Vedem aci, mostre din recoltele nemaiîntâlnite pe care le obţin maeştrii agro­tehnicii înaintate. Oamenii sovietici cum sunt siberienii Efremov, Rachi­m, Ciumacov, col­hoznicul Olemicov din regiunea Volgăi ,au obţinut pe mari suprafeţe recolte de cite 5.000— 7.000 kg. grîu de primăvară la hectar. Mari succese au obţinut şi staţiunile de ma­şini şi tractoare din R.S.F.S.R. care execută 95 la sută din semănatul ipătoaselor şi 86 la sută din lucrările de recoltare cu mijloace mecanizate. In pavilioanele care arată marile realizări ale diferitelor regiuni din R.S.F.S. Rusă, aflăm despre agricultura înaintată ce se practică aci. Astfel, în ţinutul Crasnodar, 633 colhozuri deţin­­peste 5 milioane hectare de pămînt, iar cele 182 S.M.T.-uri ,au me­canizat toate muncile cîmpului în proporţie de 95 la sută. Multe colhozuri din ţinutul Crasnodar obţin în medie cite 2500—3000 kg. grîu la hectar. Din ţinutul Stavropol sunt reprezentate la expoziţie, bogatele colhozuri şi sovhozuri crescătoare d­e oi, care au cite 25.000— 30.000 oi cu lină fină, ce dau fie­care peste 7 kg. lină pe an. Intr-unui din aceste ipovilioane aflăm des­pre succesele sovhozului „Gorki“ de lingă Moscova, care a trimis în anul 1953, oame­nilor muncii din capitala patriei sovietice 15.000.000 kg. legume și zarzavaturi din care a treia parte, legume timpurii. Acest sovhoz fruntaş obţine de­­pe fiecare hectar cite 60.300 kg. varză, 38.300 kg. morcovi, 39.900 kg. sfeclă. In regiunea Moscovei, sunt col­hozuri ca ,,Aurora roşie“, „Miciurin“, „Oc­tombrie roşu“ şi altele din raionul Luhoviţî, unde fiecare vacă dă în medie­ cite 3000— 4500 kg. lapte pe an. Tot in Piaţa Colhozurilor vizităm şi pa­vilioanele celorlalte 15 republici unionale. Aceste pavilioane sunt construite în stilul arhitecturii naţionale. In pavilionul R.S.S. Ucraina sint arătate printre­­altele, realiză­rile colhozului „Bolşevic“ din regiunea Sumî, care obţine cite 5.000 kg. porumb la hectar, recolte bogate de grîu şi cîte 5.000—6.000 kg. lapte de la fiecare vacă. In anul 1953, acest colhoz a avut un venit de peste 5 milioane ruble; numai im­ibant, colhoznicii de aici au primit cite 10 ruble la ziua-muncă. Tot aici sunt arătate metodele de muncă ale vestitu­lui şef de echipă Marc Ozernîi din colhozul „Partizanul roşu“, regiunea Dnepropetrovsk, Erou al Muncii Socialiste şi Laureat al Premiului Stalin care culege recolte-record de porumb. R.S.S. Uzbecă este patria recoltelor bo­gate de bumbac. In pavilionul Republicii Uzbece ni se demonstrează experienţa colho­zurilor „Moscova“ şi „Sverdlov“ din regiunea Andojan, care recoltează între 3600—3900 kg. bumbac la ha. Tot aci putem cunoaşte şi experienţa în muncă a vestitului cultivator de bumbac Nazarah­ Niazov, Erou al Muncii Socialiste şi Laureat al Premiului Stalin, şef de echipă în colhozul „Voroşi­ov“, re­giunea Taşkent, care aplică metode noi de cultivare a bumbacului. Oamenii sovietici au obţinut mari succese în desţelenirea pământurilor virgine, depă­şind planul fixat. In pavilionul Cazahstanu­­lui aflăm că în­­prima jumătate a anului,­­au fost desţelenite aci 5 milioane hectare ,pă­mânt, care dau recolte bogate. Aşa de pildă, colhozul „Calea lui Lenin“ d­in regiunea Ca­­zahstanul de Nord a obţinut de ,pe pămân­turile valorificate cite 3000—3200 kg. grîu la hectar. Vizităm pavilioanele din Piaţa Colho­zurilor şi nu ne mai săturam privind fru­museţea şi bogăţia produselor agriculturii sovietice expuse aci. Recolte bogate de ce­reale, fructe şi legume, plante subtropicale cum sunt ceaiul şi­­mandarinele, metode noi în cultivarea plantelor tehnice, producţii ne­mai­întâlnite de carne, la­pte, lină, toate ne incintă ochii şi ne­­uimesc