Steagul Roşu, iulie 1956 (Anul 3, nr. 701-726)

1956-07-22 / nr. 719

ORGANUL COMITETELOR REGIONAL $1 ORĂŞENESC BUCUREŞTI Alt P.M.R. $1 al SFATURILOR POPU­LARE Alt REGIUNII $1 ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul III —Nr. 719 Duminică 22 iulie 1956 4 pagini 20, bani MESAJE NOI [­­Tu de mult, călătoream intr-un la tren de la Oraşul Stalin la Bucureşti. Printre alţi călători se­­ afla şi un bătrlnel care abia se urcase şi începuse să vorbească despre tot ce-i trecea prin minte: ' Ii plăcea mai ales să povestească I unele Intimplări vinătoreşti, de pe­­ timpul când făcea parte din „elita"­­ de la fosta curte regală. — Ce timpuri au fost dom’le, ce timpuri ! — oftă cu năduf omul. Poezie, nu alta. Ne cunoş­tea o lume întreagă. Omoram ur­sul şi mistreţul cu cuţitul. Şi ce chefuri!... Unul din călători interveni iro­nic:­­— Da, ce timpuri... Dar , ce spui despre timpurile de astăzi? — Ce să spun? Se construieşte este ceva, dar asta nu-i important. Clnd vtnam eu ursul şi mistre­ţul... Da, acum se construieşte şi încă vtrtos. Acest fapt ti­părea bă­­trlnului lipsit de interes. Poate pentru el idealul şi poezia constau In vtnătoarea cu cuţitul şi chefuri. Ţara noastră era cunoscută atunci peste hotare că avea zăcăminte de petrol, locuri pitoreşti, mari bogăţii in adincuri şi la suprafa­ţă de care profitau afaceriştii au­tohtoni şi străini. Spre necazul bătrinelului şi al celor cu concepţii aidoma lui, acum se construieşte nu „cite ceva", ci mult, foarte mult. Că Raminia nu mai e cu­noscută acum in străinătate ca loc de huzur pentru ciţiva burtă verzi, ci ca o ţară unde se clă­deşte o viaţă nouă, cu atlt mai bine. N-avem decit sa ne min­­drim cu aceasta. „Ţara eminamente agricolă" de altădată îşi construieşte astăzi maşinile şi utilajele de care are nevoie şi sprijină şi pe alţii In dezvoltarea lor. In îndepărtatul soare răsare, In „Ţara dimineţi­lor liniştite", va pleca nu peste mult timp utilaj pentru două mori de ciment. China va primi al 13-lea cazan de 20 de tone pentru ter­mocentralele ce se construiesc a­­colo. Constructorii acestor utilaje, harnicii muncitori de la uzinele „Mao Tze-dun" din Bucureşti dau bătălia să le trimită cit mai re­pede destinatarilor. Uzinele „Clement Gottwald" fa­brică grupuri de 25 kilowaţi am­­peri pentru instalaţii petrolifere, echipament pentru oasele pescă­reşti (motoare, rezistenţe, con­toare) destinate ţărilor cu care Republica Populară Română a în­cheiat acorduri comerciale. De a­­semenea, la „Electromagnetica" se fabrică aparataje electrice pen­tru India. Multe sunt produsele ce le ex­portă ţara noastră şi numărul lor se lărgeşte. In pavilioanele romi­­neşti ale expoziţiilor şi tirgurilor internaţionale, numeroşi vizitatori admiră mărfurile expuse, se inte­resează de posibilitatea extinderii relaţiilor comerciale cu noi, iar uneori rămin surprinşi de nivelul tehnic atins. Ce dovedesc aceste citeva exem­ple? !­Nimic altceva decit faptul că economia ţării noastre se dezvol­tă, că declaraţia făcută cindva de un politician burghez cum că „Raminia este şi va rămine o ţară eminamente agricolă", este o prostie. Că tendinţa trecutului regim şi a sprijinitorilor lui a fost de a ţine ţara în stare de depen­denţă, nu încape îndoială, însă so­cietatea nu stă pe loc ci tinde spre trecerea ei într-un stadiu superior. Economia noastră permite să se lărgească continuu schimburi­le dintre ţara noastră şi alte ţări. Dintr-o ţară exportatoare de materii prime, Rominia a devenit o ţară exportatoare de maşini şi utilaje de o înaltă tehnicitate, căutate peste hotare. Utilajul pe­trolifer, motoarele şi aparatele e­­lectrice, tractoarele noastre, duc până departe faima ţării şi a oa­menilor care le-au creat. Toate acestea sunt mesaje noi care fac cunoscută peste hotare viața nouă a poporului nostru. Dacă mai există însă clteva e­­xemplare de asemenea oameni care oftează după timpurile clnd Ro­mi­nia era cunoscută peste hotare numai pentru faptul că avea ză­căminte de petrol şi uriaşe bogăţii în adincuri şi la suprafaţă, locuri pitoreşti şi ciţiva vinători de urşi şi mistreţi, n-au decit să of­teze... A. CIRIAN min DE IERI PÎNĂ AZI ■■■■■■■■■■■■■■■■ DE IERI PÎNĂ AZI «m,, Da Invitaţia Institutului Romin pentru Relaţiile Culturale cu Străină­­tateIas sîmbătă a sosit la Capitală dl. Raman Kelan Vetayudifoam, membru al parlamentului indian, ziarist, care ne va vizita ţara. La sosirea pe aeroportul Băneasa, oaspetele indian a fost intim,pinat de Gh. Vidraşcu, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, I. Bogdan, vicepreşedinte al I.R.R.C.S. şi alţii. • Vineri dimineaţă s-a înapoiat la Capitală delegaţia guvernamentală a R.