Steagul Roşu, martie 1956 (Anul 3, nr. 597-623)

1956-03-01 / nr. 597

Zilele trecute a avut loc şedinţa ple­nară a comitetului raional de partid „Tudor Vladimirescu" cu activul său. fexpu­nerea prezentată de tov. Petre Ciocan, prim-secretar al comitetului raional de partid „Tudor Vladimires­­cu“, cît şi discuţiile au dezbătut acti­vitatea organizaţiilor de partid din ca­drul raionului, în lumina documentelor celui de al 2-lea Congres al­ Partidu­lui Muncitoresc Român. Organizaţia de partid a raionului „Tudor Vladimirescu" a obţinut suc­cese însemnate în mobilizarea oame­nilor muncii pentru îndeplinirea pri­mului plan cincinal. Zeci de întreprin­deri industriale şi-au îndeplinit sarci­nile cincinalului înainte de termen. Cele mai bune rezultate au fost obţi­nute de acele întreprinderi unde munca politică şi organizatori se duce în mod concret, unde fiecare muncitor, inginer şi tehnician este conştient de sarcinile ce-i revin în lupta pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Printre acestea se numără: uzinele „Mátyás Rákosi“, uzinele textile ,,7 Noiembrie", fabricile „I.O.R.“, ,,Bela Brainer“, „Tehnica tricotajelor", etc. Ca urmare a eforturilor depuse de oamenii muncii, întreprinderile din ca­drul acestui raion au îndeplinit planul producţiei globale pe an­­l 1955 în pro­porţie de 111,6 la sută iar productivi­tatea muncii a crescut cu 6,4 la sută. Atit expunerea prezentată cît şi dis­cuţiile au relevat şi o serie de lipsuri ce se manifestă in numeroase între­prinderi în ceea ce priveşte folosirea capacităţii utilajelor, disciplina mun­cii, introducerea tehnicii noi, extinde­rea experienţei înaintate, lipsuri ce au influenţat negativ asupra productivi­tăţii muncii şi preţului de cost, întreprinderile „Mătasea Populară", „Romargint" şi altele nu au realizat sarcinile privitoare la creşterea pro­ductivităţii muncii şi reducerea pre­ţului de cost. ■k Plenara s-a ocupat îndeaproape de sarcinile ce revin organizaţiilor de bază din întreprinderi şi conducerilor administrative, pentru îndeplinirea noului cincinal, pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor celui de al doilea Congres al partidului. Tov. I. Nisim, inginer la uzinele „Mátyás Rákosi" a arătat că în urma dezbaterii documentelor celui de al doilea Congres al P.M.R., colectivul întreprinderii șî-a dat seama că lip­surile arătate în raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej sunt valabile și pentru uzinele „Mátyás Rákosi". Vor­bitorul a arătat că nu a existat sufi­cientă preocupare pentru folosirea tu­turor rezervelor interne care duc la creşterea productivitaţii muncii şi re­ducerea preţului de cost. In ultimul timp însă s-au luat o serie de măsuri pentru extinderea turnării în coji, în cochile, etc. Va fi extinsă mica meca­nizare la turnătorie pentru îmbunătă-Şedinţa plenară a comi­tetului raional de partid „Tudor Vladimirescu" cu activul sau ţirea calităţii turnatelor şi reducerea procentului de rebuturi. Tov. Nicolae Mihu, directorul fa­bricii „Mătasea Populară" şi tov. V. Romano, directorul fabricii „Tehnica tricotajelor“ şi alţii, au arătat că una din lipsurile principale care au dus la nerealizarea unor indici de plan este folosirea incompletă a utilajelor, staţionările dese ale maşinilor din cauza slabei lor reparaţii, aproviziona­rea defectuoasă a secţiilor. Analizînd aceste lipsuri, în cadrul secţiilor fabricii, s-au luat măsurile necesare. O mare atenţie au acordat partici­panţii la discuţii problemei îmbunătă­ţirii muncii de partid şi îmbinării ac­tivităţii organizaţiilor de bază cu pro­blemele concrete ale producţiei. — Un factor important — a arătat tov. I. Şulea, secretarul organizaţiei de bază de la fabrica „Bela Brainer — pentru mobilizarea colectivului la îndeplinirea cu succes a planului la toţi indicii, este munca de agitaţie po­litică. El a arătat formele de agitaţie pe care le foloseşte organizaţia de bază şi rezultatele obţinute în ceea ce pri­veşte ridicarea simţului de răspundere al muncitorilor şi tehnicienilor faţă de muncă, creşterea combativităţii membrilor de partid faţă de lipsuri, participarea vie a masei in cadrul în­trecerii socialiste, prin propuneri con­crete la crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a procesului de pro­ducţie. Iov. Dumitru C. Dumitru, secreta­rul comitetului de partid de la fabrica „Flacăra Roşie" a arătat că lipsa con­trolului comitetului de partid asupra îndeplinirii hotărîrilor a făcut ca o serie de măsuri menite să contribuie la creşterea productivităţii muncii să nu fie puse în aplicare în întreprinde­rea lor. Mai mulţi participanţi la discuţii au arătat aspecte din munca organizaţiilor de partid de la sfatul popular, a unor cooperative şi din comerţul socialist. Despre problemele muncii de par­tid în instituţii a vorbit mai pe larg tov. Th. Ştefănescu, secretarul comite­tului de partid de la Ministerul Indus­triei Uşoare. El a criticat