mintea. Am trecut apoi în sectorul „Creşterea plan­telor“ unde se demonstrează metodele folo­site la fiecare cultură şi realizările ţării so­vietice. Am văzut că în Uniunea Sovie­tică se­­acordă o mare atenţie selecţionării seminţelor ,printr-o largă reţea de institute de cercetări ştiinţifice, staţiuni de selecţionare şi cîmpuri experimentale. Bogăţia vegetală a a Uniunii Sovietice este strălucit reprezen­tată la expoziţie. Dezvoltarea agriculturii so­vietice a făcut ca producţia marfă de cereale să crească de aproape 4 ori faţă de anii 1926—1927. Recoltele record, nu mai consti­tuie o excepţie. Tot mai­­multe colhozuri obţin acum de pe suprafeţe întinse recolte bogate şi stabile de cereale, legume, culturi tehnice. Am văzut produse ale unor colhozuri ca „Ordjonikidze“ din regiunea Harcov care au cules cite 3300 kg. griu de toamnă la hectar, colhozul „Lenin“ din regiunea subcarpatică, care a obţinut în 1953 cite 4300 kg. po­rumb la hectar. Am aflat despre oameni minunaţi cum sînt Ivan Pecenic şi Anas­tasia Leah din sovhozul Cercaşi, R.S.S. Ucraineană care au obţinut cite 5230 şi res­pectiv 5930 kg. orez la hectar; colhoznica F. H. Svîdco — Eroină a Muncii Socialiste din colhozul „Curbişev“ care a strîns 80.000-90.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Cu acelaşi interes a­m vizitat apoi pavi­lioanele „Pomicultura“ unde se demonstrea­ză succesele în domeniul obţinerii de recolte bogate de fructe de bună calitate : „Viticul­tură şi Vinificaţie“, „Apicultură“ şi altele. De notat că pe lingă toate aceste pavilioane se află parcele de semănături, loturi însă­­minţate cu legume, grădini de pomi fructi­feri, stupi cu albine şi altele, unde se de­monstrează în mod natural diferite soiuri şi metode de cultură. In sectorul „Creşterea vitelor“ pe care l-am vizitat apoi am putut vedea succesele obţinute în direcţia ridicării productivităţii animalelor de lapte. Peste 500 de sovhozuri din Uniunea Sovietică obţin anual de la fiecare vacă furajată cite 3500 kg. lapte şi chiar mai mult. In anul 1953, sovhozul „Gorki II“ de lingă Moscova a realizat de la fiecare vaca în medie cite 6114 kg. lapte. Colhoznica C. F. Loscionova — Eroină a Muncii Socialiste din colhozul „Stalin“, re­giunea Moscova, obţine cite 6500 kg. lapte pe an de l­a fiecare vacă. In sala „Creşterea oilor“, am aliat despre crescătorii de oi din regiunea Stavropol care cresc cite 145 de miei la fiecare o sută de oi şi obţin producţii mari de lină. In sala „Creşterea porcilor“ sunt arătate realizările îngrijitoarei de porci — N. I. Salopoe, din colhozul ,,30 de ani ai Comso­­molului leninist din U.R.S.S.“ regiunea Za­­porojie care de la o scroafă şi urmaşele ei, a obţinut în 15 luni, 125 purcei cu o greutate totală de 8289 kg. In pavilioanele de creştere a cailor sunt expuşi cai de povară sovietici, puri singe arabi şi alte rase. Am văzut aci armăsarul „Satir“ care transportă 15.500 kg. Creşterea păsărilor constituie o preocupare importantă în zeci de mii de colhozuri. Ase­menea colhozuri obţin anual cite 170—200 ouă de la fiecare găină ouătoare. Tot în acest sector am vizitat pavilioanele „Creş­terea iepurilor de casă“, „Economia pisci­­colă şi eleşteuri“, „Vînătoarea şi creşterea animalelor sălbatice“. In acest ultim pavi­lion am văzut animale sălbatice cu blană fină, ca vulpi negre-arginlii, vulpi polare, nurci, castori şi altele care sunt crescute în colhozuri şi sovhozuri. Realizările uimitoare obţinute de oameni­ sovietici în dezvoltarea agriculturii şi creţ­ş terea animalelor se datoresc înalte­ mecani­zări a muncilor agricole şi din fermele zoo­­tehnice. Lucrul acesta ni-1 demonstrează Pa-« vilionul Mecanizării de la Expoziţia Agri-« colă Unională. In sălile acestui pavilion sunt expuse peste o mie de maşini şi unelte a­­gricole printre care şi cele mai noi maşini sovietice. Am văzut aci tractoare de cele mai diferite tipuri printre care tractorul „Belarus“ pentru prăşit, combinele cerea­. Here „Stalineţ-4“ şi „Stalineţ-6“, semănă-­ toarea mecanică „S.S.