­.R. condusă de tov. V. Steriopol, locţiitor al ministrului Comerţului Ex­­tenor, care a dus tratative şi a în­cheiat un acord comercial de lungă durată cu Republica Egipt. • Membrii delegaţiei Comitetului pentru schimburile cu estul — „Os­tausschuss“ — din Republica Federală Germană, care d­uc tratative cu o dele­gaţie română la cadrul Comisiei mixte prevăzută de convenţia încheiată între „Agroexport“ şi „Ostausschuss“, au vi­zitat în cursul zilei de vineri Galeriile Naţionale de Artă şi au făcut o plim­bare la Snagov. După o vizită pe Valea Prahovei şi la Oraşul Stalin, membrii delegaţiei „Ostausschuss“ vor continua luni în Capitală tratativele. ■ Sîmbătă dimineaţa a părăsit Ca­pitala prof. univ. Eugen Pora, mem­bru corespondent al Academiei R.P.R. şi dr.Mihai Băcescu, directorul Insti­tutului de Piscicultură, din Bucu­reşti care vor participa la Congresul internaţional de limnologie, ce va avea loc la Helsinki între 27 iulie şi 7 august. (Agerpres) Vizitând astăzi una din cele mai mari unităţi producătoare de pre­fabricate din ţară şi anume „între­prinderea de prefabricate Progre­sul", se poate constata, dintru în­ceput, că noua linie de dezvoltare imprimată de partid în industria de construcţii îşi găseşte şi aici pe zi ce trece o tot mai mare aplicare. Cercetlnd planul de producţie al întreprinderii se poate vedea că pe anul In curs el este mai mare faţă de anul trecut, cu 83 la sută. Clteva cifre ale realizării Indicilor de plan confirmă strădania colectivului de a îndeplini sarcinile ce-i revin. Pla­nul valoric, de pildă, pe semestrul I a fost depăşit cu 11 la sută, iar cel fizic cu 4 la sută. Pe aceeaşi perioadă productivitatea muncii a crescut cu 2,60 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 0,75 la sută faţă de cel planificat., In prezent întreprinderea concurează cu multe şanse la obţinerea­ drapelului roşu de producţie, pe ramură­. Şi acum să pătrundem In, halele şi secţiile acestei mari întreprinderi, pentru a prezenta cititorilor noştri ultimele noutăţi tehnice în producerea pre­fabricatelor necesare ridicării noilor construcţii din patria noastră. I­­n marea hală de fabricaţie, beto­nul spumos se produce acum pe scară industrială. Acesta se în­trebuinţează pentru planşeele desti­nate construcţiei noilor cămine stu-Unţeşti ale­ Institutului Agronomic „Nicol­a­e Bălcescu“, în curs de exe­cuţie. Datorită acestui beton, planşeul este mult mai uşor decît acela con­struit din beton obişnuit. Faţă de 2.200 kg, cît cratărea 1 m. c. din be­tonul obişnuit, o aceeaşi cantitate din beton spumos reprezintă doar 850 kg. Macaralele care manevrează plan­­şeele din noul beton vor­­putea acum acoperi, cu o singură mişcare, o su­prafaţă de circa 3 ori mai ma­re. Cu ajutorul macaralelor turn acţio­nate electric, pl­anşeele din beton spu­mos stat prinse în gh­iare puternice şi încărcate în vagoane, pentru a fi a­poi înfidrumate spre şantierul de construcţii. Un planşeu pentru o ca­­meră este încheiat numai cu două asemenea piese, fapt care duce la ac­celerarea ritmului de­­montaj a blocu­rilor respective, asigu­rîndu-se în ace­laşi timp şi calitatea necesară. P­entru a nu se produce stînjeniri la procesul de producţie, între­prinderea şi-a confecţionat un stand de probă la care se experi­­menteză condiţiile de lucru indus­triale l­a diferitele prototipuri, înainte­­ca acestea să intre la producţia de serie. Vizita noastră la întreprin­dere a coincis cu momentul cînd pe standul amintit se experimenta trece­rea în producţie industrială a stupi­lor pentru susţinerea firelor electrice stâlpi