raportul prezentat pentru faptul că s-a ocupat foarte puţin de munca desfăşurată de organizaţiile de partid din instituţii şi a arătat unele metode de muncă ale comitetului de partid din Ministerul Industriei Uşoare, care au dus la o serie de succese. A scos totodată în evidenţă lipsurile din Ministerul In­dustriei Uşoare în ceea ce priveşte munca serviciului cadre şi a biroului de sezisări şi birocratismul care mai există în organizarea muncii, care face să se menţină un aparat administra­te umflat. Tov. Th. Ştefănescu a făcut şi o serie de propuneri ca: organizarea de către comitetul raional de partid a unui schimb de experienţă între co­mitetele de partid din instituţii, ana­liza activităţii birourilor de sezisări care de cele mai multe ori s-au trans­format în birouri de simplă înregis­trare, etc. Problema îmbunătăţirii învăţămîn­­tului de partid a fost de asemenea viu discutată în cadrul plenarei. Tov. Constantin Găucă, şeful sec­ţiei de propagandă şi agitaţie a comi­tetului raional de partid, şi tov. Aneta Mihu, directoarea cabinetului de par­tid, au arătat că unele organizaţii de bază subapreciază importanţa pregă­tirii propagandiştilor şi nu exercită un control sistematic asupra pregătirii lor şi a cursanţilor, de aceea unele semi­­narii o desfăşoară la un nivel scăzut, nefiind legate strîns de activitatea instituţiilor respective. Şedinţa plenară a scos în evidenţă activitatea organizaţiilor de bază şi lipsurile ce mai există în munca lor. Au lipsit însă din partea majorităţii participanţilor la discuţii, aprecieri în legătură cu activitatea comitetului ra­ional de partid. Nu a fost arătat dec­it în mică măsură sprijinul concret pe care l-au primit organizaţiile de par­tid din partea aparatului comitetului raional, felul cum au îndrumat in­structorii organizaţiile de bază, con­trolul comitetului raional de partid cît şi al organizaţiilor de bază asupra îndeplinirii hotărîrilor. De asemenea nu a existat suficientă preocupare pen­tru problemele agriculturii Tov. C. Simutiescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., ministrul f­ostelor şi telecom­­unicaţiilor, a af­tat in conclu­zii, sarcinile măreţe care stau in faţa organizaţiilor de partid din cadrul ra­ionului „Tudor Vladimirescu“ de a con­tinua cu avînt lupta pentru îndeplini­rea sarcinilor de plan pe 1956, pentru creşterea productivităţii muncii, redu­cerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru ridicarea niveluli de trai al oamenilor muncii. Organizaţiile de partid trebuie să lupte pentru o mai bună organizare a pro­ducţiei, pentru folosirea din plin a teh­nicii existente, pentru răspindirea metodelor înaintate de muncă. I­ov. C. Simulescu a arătat în con­tinuare că conducerea partidului nos­tru are toată încrederea că membrii de partid din raionul „Tudor Vladimi­rescu" își vor îndeplini cu cinste sar­cinile. în încheiere, a fost adoptat un plan de măsuri concrete bazat pe indica­ţiile Congresului al II-lea al partidu­lui, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii organizaţiilor de partid în domeniul muncii de partid şi al con­strucţiei economice şi culturale. M. STOIAN _Viaţa de partid Să ridicăm nivelul muncii organizaţiilor de partid ★ Activitatea agitatorilor din Soceta în campania electorală Actuala campanie electorală, dusă in preajma alegerilor de la 11 mar­tie, constituie un prilej de activizare politică a tuturor oamenilor muncii de la oraşe și sate. Cu această ocazie, trebuie să se arate, cum prin mun­ca înflăcărată a mii de cetăţeni, mo­bilizaţi de deputaţii sfaturilor popu­lare, oraşele şi satele regiunii noas­tre au devenit mai înfloritoare, s-au construit instituţii de folos obştesc, s-au refăcut şi amenajat numeroase şosele şi drumuri. De asemenea, sfa­turile populare, luptînd pentru trans­formarea socialistă a agriculturii şi-au îndreptat eforturile pentru în­drumarea ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală pe calea a­­grici­turii socialiste. Ţinînd seamă de aceste sarcini, or­ganizaţia de bază din comuna Soce­tu, raionul Roşiori (secretar Radu Popescu) îndrumată de comitetul ra­ional de partid, a pregătit agitatorii organizaţiei de bază. Un ajutor pre­ţios l-a dat în acest sens propagan­­distul Constantin Tilea. La instructa­jele care au avut loc, urmate de scurte seminarii recapitulative, agita­torii au fost pregătiţi pentru a duce munca de popularizare a documente­lor Congresului partidului. Agitatorii vorbesc cetăţenilor despre decretul cu privire la alegerile de deputaţi in sfa­turile populare, despre superioritatea orlnduirii noastre de stat faţă de orlnduirea de stat capitalistă. De asemenea, ei au mai fost pregătiţi pentru a arăta cu cifre şi fapte con­crete succesele înregistrate de sfatul popular al comunei Socetu in cei 5 ani de activitate. Un fapt căruia i s-a acordat deosebită atenţie în in­struirea agitatorilor a fost pregăti­rea lor pentru a lămuri pe ţăranii