-6“ pentru însămînţarea porumbului în cuiburi aşezate în pătrat­e combi'na­t de recoltat cartofii „KKR-2“ care recoltează zilnic cartofi de pe 4,5 ha. Am admirat diferite instalaţii pentru fermele de animale, maşini pentru mecanizarea prepa-« rării furajelor şi altele. In săli speciale s-a demonstrat rolul­­avioanelor în agricul­­tură şi realizările în domeniul electrificării agriculturii. Toate maşinile şi uneltele kKen­tre cele mai perfecţionate pe care le-am vă­zut în acest pavilion, sunt folosite­­pe scară largă în zecile de mii de colhozuri ale Uniu­­­nii Sovietice. Ele uşurează munca omului sovietic şi o fac mai rodnică. Expoziţia Agricolă Unională de la Mo­l­cova, este o oglindă vie a măreţelor realizări ale agriculturii celei mai înaintate din lume, agricultura socialistă. Pe această cale au păşit şi cele peste 400 de familii care mun­­cesc în gospodăria colectivă „1907“ din coo mima Slobozia-Mîndra. Colectiviştii noştri aplică în practică numeroase învăţăminte primite de la fraţii lor sovietici. Astfel, întreaga suprafaţă de 650 ha, pe care gor­­podăria noastră colectivă o cultivă cu grîu, a fost însămânţată cu­ tractoarele, d­upă me­toda sovietică în rînduri încrucişate. Pentru extinderea suprafeţei cultivate cu cartofi, ara însitozat o cantitate de 40.000 kg. cartofi de sămânţă. Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic construim în prezent o maternitate pentru scroafe, un grajd pentru 80 d­e vaci şi­­coteţe pentru păsări. In acest sector vom introduce o serie de metode sovietice cum este mulsul de trei ori pe zi şi creşterea viţeilor în boxe individuale. De asemenea ne vom strădui să îmbunătăţim organizarea muncii pe brigăzi şi evidenţa lucrărilor, aşa cum am văzut că se face în colhozu­rile sovietice. Realizările agriculturii sovietice pe care le-am admirat la Expoziţia Agricolă Unio­­nală de la Moscova, constituie­­pentru toţi colectiviştii din Slobozia-Mîndra un îndru­mar de mare preţ în lupta pentru înflorirea gospodăriei noastre colective. Pavilionul R­.S.S. Bieloruse STEAGUL" ROŞU Oaspeţi din R. P. Ungară La invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, simbătă la­­amiază au sosit în Capitală Gyula Haran­­gozo, coregraf, maestru emerit al antei din R. P. Ungară şi soţia sa Iren Hamalla, maestru coregraf. Artiştii maghiari vor asis­ta la punerea în scenă ,a baletului „Năframa“ de , Jeno Kenessei, maestru emerit al artei din R. P. Ungară, laureat al Premiului Kossuth, care va fi prezentat la Opera Ma­ghiară de Stat din Cluj. La aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost în­­tîmpin­aţi de reprezentanţi ai Institutului Ro­mân pentru Relaţiile Culturale cu Străinăta­tea’, precum şi de reprezentanţi ai Ambasadei R. P. Ungare la Bucureşti. (Agerpres) In memoria lui Anton Pann Pentru a cinsti memoria lui Anton Pann, de la moartea căruia se împlinesc 100 de ani, Uniunea Scriitorilor din R.P.R. va or­ganiza în cursul acestei luni o şezătoare festivă la „Casa scriitorilor“. De asemenea vor avea loc conferinţe despre viaţa şi ope­ra lui Anton Pann, la Bucureşti şi în ora­şele mai mari ale ţării. Uniunea Scriitorilor se va îngriji de edi­tarea operelor la Anton Pann. Va apare şi o monografie a operei şi vieţii poetului. La casa în care a locuit poetul în Bucu­reşti, se va pune o placă comemorativă. Deschiderea festivă a cursurilor de alfabetizare pe anul şcolar 1954 —1955 In aula Facultăţii de ştiinţe juridice din Capitală, luni după amiază a avut loc des­chiderea festivă a cursurilor de alfabetizare pe anul şcolar 1954—1955, anul hotărîtor al lichidării neştiinţei de carte in ţara noa­stră. Au participat reprezentanţi ai Ministeru­lui Invăţămîntului, ai Sfatului Popular al Capitalei şi ai sfaturilor populare din ra­ioanele oraşului Bucureşti, cadre didactice fruntaşe în munca pentru lichidarea neştiin­­ţei de carte, cursanţi ai cercurilor de alfa­betizare de pe lingă întreprinderi şi insti­tuţii, din cartiere, etc. Cu acest prilej, tov. Elena Horea, vice­preşedinte al comitetului executiv al Sfa­tului Popular al Capitalei, a vorbit despre însemnătatea începerii noului an şcolar de alfabetizare. Au luat apoi cuvîntul o serie de cetăţeni, foşti analfabeţi, care şi-au exprimat bucuria pentru posibilitatea ce Ie-a fost dată să în­veţe carte şi să devină în acest fel mai folositori luptei pentru înflorirea patriei noastre. In încheiere a fost prezentat un program artistic. (Agerpres) O noua sala de spectacol In curîn­d ,publicul butureşteanu va avea la dispoziţie o nouă sală confortabilă de spec­tacole. Această sală, situată în strada Do­­brogeanu-Gherea nr. 4, va găzdui Ansam­blul orchestrei de estradă, ce va programa numeroase manifestări­­artistice pentru ma­sele largi de spectatori. Noul local are o ca­pacitate de 600 de locuri, Find dotat cu o bogată iluminaţie şi cu instalaţie de proiec­ţie cinematografică. Peste cîtv­a timp, orchestra Teatrului de estradă va da aici primul spectacol. In pro­gram sint cuprinse printre altele numeroase cintece de muzică uşoară ce vor fi prezentate publicului în primă audiţie. Lucrări de electrificare şi pavări de străzi in raionul „Gheorghiu - Dej" In carrierele mărginaşe ale raionului „Gheorghiu-Dej“ se desfăşoară şi mai de­parte o intensă activitate edilitară, constind în electrificarea a numeroase străzi, lucrări de canalizare, pavări de noi străzi, ca şi amenajări horticole. In ce privește lucrările de electrificare, munca aceasta trebuie relevată in mod deo­sebit. Pînă la 23 August, au fost electrifi­cate^ 18 străzi. După această dată, ritmul lucrărilor nu a slăbit. In angajamentul luat de sfatul popular raional se arăta că pînă la 7 Noiembrie vor fi electrificate alte 18 străzi. 17 din acestea, situate în, cartierele Miliari şi Ciuleşti, au şi fost de acum terminate. Pînă la 7 Noiembrie se vor mai efectua asemenea lucrări ,pe încă şapte străzi situate în cartierele Crîngaşi şi Militari. Toate lucrările de electrificare se efectuează de către sfatul popular raional cu sprijinul activ al cetățenilor din cuprinsul cartierelor respective. Lucrările de canalizare, realizate prin I.C.A.S., sunt în plină desfășurare. Ele sunt astfel aproape terminate pe strada F. Ma­­rinescu din cartierul Grand, mai fiind în curs de montare doar patru guri de scurgere. Au fost montate de­­asemenea tuburile pentru canalizare şi pe strada Pietrelor din cartie­rul Militari. In prezent­­se lucrează şi la asigurarea scurgerii apelor, tot printr-un ca­nal, şi în strada Dobrogeanu Gherea din acelaşi cartier. In ce priveşte sectorul drumuri, trebuie arătat că lucrările de pavare de pe strada Prelungirea Ulmului, care face legătura în­tre cartierele Dobrogeanu Gherea şi Giu­­leşti, au fost terminate la partea, carosabilă, fiind în curs de execuţie la trotuare. Pe aceeaşi stradă s-a introdus şi o conductă cu apă cu racoarde unde s-au montat ciş­mele pentru deservirea populaţiei din stră­zile vecine.