muncitori asupra problemelor inter­naţionale. Roadele acestei munci n-au întîrziat să se arate. Cei 31 de agitatori, îm­părţiţi pe echipe repartizate pe grupe de case, au găsit pretutindeni înţele­gere şi bună primire din partea ţăra­nilor muncitori. In discuţiile purtate, agitatori ca Ion Toma, Petre Fierescu, Albu Linca, Zoia Goran, au vorbit gospodarilor despre alegerile din 11 martie, despre îndatoririle ce le revin în sprijinirea organelor puterii de stat. In acelaşi timp, în munca de în­drumare ei nu au uitat să arate ţă­ranilor muncitori avantajele muncii în comun..Astfel, au dat ca exemplu roa­dele obţinute de către un colectivist şi roadele obţinute de către un ţăran muncitor cu gospodărie individuală, ambii cu aceeaşi putere de muncă. Pe lingă acestea, agitatorii i-au îndrumat pe gospodari să-şi repare cit mai bine uneltele, să încerce puterea de germi­nare a seminţelor, să transporte la cimp gunoiul de grajd, pentru a con­tribui astfel la o bună pregătire a campaniei de primăvară. De asemenea, ei au explicat cetăţenilor felul cum trebuie să facă verificarea pentru a vedea dacă sunt trecuţi în listele e­­lectorale. Pe lingă aceste sarcini, îndepli­nite cu succes, organizaţia de bază din Soceta şi agitatorii dau un sprijin deosebit activităţii ce se desfăşoară la Casa alegătorului. Pe baza unu­i Plan concret, ei sprijină consiliul F.D.P. pentru ca in comuna Socetu să existe în permanenţă o vie îndrumare şi a­­tragere a ţăranilor muncitori la di­ferite consfătuiri, conferinţe, discuţii legate de alegerile de la 11 martie. In această acţiune au fost antrenaţi comunişti, utemişti, membre ale co­misiei de femei. Si pentru a asigura o cit mai bună desfăşurare a muncii politice în campania electorală, orga­nizaţia de bază a comunei Socetu a prevăzut printre artere în planul ei de muncă pe această perioadă instrui­rea periodică a agitatorilor, pentru ca aceştia să fie la curent cu toate pro­blemele noi legate de alegerile de de­putaţi în sfaturile populare, cît şi cu evenimentele politice internaţionale. TR. POPESCU Sprijinind I­niţiativele muncitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor legate de perfecţionarea procesului de producţie, de introducerea metodelor înaintate de lucru, de aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice, etc. a­­duc o contribuţie preţioasă­ în desfăşu­rarea cu succes a activităţii unei în­treprinderi. De aceea, sprijinirea aces­tor propuneri are o mare însemnătate pentru traducerea în viaţă a sarcini­lor de plan ce revin din Directivele Congresului, fiecărui colectiv de mun­că. La întreprinderea „Metalica” înde­plinirea planului pe luna ianuarie la producţia marfă în proporţie de 106,08 la sută, şi creşterea productivităţii muncii cu 11,29 la sută, faţă de sar­cina planificată, se datoresc în bună parte sprijinirii iniţiativelor creatoare izvorîte din rîndul muncitorilor, ingi­nerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor. Este cunoscută importanţa pe care o are sectorul turnătorie în buna des­făşurare a procesului de producţie din orice întreprindere. In anul trecut tur­nătoria acestei unităţi nu a reuşit să facă faţă în fiecare lună cerinţelor secţiilor. Acest lucru se datora şi fap­tului că secţia înregistra un procent ridicat de rebuturi. In urma dezbateri­lor care au avut loc, asupra documen­telor Congresului, numeroşi muncitori şi tehnicieni au luat hotărîrea să in­troducă noi procedee tehnologice care să ridice în cursul acestui an gradul de rentabilitate al întreprinderii. Co­munistul life Cocică, sprijinit de mais­trul Gheorghe Temişan, a şi prezentat în primele zile ale lunii ianuarie ca­binetului tehnic o propunere referi­toare la confecţionarea de rochile din fontă ce servesc la turnarea pieselor în locul formelor de pămînt care de multe ori crăpau, se spărgeau şi dă­deau naştere la un mare număr de re­buturi. Propunerea lor, după un stu­diu amănunţit a fost aplicată. Intre­ iniţiativele ducerea acestei noi metode de turnare în rochile a dus la scăderea procen­tului de rebuturi sub cifra admisă cu 0,90 la sută, şi deci la o îmbunătăţire însemnată a calităţii pieselor turnate. In felul acesta secţia turnătorie a pu­tut să realizeze în luna ianuarie sar­cina de plan în proporţie de 108 la sută şi să asigure totodată un deca­laj între secţii. Greutăţi existau în această între­prindere şi în ce priveşte prelucrarea anumitor piese care se turnau, din cauza durităţii tot prea mari. Şi în a­­ceastă direcţie iniţiativa lucrătorilor a fost binevenită. Un colectiv format din muncitori fruntaşi şi tehnicieni, printre care şi comuniştii Alexandru Mitulescu şi Ioana Buga, a propus conducerii confecţionarea din resurse interne a unui cuptor pentru maleabi­­lizarea pieselor prea tari. Această ini­ţiativă a fost însuşită şi aplicată, în sensul că s-au montat şi dat în folosin­ţă două cuptoare care aduc un aport deosebit în producţie. In