­­Lucrările de pavare de pe strada Mestea­cănului, cartierul Giureşti, sunt în curs. Pe Splai s-au terminat pavarea părţii carosabile şi amenajarea unui trotuar pînă în dreptul stăvilarului Cococ. In ultimul tim­p au început şi lucrările de taluzare a unor maluri de pe Bulevardul Grozăveşti. întreprinderea 4-drumuri din Trustul­ de construcţii al Capitalei trebuie să ia măsuri pentru urgentarea acestor lu­crări, timpul fiind înaintat. Şi în sectorul horticol se desfăşoară in­tr-un­ ritm viu lucrările de sezon. In spaţiile verzi din cuprinsul raionului s-­au plantat ■astfel 160.000 de flori şi s-au început de c­u­­rînd lucrările de săpare d­e gropi pentru plantarea unui important număr de arbori și arbuști. Vizite la Muzeul Doftana Mii de oameni ai muncii din diferite oraşe ale ţării au vizitat duminică Muzeul Dof­tana, fosta închisoare în care regimul bur­­ghezo-moşieresc a întemniţat pe cei mai buni ai ai poporului, luptători pentru drep­turi şi o viaţă mai buna. Din Capitală, la viz­a organizată la Muzeul Doftana au luat parte peste 1.500 oameni ai muncii, printre care muncitori de la întreprinderea „Radio Popular“, Trus­tul I Construcţii, studenţi de la Universi­tatea „C. I. Partion“ şi Institutul de Mine, elevi de la Şcoala profesională metalurgică nr. 1, precum şi de la alte întreprinderi, instituţii şi şcoli. (Agerpres) Campionatul republican de cros Echipele ciştigătoare ale crosului Întrecerile finale ale campionatului re­publican de cros „Să întîmpinăm 7 Noiem­brie“ au avut loc pe stadionul Tineretului. Prima probă, cea de junioare a fost cîşti­­gată de Ana Popa (C.M.T.C.F. Timişoara) şi pe echipe de Rezervele de muncă şcoala 2 Metal. Echipa a fost alcătuită din Elena Seceleanu, Ioana Teşcan, Maria Spătaru şi Victoria Şeitan şi a acumulat 34 puncte. La juniori, pe echipe, victoria a revenit echi­pei Metalul din Roman (Ion Hîră, Gavril Vicoveanu, M. Pancu şi M. Dumitrescu) cu 53 puncte. La individual, primul a sosit Ion Hîră (Metalul Roman) care a întrecut pe Stan Rizescu (Locomotiva P.T.T.). La seniori, Dinamo a cucerit locul I cu 11 puncte cu echipa C. Grecescu, Victor Pop, V. Firea, Ion Bădici, devenind campioană R.P.R., iar la individual N. Bunea (C.C.A.) s-a clasat primul. La senioare, victoria a fost obţinută da Locomotiva C.T.F.T. (Florica Dumitru, Cleopatra Jurcă, Letiţia Bardaş şi Valeria Tălmăceanu) cu 13­­ puncte. Intre prima şi ultima clasată In drumul spre titlu, C.C.A. a clştigat du­minica din nou nu fără a fi încercat aceleaşi emoţii pe care le-a avut în ultimele jocuri. Duminică, poate chiar mai multe, pentru că adversarul, ultima clasată, a vrut să în­vingă, nu numai pentru performanţa de a cuceri o victorie asupra campionilor. Cu spectrul retrogradării în faţă, Progresul Oradea a jucat netimorată de valoarea e­­chipei pe care o întîlnea, şi a întrecut-o în cea mai bună parte a jocului. Jucătorii orădeni au obţinut astfel o sa­tisfacţie platonică de a fi cucerit spectatorii printr-un fotbal tehnic şi spectaculos căruia militarii nu i-au putut opune decît o apăra­re dîrză, fără de care, poarta apărată de Torna nu ar fi rămas imaculată. In lupta dintre înaintaşii orădeni şi a­­părătorii echipei C.C.A., au cîştigat cei din urmă, cu multe eforturi, şi numai fluierul final le-a adus uşurarea, după atacurile succesive ce păreau că nu se vor termina decît în plasa lui Toma. Atacanţii orădeni, posesorii unei tehnici subtile, conduceau balonul cu măestrite treceri printre jucă­torii bucureşteni, care priveau surprinşi, numai pînă la linia de 16 m. De aici, la poartă, o palmă de loc, orădenii voiau să ajungă tot ţesînd o broderie fotbalistică, fără să gîndească că inevitabila apropiere de centrul careului le aducea în față pe Apolzan, duminică în cea mai deplină formă. Chiar dacă această fază s-a repetat pînă la exasperarea apărătorilor