acest fel la operaţiunile de prelucrare a pieselor productivitatea muncii a crescut cu circa 40 la sută. La aceste cuptoare pentru a se folosi întreaga capacitate, din iniţiativa muncitorului fruntaş Aurel Rogojanu, s-au confecţionat în plus un număr de opt oale de recoa­­cere care duc nu numai la o sporire a productivităţii muncii cu 20 la sută ci şi la o reducere a combustibilului cu 30 la sută. Iniţiativele muncitorilor s-au văzut şi în alte sectoare din întreprindere unde existau unele greutăţi. De pildă, în sectorul cazangerie, din iniţiativa unor muncitori sprijiniţi de inginerul­­şef din întreprindere s-a mecanizat în întregime valţul pentru îndoit tabla ce se foloseşte la confecţionarea ca­­zanelor de încălzit, operaţiuni care erau începute din luna decembrie a anului trecut. Tot din iniţiativa lor s-a montat o instalaţie specială pentru probat­­orele şi colectoarele de la ca­zane şi s-au adus din alte întreprin­ creatoare deri, potrivit planului de colaborare un număr de două ferăstraie mecani­ce, ce servesc la debitarea materialelor şi la executarea anumitor operaţiuni care înainte se executau manual. Şi în sectorul montaj unde se asamblea­ză piesele, fluxul tehnologic s-a îmbu­nătăţit simţitor de pe urma regrupării maşinilor şi a dotării atelierelor cu bancuri confecţionate de lucrători din resurse proprii. Merită să fie scoasă în evidenţă iniţiativa ajustorului Pan­dele Bucuroaia, care în dorinţa de a confecţiona agrafe de calitate bună şi a perfecţiona procesul lor de fabri­caţie a executat din rezerve interne o maşină specială de agrafe. In felul a­­cesta producţia de agrafe a crescut de peste trei ori. In prezent un număr de 3 maşini de agrafe sunt în curs de a­­daptare după tehnologia celei noi. Sprijinirea iniţiativelor muncitorilor şi tehnicienilor de către conducerea administrativă a dus nu numai la în­deplinirea în luna trecută a sarcinilor de plan la producţia globală şi marfă, ci şi la realizarea unor produse de bună calitate. Produsul stingător de pildă, prin aplicarea sudurii cu bec de 2 mm, corespunde pe deplin cerin­ţelor tehnice, îmbunătăţiri simţitoare în ce priveşte calitatea s-au înregis­trat şi la sortimentele broaşte aplicate, cazane, piese pentru agricultură, etc. S-au evidenţiat in această direcţie co­­munisul Mihai Tăun de la sectorul tur­nătorie care pregătind cu atenţie a­­mestecurile pentru a ieşi o fontă li­chidă de calitate bună, realizează întot­deauna o producţie sporită, cît şi ca­zangiii Gheorghe Vasile şi Tudor C. Tudor, care obţin peste plan în fiecare lună cîte 4—5 bucăţi cazane. Metodele înaintate sovietice Voroşin şi Ciutkih sunt folosite cu succes de aceşti mun­citori în activitatea lor. Rezultatele bune înregistrate la a­LEIPZIG (29 (Agerpres). — Pen­tru prima oară după război firma bri­tanică de automobile şi motoare Die­sel „Rolls-Royce“ şi-a expus maşi­nile sale la Tîrgu­ din Leipzig. Norman Perry, directorul comercial al departamentului de motoare Die­sel al firmei, a declarat coresponden­ţilor de presă că firma sa este inte­resată să primească comenzi din par­tea ţărilor lagărului democratic şi în special din partea R. P. Chineze. El a arătat că R. P. Chineză este deo­sebit de interesată să achiziţioneze maşini grele, printre care şi motoare Diesel şi utilaj, şi că „Rolls.. Royce“ ar dori „să aibă o parte în satisfa­cerea acestei cereri“. După cum a spus în continuare Perry, de la instituirea embargoului de către S.U.A. firma sa nu a în­cercat niciodată să exporte motoare Diesel în ţările lagărului democratic ceastă întreprindere la care au jucat un rol de seamă iniţiativele oamenilor muncii se datoresc şi muncii politice desfăşurată de organizaţia de bază. La recomandările organizaţiei de bază, conducerea întreprinderii a trecut de pildă la studierea şi proiectarea docu­mentaţiei tehnice pentru trecerea de la turnarea pieselor de fantă de pe blăni de ipsos, la turnarea pe blăni metalice care a dus la sporirea pro­ducţiei de piese din fontă cu 3 la sută. De asemenea, se studiază în prezent documentaţia necesară punerii în funcţiune a unui cuptor rotativ care va topi fontă albă, propunere făcută conducerii tot de către organizaţia de bază. Agitatorii au dezbătut pe locuri­le de muncă unele probleme importan­te legate de producţie şi s-au consul­tat cu muncitorii asupra înlăturării diferitelor greutăţi ivite. Dumitru Spă­­taru, Petre Petrescu, şi alţii sunt agi­tatorii cei mai buni ai organizaţiei de bază din ale căror iniţiative s-a orga­nizat mai bine întrecerea socialistă în secţiile în care lucrează. Dealtfel, pe Întreaga întreprind­ere numărul munci­torilor antrenaţi în întrecere a crescut în ultimul timp. In secţiile cazange­­rie şi turnătorie s-au înfiinţat încă două brigăzi de producţie, din care urna este alcătuită numai din tineri. Cu toate acestea, în ce priveşte func­ţionarea utilajului există rămîneri în urmă. Indicele de utilizare a maşinilor bunăoară în luna ianuarie a fost mai redus faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut. Acest lucru se datoreşte mai ales planificării greşite care s-a făcut, fără să se ţină­ seamă de gradul tehnic al fiecărei maşini, de intrarea ei în re­paraţie, de uzura pe care o are. Aceas­tă problemă care fără îndoială ar fi dus la realizări mai mari, a scăpat din vedere şi organizaţiei de bază. Ea tre­buie să constituie însă o preocupare de seamă în activitatea de viitor. Rezultatele ce s-au obţinut la această unitate şi care se datoresc în mare parte iniţiativei lucrătorilor, să con­stituie şi în viitor un imbold în mun­că, încît sarcinile de plan ce-i revin din Directivele Congresului să fie în­deplinite şi depășite. M. LEOVEANU Uie Cocică lucrlnd la turnarea In cochile. STEAGUL ROŞU înhumarea lui N. Bălţăţeanu Miercuri a avut loc Înhumarea lui Nicolae Bălţăţeanu, artist al poporu­lui din R.P.R., laureat al Premiului de Stat. Corpul neînsufleţit a fost depus in holul Teatrului Naţional „I. L. Ca­­ragiale”, sala Comedia, unde­ in cursul dimineţii un mare număr de oameni ai artei şi alţi cetăţeni au adus defunc­tului ultimul salut. Ultima gardă in jurul sicriului a fost alcătuită din Costache Antoniu, Al. Finţi, I. Finteşteanu, Moni Gheler­­ter. La ora 14 a avut loc adunarea de doliu, în prezenţa unui mare număr de­ actori ai teatrelor din Capitală şi alţi oameni ai artei şi culturii, stu­denţi ai Institutului, de Teatru „I. L. Garagiale”, reprezentanţi ai Ministe­rului Culturii şi ai altor instituţii cul­turale.­ Au luat cuvîntul: artista poporului Lucia Sturza-Bulandra din partea co­lectivului Teatrului Municipal, Chirii Economu în numele tovarăşilor de muncă ai lui N. Bălţăţeanu, membri ai sindicatului lucrătorilor din insti­tuţiile de artă şi cultură, regizorul Ion Şahighian, maestru emerit al artei, regizorul Vlad Mugur in numele ti­nerilor cărora N. Bălţăţeanu Ie-a fost un maestru drag, artistul poporului George Vraca din partea colectivului Teatrului Armatei, artistul poporului Ion Manolescu, şi Vasile Moldovanu directorul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale”, in numele Ministerului Culturii şi conducerii Teatrului Naţio­nal „I. L. Caragiale”. Vorbitorii au evocat calităţile de mare artist şi neuitatele creaţii ale lui N. Bălţăţeanu, marele său talent dublat de o rară modestie, înalta sa conştiinţă profesională, dragostea cu care împărtăşea tineretului in teatru şi de la catedra Institutului de Artă Teatrală „I. L. Caragiale” vasta sa experienţă. De asemenea,­­s-au scos în relief meritele deosebite de artist­­cetăţean ale lui N. Bălţăţeanu, care, pătruns de marea misiune educatoare a teatrului în noua orînduire socială a ţării noastre şi-a adus contribuţia sa preţioasă la lupta pentru înfăptuirea revoluţiei culturale. Vorbitorii au subliniat că N. Bălţă­­ţeanu a înscris, prin arta şi persona­litatea lui, o pagină de glorie in is­toria teatrului nostru. Sicriul a fost ridicat apoi pe braţe de studenţi ai Institutului de Artă Tea­trală „I. L. Caragial­.”. înhumarea a avut loc la cimitirul Beilu. (Agerpres) -OR INFORMA Miercuri dimineaţă s-au înapoiat în Capitală, venind din R.P.F. Iugoslavia. Martin Covaci, membru în prezidiul C.C.S., Preşedintele C.C. al Sindica­tului muncitorilor din industria meta­lurgică şi a construcţiilor de maşini, prof. univ. N. Pascu, preşedintele C.C. al Sindicatului muncitorilor din învă­­ţămînt şi Elena Teodorescu, şeful Di­recţiei asigurări sociale d­in C.C.S., mem­b­ri ai delegaţiei Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din R.P.R. care au vizitat R.P.F. Iugoslavia ca oaspe al Uniunii Sindicatelor din R.P.F. Iugo­slavia. La sosirea în gara de nord, dele­gaţii au fost întîm­pinaţi de preşedinţi ai comitetelor centrale ale sindicate­lor, de activişti ai Consiliului Central al Sindicatelor şi de activişti ai co­mitetelor centrale ala sindicatelor. ★ La Galeriile de Artă ale Fondului Plastic din bd. Magheru s-a deschis zi­lele acestea expoziţia retrospectivă a pictorului Pan Ioanid In expoziţie sunt prezentate peste 50 de lucrări, studii datind de la începutul secolului XX, peisaje, portrete, reprodu­ceri fotografice după unele compoziţii mai vechi ale pictorului reprezentind aspecte din timpul războiului din 1877 —1878 şi din Bucureştiul de altă dată. In aceeaşi sală se va deschide la 1 aprilie expoziţia artiştilor Gh. Naum şi Gh. Ivancenco care va cuprinde lucrări de grafică infăţişind aspecte din viaţa nouă a patriei. In sala „Nicolae Cristea" a Fondului Plastic se va deschide la 24 martie ex­poziţia pictorilor Sorin Ionescu, Con­stantin Georgescu, V. Mihăilescu-Cra­­iu şi a sculptoriţei Elena Serova. (Agerpres) SA RESPECTĂM CU STRICTEŢE PRINCIPIILE LENINISTE ALE CONDUCERII DE PARTID Partidul Comunist, întregul popor sovietic, milioane de oameni ai muncii de peste hotare salută cu căldură hotă­­rîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S. Congresul