echipei bucu­­reştene, înaintaşii Progresului n-au putut găsi o singură dată drumul spre poartă, unul şut cu urmări pe tabela de marcaj. *­oi BELGRAD 1 (Agerpres). — TASS trans­mite: La 31 octombrie s-a desfăşurat cea de a 9-a rundă din cadrul turneului inter­naţional de şah de la Belgrad. Marele ma­estru sovietic Bronştein s-a întîlnit cu ma­rele maestru iugoslav Gligorici. Partida s-a întrerupt într-o poziţie de cîştig pentru Bronştein. Competiţia de ciclism pentru „Cupa 7 Noiembrie“ a continuat luni cu desfăşurarea etapei a 11-a pe distanţa Bucureşti—Alexan­dria—Bucureşti (162 km.). In această etapă, victoria a revenit cunoscutului ciclist C. După cum se vede, mingea a fost de­ţinută mai mult timp de orădeni care ştiu ce au de făcut atunci cînd o primesc, după cum ştiu ce trebuie să facă atunci cînd nu o au (mai ales atunci, plasîndu-se pe terci, în poziţia cea mai favorabilă pentru pri­mirea ei). Jocul la intercepţie este o cali­tate a tuturor jucătorilor orădeni şi dumi­nică, mulţi, foarte mulţi jucători prezenţi la meci ar fi putut învăţa destule lucruri noi de la ultima clasată a categoriei A. Şi totuşi, a cîştigat C.C.A.! Explicaţia stă exclusiv în deficienţele înaintării orădene, golul militarilor a venit întîmplător şi nu Petschowski, cît marea greşeală a porta­rului orădean a adus echipei bucureştene o victorie nespus de preţioasă. Dar nu cre­dem că o astfel de victorie poate mulţumi echipa campioană, pe care am văzut-o ju­­cînd un fotbal care entuziasma. Dezorientarea dovedită pe teren de cei cinci atacanţi, îşi găseşte origina în greşita alcătuire a liniei ofensive, în care Bone este cu totul inoportun, iar Petschowski, nerestabilit complet nu poate continua ace­laşi ritm de-a lungul celor 90 de minute. De asemenea, Caricas, neputîndu-şi tempera acţiunile impulsive, nu poate fi util echipei. Lipsei de orientare a înaintării i se adau­gă scăderile vădite ale celor doi halfi de margine, care nu mai pot face legătura or­ganică dintre apărare şi înaintare. Aceste lipsuri se vădesc mai de mult şi trebuie grabnic lichidate, altfel echipa C.C.A. va trece prin aceleaşi momente grele prin care a trecut duminică. R. P. Barcza a jucat foarte bine în partida d­l Nievergelt şi a cîştigat la mutarea 32-a. Nedelkovici a cîştigat la Wade, iar Mata­­novici la Rabar. Partida Ivkov—Petrosian s-a întrerupt într-o poziţie grea pentru Petrosian. Celee­lalte partide s-au întrerupt. Şandru de la Flamura Roşie care a paraut distanţa in 4h. 26’ (timp cu bonificaţie 4h. 25’30”). El a învins la sprintul final pe Gh. Şerban (C.C.A.) şi respectiv N. Vasi­­lescu (Dinamo). Turneul internaţional de şah de la Belgrad Ciclism Succesul rugbiştilor noştri Spectatorii numeroşi care au fost pe Stadionul Republicii şi au urmărit meciul de rugbi dintre Dinamo Bucureşti şi Dy­namo Praga au fost plăcut impresionaţi de rapiditatea fazelor din repriza a doua a acestui joc şi mai ales de decizia echipei bucureştene. După cum se ştie, Dynamo Praga a făcut 8—8 cu echipa C.C.A. şi a dat dovadă că poate lupta de la egal la egal cu cele mai bune echipe romineşti. Dinamo Bucureşti a folosit insă o linie de treisferturi cu patru jucători de mare vi­teză (Lucaci, Ghiuzelea, Luric şi Barbu), punînd în pericol apărarea oaspeţilor. Intr-a a­devăr, dinamoviştii bucureşteni au marcat 14 puncte şi au primit numai 3, dovedind superioritatea mai ales in grămadă. Jucătorii din R. Cehoslovacă s-au impus din nou prin marea lor combativitate, prin contraatac şi un mare curaj în acţiuni. După cele două meciuri susţinute, specia­liştii noştri sunt de acord că rugbiul ceho­slovac constituie acum un adversar gru pentru rutinaţii noştri rugbişti. Pas, ar

Next