a fost un mare eveniment în istoria luptei partidului şi a poporului nostru pentru triumful comunismului. El a făcut bilanţul drumului parcurs, a trasat noi sarcini măreţe şi a adus o uriaşă contribuţie teoretică la tezaurul marxism-leninismului. La Congres a fost demonstrată lim­pede unitatea de neclintit a partidului comunist, strînsa lui coeziune în jurul Comitetului Central leninist. Aprobâ­nd în întregime linia politică și activitatea practică a Comitetului Cen­tral al P.C.U.S., Congresul al XX-lea a subliniat că activitatea încununată de succes a C.C. al P.C.U.S. s-a întemeiat pe aplicarea creatoare a învăţăturii marxi­st-leniniste, pe respectarea cea mai strictă a principiilor leniniste ale conducerii colective şi ale democraţiei interne de partid, pe îndeplinirea fer­mă a indicaţiilor leniniste cu privire la legătura indisolubilă a partidului nos­tru cu poporul. In toţi aceşti ani, par­tidul a ţinut sus măreţul steag al ne­muritorului Lenin. El a înfăptuit linia principială leninistă, a restabilit şi în­tăreşte pe toate căile normele leniniste ale vieţii de partid şi principiile con­ducerii de partid, care au fost încălcate adeseori înainte de Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. Lupta pentru respectarea bazelor de­mocrate ale vieţii de partid, împotriva metodelor cancelarist-birocratice de conducere, pentru dezvoltarea criticii şi autocriticii, a asigurat intensificarea activităţii maselor de membri de par­tid, ridicarea răspunderii comuniştilor pentru cauza partidului, un nou avint politic şi în muncă al oamenilor muncii. De o importanţă primordială a fost restabilirea şi întărirea pe toate căile a principiului conducerii colective. Lup­tînd pentru dezvoltarea activităţii cre­atoare a comuniştilor şi a tuturor oa­menilor muncii, C.C. al P.C.U.S. a luat atitudine hotărită împotriva cultului personalităţii, străin spiritului mar­­xism-leninistmului, care a diminuat ro­lul partidului şi al maselor populare şi a dus adeseori la lipsuri serioase în munca noastră. Datorită măsurilor lua­te de Comitetul Central, partidul şi-a întărit şi mai mult legăturile cu ma­sele. Conducerea colectivă, eligibilitatea organelor de partid şi datoria lor de a da socoteală de activitatea lor în faţa maselor membrilor de partid, critica şi autocritica — toate acestea constituie condiţii importante pentru manifestarea iniţiativei, pentru scoaterea la iveală a greşelilor şi lipsurilor în muncă, pen­tru găsirea căii de înlăturare a lor, pen­tru dezvoltarea activităţii comuniştilor şi a tuturor oamenilor muncii în lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor construcţiei comuniste. Luptînd pentru respectarea strictă a principiilor leniniste ale conducerii de partid, Comitetul Central al P.C.U.S. dă prin întreaga sa activitate un exem­plu de cum trebuie înfăptuite consec­vent aceste principii în practică. In ul­timii ani, rolul Comitetului Central de conducător colectiv al partidului nos­tru a crescut Imen3, iar Prezidiul C.C. a devenit un organ Electiv care acţi­onează în mod regulat şi care are o privire de ansamblu asupra tuturor problemelor celor mai importante ale vieţii partidului şi a ţării. Experienţa colectivă a Comitetului Central, care se sprijină pe învăţătura marxist-leni­­nistă, asigură conducerea justă a par­tidului şi a ţării, unitatea de neclin­tit a rîndurilor membrilor de partid. Pentru a asigura îndeplinirea cu suc­ces a marilor sarcini aie construcţiei comuniste, trasate de Congresul al XX-lea al P.C.U.S., trebuie să se ob­ţină lichidarea completă a urmărilor răspîndirii cultului personalităţii şi a­­puicarea cu stricteţe în munca organi­zaţiilor de partid a principiului condu­cerii colective. Este necesar să se ţină şi de acum înainte rîndurile membrilor de partid într-o stare de înaltă comba­tivitate, să se îmbunătăţească şi să se perfecţioneze neîncetat întreaga noas­tră muncă de partid şi în primul rînd activitatea organizatorică în domeniul construcţiei economice. Nu putem să nu ţinem seama de fap­tul că, vreme de mulţi ani, cadrele noastre de partid nu au fost educate suficient în spiritul unei înalte răspun­deri pentru rezolvarea problemelor practice ale construcţiei economice. A­­ceasta a făcu­t să se răspîndeasca larg în metodele de muncă ale organelor lo­cale de partid formalismul și metodele birocratice, să se înlocuiască studierea serioasă a problemei și munca organi­zatorică vie prin palavre despre sarci­nile economice „în general" și prin scriptologie. Ca rezultat al măsurilor luate de Comitetul Central, în ultimii ani organele locale de partid au îmbu­nătăţit întrucîtva metodele şi stilul conducerii principalelor sectoare ale producţiei industriale şi agricole. Dar în practica activităţii lor de conducere există încă multe lipsuri. Există încă destui activişti de partid care cred ca şi înainte în forţa magică a şedinţelor şi a rezoluţiilor „ample". Pe alocuri se mai constată opunerea absurdă a activităţii politice de partid celei eco­nomice. Organizaţiile de partid au îndatorirea să facă o cotitură hotărită spre proble­mele conducerii concrete a construcţiei economice, să intensifie studierea teh­nicii şi economiei întreprinderilor in­dustriale, colhozurilor, S.M.T.-urilor şi sovhozurilor, pentru a conduce munca lor în deplină cunoştinţă de cauză. Cele mai importante principii leni­niste ale conducerii de partid sunt se­lecţionarea justă a oamenilor şi orga­nizarea cu pricepere a controlului exe­cutării, de care depinde intr-o măsură hotărîtoare nivelul muncii organizato­rice a organizaţiilor de partid. De o mare însemnătate pentru înfăptuirea liniei partidului sunt repartizarea justă şi educarea cadrelor. Nici o politică nu poate fi promovată fără să-şi găsească expresia în selecţionarea, promovarea şi repartizarea justă a activiştilor. In ultimii ani partidul a desfăşurat o im­portantă muncă de întărire cu cadre a tuturor sectoarelor economiei. In prezent, cînd în faţa ţării stau sarcini mari cu privire la avîntul agri­culturii, întărirea organizaţiilor raiona­le cu cadre experimentate şi capabile are o însemnătate deosebită. In această muncă trebuie promovaţi cu perseve­renţă cei mai buni activişti ai organi­zaţiilor locale, trebuie atraşi oameni de la oraşe şi din centrele industriale. Este important să se creeze cointeresarea materială directă a conducătorilor or­ganelor raionale de partid şi sovietice în rezultatele activităţii economice a S.M.T.-urilor, colhozurilor şi sovhozu­rilor. Legătura cu masele este unul din cele mai importante principii leniniste fundamentale ale conducerii de partid. Atît partidul în ansamblu, cît şi fiecare organizaţie de partid în parte şi-au în­tărit in ultimii ani legăturile cu ma­sele. Nu trebuie să ne mulţumim însă cu cele realizate. Organizaţiile de par­tid au îndatorirea să-şi întărească şi mai departe legăturile cu cele mai largi mase ale oamenilor muncii. Munca po­litică de partid, munca ideologică a or­ganizaţiilor de partid, trebuie în­dreptată spre ridicarea conştiinţei co­muniste a maselor, a spiritului lor de organizare şi a activităţii lor. Trebuie amintit că de succe­sele lor în creşterea conştiinţei mase­lor în lupta împotriva rămăşiţelor ca­pitalismului în conştiinţa oamenilor de­pinde într-o măsură însemnată ritmul mersului înainte al ţării noastre. Pro­paganda şi agitaţia noastră, întreaga muncă ideologică trebuie legată mai strîns de sarcinile creării bazei mate­riale , de producţie a comunismului, a unui belşug de bunuri materiale şi culturale, de sarcinile practice. Congresul al XX-lea al P.C.U.S. a a­­tras atenţia organelor de partid asu­pra necesităţii de a înviora munca So­vietelor de deputaţi ai oamenilor mun­cii, a organizaţiilor sindicale şi comso­­moliste. Importanţa acestor organizaţii constă în faptul că ele ajută partidul să-şi lărgească legăturile cu masele, să extindă influenţa politică asupra celor mai diferite grupuri ale popu­laţiei, să dezvolte şi să îndrume ener­gia şi inepuizabila iniţiativă creatoare a oamenilor muncii spre lupta pentru îndeplinirea sarcinilor politico-economi­­ce. Trebuie ridicat cu hotărîre rolul So­vietelor şi al celorlalte organizaţii de masă ale oamenilor muncii în construc­ţia economică şi culturală, în satisfa­cerea nevoilor şi cerinţelor de zi cu zi ale populaţiei, in opera de educare comunistă a oamenilor muncii. Hotărîrile istorice ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S. luminează cu lu­mina teoriei marxist-leniniste calea noastră spre comunism. Ele constituie o mărturie grăitoare a triumfului li­niei generale leniniste şi a principiilor leniniste ale construcţiei de partid. Po­porul sovietic, sub conducerea partidu­lui comunist, este ferm hotărît să în­făptuiască cu succes hotărîrile Con­gresului, să obţină noi victorii în lupta pentru comunism. (Text prescurtat al editorialu­lui din „Pravda“ din 29 februar­rie a. c.).­­ Firma britanică „Rolls Royce“ participă pentru prima oară după război la Tîrgul din Leipzig şi nu ştie care va fi atitudinea cercu­rilor conducătoare americane faţă de această acţiune, întrucât motoarele Diesel ar putea fi considerate drept „produse strategice“ a căror vânzare în răsărit este interzisă în baza em­bargoului impus de guvernul S.U.A. prin „legea., Battle“.­­Prin prezentarea acestor motoare la tîrgul din Leipzig, a spus Perry, „Rolls Royce“ tatonează terenul . . . Reprezentantul firmei britanice a recunoscut că R. P. Chineză poate să importe din altă parte maşinile de care are nevoie, întrucît ele sunt produse nu numai de Anglia, dar şi de R. D. Germană şi de R. F. Ger­mană. „Chinezii le pot obţine indife­rent de embargo. Dar vrem ca şi Marea Britanie să aibă o parte din aceste comenzi“ ,­ a declarat el. Perry a caracterizat restricţiile im­puse de guvernul american asupra comerţului drept „rigide şi nerezo­­nabile. Aceste restricţii aduc mari prejudicii Marii Britanii al cărei de­ficit în comerţul exterior a crescut considerabil in ultimele luni şi care este vital interesată în a extinde le­găturile sale comerciale cu piața lagărului democratic“. IUGOSLAVIA • Agenţia Iugopress anunţă că, la Invi­taţia C.C. al U.T.C.L., o delegaţie a C.C. al Tineretului Popular Iugoslav va vizita Uniunea Sovietică la începutul lunii apri­lie a. c. MEXIC • La 26 februarie, în sala cinematogra­fului „Ideal“ din Mexico, a avut loc fes­tivitatea înminării premiului internaţio­nal Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“, generalului Lasaro Cardenas, activist de seamă pe tărîm social, fost preşedinte al Mexicului. FRANŢA • In seara zilei de 28 februarie, Aduna­rea Naţională Franceză a acordat guver­nului Guy Mollet cele patru voturi de în­credere cerute pentru aprobarea proiec­tului de lege prin care se acordă concedii plătite de trei săptămîni, oamenilor mun­cii francezi. CEYLON • La Colombo a sosit primul transport de maşini-unelte pentru prelucrarea lem­nului şi raboteze sovietice, livrate Ceylo­nului în conformitate cu programul O.N.U. pentru acordarea de ajutor tehnic. INDIA • Răspunzînd la o interpelari în Ca­mera Populară a Indiei, Malayla, minis­trul Resurselor Naturale şi Cercetărilor ştiinţifice, a anunţat că guvernul indian intenţionează să trimită în străinătate, pentru instruire, un grup de specialişti în domeniul petrolului. Ei vor pleca în Uniunea Sovietică, în Itomînia şi, dacă va fi necesar, în alte ITALIA • Erupţia vulcanului Etna, care a înce­put marţi, a crescut în intensitate. S-a stabilit că craterul care a intrat în activi­tate este cel din centrul vulcanului, care era stins de peste şase ani. Vulcanul proiectează la mari înălţimi coloane de materii incandescente şi de fum. Erupţia este însoţită de bubuituri subterane şi de explozii frecvente a căror intensitate a crescut în cursul nopţii de marţi. PAKISTAN • In urma anunţării apropiatei vizite în Pakistan a primului lord al amiralităţii al Marii Britanii, Mountbatten, Consiliul municipal al capitalei Pakistanului — Caraci — a chemat întreaga populaţie a oraşului să organizeze o demonstraţie de protest împotriva vizitei amiralului en­glez. Consiliul a adresat de asemenea o rezoluţie guvernului pakistanez In care cere „să sfătuiască Anglia să anuleze vi­zita lordului Mountbatten prevăzută pen­tru luna martie“. O rezoluţie similară a fost adoptată şi de Consiliul municipal din Lahore, S. U. A.­­ In sudul Statelor Unite devin tot mai frecvente acţiunile huliganice ale rasişti­lor pentru a împiedica aplicarea hotărîrii Curţii Supreme de a se pune capăt segre­gaţiei rasiale în şcoli. In noaptea de 28 spre 29 februarie, hu­ligani rasişti din New Orleans au ars o cruce înaltă de trei metri, în apropiere de statuia lui Jefferson, luminînd un panou pe care scria : „Apăraţi-ne copiii de plaga neagră“. A Clarence Mitchell, conducătorul or­ganizatoric din Washington al Comitetu­lui Executiv al Asociaţiei pentru propă­şirea populaţiei de culoare a fost arestat în noaptea de 27 spre 28 februarie în gara Florence (statul Carolina de sud) pentru faptul că a intrat în gară pe uşa princi­pală. AUSTRALIA­­­ La 28 februarie toţi docherii din por­tul australian Melbourne au încetat lucrul în semn de protest împotriva concedierii a 1.209 de docheri. Cei 1.209 de docheri au refuzat să efectueze orele suplimentare cerute de patroni. malaya . Primul ministru al Malayei, Tengku Abdul Rahman, a criticat interdicţia im­pusă de Marea Britanie asupra exportului direct de cauciuc malayez în R.P. Ciaine­­­­ză. Rahman a afirmat că această clăsură este cu totul „nerealistă şi iraţională“. INDONEZIA . Parlamentul indonezian a ratificat la 20 februarie proiectul de lege prezentat de guvernul Harakap în legătură cu anu­larea acordului cu privire la Uniunea olandezo-indoneziană. Pag. 3-a Guvernul S. U. A. iniţiază­­ un dumping al bumbacului american pe piaţa mondială WASHINGTON 29 (Agerpres).­­ După cum relatează agenţiile de pre­să occidentale, guvernul Statelor U­­nite a anunţat ca în cursul acestui an va începe aplicarea unui program de desfacere a stocurilor excedentare de bumbac american pe piaţa mondială. Aceste stocuri vor fi aruncate pe pieţele­ din străinătate la preţuri mai reduse decit cele la care se vind pe piaţa Internă a S.U.A. Această hotărîre a provocat vii cri­tici şi a stîrnit nemulţumirea a nume­roase ţări producătoare de bumbac. După cum anunţă agenţia France Presse, un purtător de cuvint al amba-­­sadei egiptene de la Washington a ca­lificat hotărîrea guvernului S.U.A. de a arunca pe piaţa mondială surplusul de bumbac american la preţ redus drept „un fapt extrem de regretabil in actualele împrejurări”. Purtătorul de cuvint a adăugat că guvernul egip­tean „consideră această hotărîre ca o iniţiativă nefericită în momentul de faţă”.

Next