confecţionaţi acum cu armă­tură pretensionată. Noutatea constă în faptul că armătura este acum în­tinsă, cu ajutorul unor prese speciale, înainte de a se turna betonul. Acea­sta duce, faţă de procedeul anterior, la economii­ importante de fier, be­ton şi ciment. Se reduce astfel can­titatea de armătură necesară cu circa 80 la sută, rezistenţa stîlpului răm­î­­nînd aceeaşi. Proiectarea acestor stîlpi aparţine unui colectiv de ingi­neri din cadrul întreprinderii, sub conducerea inginerului Avram Froi­­mescu. I­n planul de producţie al întreprin­derii de prefabricate „Progresul“ confecţionarea de prefabricate pentru nevoile agriculturii reprezintă circa 40 l­a sută. Pe primul semestru, planul la acest sortiment a fost de­păşit cu circa 2 la sută, con­fecţio­­nîndu-se un mare număr­­de pătata din beton armat, căpriori, grinzi, plăci de streașină (pentru remize) etc. In acest sector de muncă se face remarcată brigada de betoniști con­dusă de Victor Reva, care lucrează după o metodă înaintată, constînd în executarea pieselor prin decofrare imediată, fapt care duce la obţinerea unor importante economii de tipare (cofraje). U­n important procent este şi ace­­l al prefabricatelor pentru blocu­rile muncitoreşti Vata Lumi­noasă, Floreasca, Bucureştii Noi, Spi­talul 23 August, toate din Capitală precum şi pentru reconstrucţia ora­şului Galaţi. Pe semestrul I al anu­lui, planul de livrare a fost depăşi­şi în acest sector cu 8 la sută. E Cu­ o ultimă noutate de la a­­n­ceasta întreprindere, este faptul­­ că în luna august se va începe producţia pe scară industrială a unor prefabricate necesare ridicării unui mare bloc muncitoresc în şoseaua Giurgiului. Caracteristic este faptul că pereţii şi planşeele acestui bloc vor fi din prefabricate mari în greu­tate de circa 5 tone fiecare. Pînă astăzi s-au mai executat astfel de blocuri, dar panourile respective nu au atins pînă acu­m această greutate. Interesant este şi faptu­l că aceste panouri cuprind şi toate instalaţiile sanitare şi electrice, precum şi ter­­­cuielile exterioare şi interioare execu­tate la atelierele întreprinderii chiar la turnare, şi nu ca pînă acum, pe şantier. ★ Iată citeva aspecte înregistrate ieri dimineaţă în întreprinderea de pre­fabricata „Progresul“ şi care confirmă cu prisosinţă preocupările şi efortu­rile ce se depun în prezent pentru lărgirea acestui important sector in­dustrial din ramura construcţiilor. I. ABRAMESCU Foto­ M. MATEI Intr-o întreprindere de prefabricate Macarale tum­pefionate electric, ridică prefabricatele pentru agricultură Se toarnă planşeele de beton spumos La standul de probă se experimentează stîlpii electrici TELEGRAMA­­ _________________ S, . Consiliului de Stat al Re­publi­cii Pop­ulare Polone, Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, Comitetului­­Cent­ral al Partidului Muncitoresc Unit Polonez VARŞOVIA _­ Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone, Prezidiul Marii Adunări Naţionale, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Ro­mâne şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă transmit dumneavoastră şi întregului popor polonez sincere şi călduroase felicitări. In cei 12 ani care au trecut de la eliberarea Poloniei, poporul polonez, preluînd puterea în mîinile sale şi dobîndindu-şi adevărata independenţa naţională, a parcurs o cale glorioasă, obţinînd victorii istorice în dezvoltarea economiei şi culturii naţionale. Aceste măreţe succese au fost repurtate sub conducerea Partidului Mun­citoresc Unit Polonez, luptător credincios pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru întărirea continuă a unităţii de nezdruncinat a marii fa­milii a ţărilor socialiste, pentru consolidarea prieteniei şi colaborării între popoare. Poporul român nutreşte pentru poporul frate polonez sentimente de pro­fundă prietenie şi-i urează noi succese în lupta pentru consolidarea cuceririlor sale şi construirea societăţii noi, socialiste. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Consiliul de Mini­ştri al Republicii Populare Romíne Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín Recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale a R. P. Polone Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone — Ziua eliberării — Jan Izydorczyk, ambasa­dor extraordinar şi ministru plenipo­tenţiar al R.P. Polone la Bucureşti, a oferit sîmbătă seara o recepţie la restaurantul Pescăruş. La recepţie au luat parte tovarăşii: Chivu Stoica, N. Ceauşescu, I. Chişi­­nevschi, Al. Drăghici, C. Pîrvulescu, Ştefan Voitec, Al. Bîrlădeanu, S. Bu­­ghici, Gr. Preoteasa, acad. prof. dr. C. I. Parhon, M. Mujic, Constanţa Crăciun, M. Florescu, acad. I. Murgu­lescu, ing. Popa Gherasim, Ion Du­mitru, F. Gheltz, O. Loncear, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, G. D. Sa­fer, D. Simuiescu, C. Teodoru, con­ducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, oameni de şti­inţă, artă şi cultură, reprezentanţi ai presei române şi străine. Au luat parte şefii unor misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi­ alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres) Recepţia de la legaţia Belgiei ■ Dl. Joseph de Bruyn, însărcinatul cu afaceri al Belgiei la Bucureşti, a oferit sîmbătă seara o recepţie in saloanele legaţiei cu prilejul sărbă­torii naţionale a Belgiei. La recepţie au participat: Chivu Stoica, Al. Drăghici, Şt. Voitec, Al. Bîrlăidealuu, S. Bughici, Gr. Preoteasa, M. Mujic, ing. Popa Gherasim, acad. P. Constantinescu-Iaşi, C. Loncear, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, Gh.­ D. Safer, D. Simulescu, C. Teodora, C. Paraschivescu-Bălăceanu, Th. Ru­­denco, N. Anghel, M. Novac şi alţii. Au luat parte şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă mond­ială. (Agerpres) Conferinţa ■ Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Nikola Tesla, conf. univ. Florin Ciorăscu, a vorbit sîm­bătă după-­amiază in sala S.R.S.C. din str. Biserica Amzei 5­ 7, despre viaţa şi activitatea marelui fizician sîrb. Au participat oameni de ştiinţă, profesori, studenți. Conferința a fost urmărită cu viu interes. Zile de treier 1. Umbrele cenuşii se­­lăsau grăbite peste sat umbră, cind uliţele comu­nei Pantelimon. In seara de 9 iune, la sfatul popular se adunaseră mai mulţi oameni ca de obicei.. Panteimo­­nenii erau aproape pe sfîrşite cu sece­rişul păioaselor şi acum se pregăteau să înceapă de in­­dată treierişul. De pe toate uliţele satului se grăbeau la şedinţa de la sfatul popular, băr­baţi ce-şi lăsaseră carele in curte cu vitele ne­dejugate poate, veneau fe­mei care-şi lăsase­ră la o parte tre­burile gospodăriei. De după colţ, Ion Niţoi, preşedintele întovărăşirii „în­frăţirea“ se apropia grăbit sfătuin­­du-se cu Petre Neagu. — Noi ii putem da bătaie chiar de miine. Să nu se piardă nici o mină de griu la treierat. Celălalt îl aproba dind din cap. Popescu Jeana, secretara organiza­ţiei de bază, sosi şi ea împreună cu citeva femei, Maria Petrescu, Ştefana Matei, şi altele. Mult s-au sfătuit în seara aceea ţăranii mijlcitori din Pantelimon cu preşedintele şi comuniştii asupra felului in care vor organiza m­ult­ ca la arie. — Noi intrăm in ceată... cu cu­tare... Ceata nr. 2 o să-şi stoguiască griul lingă arătură. Noi nu îl sto­­guim, o să-l treierăm direct din că­ruţă... se auzeau vaci din sală. Satul tot a fost împărţit în cete şi in fiecare s-au asigurat a velajele care să deservească batoza. Munca agitatorilor, a deputailor, a comu­niştilor ca Vasile Oprea şi Vasile Ţuţuianu, preşedintele statului, dădea roade. Pantelimonenii erau­ printre primii care aveau să termine şi tre­ieratul pe raion. In aceeaşi seară, a­­dunarea cetăţenilor din Pantelimon a stabilit cine să răspundă de gazeta de perete a ariei, de bibliotecii vo­lantă, precum şi cine să facă parte din grupul de pompieri voluntari sau să deservească bufetul ariei. Nimeni nu se dăduse in lături de la muncă. In uliţă ciţiva au încheiat ultimele înţelegeri. — Aşa, atunci cind iese luna, dai fuga şi la mine. Niţule, începem că­ratul de lingă pădure. Comunista Ştefana Matei în drum spre casă a mai trecut pe la citeva neveste. „De miine la treier, surate­lor", — le vestea ea. IN PRIMA ZI Zorile se revărsau peste timpurile care parcă nu dormiseră nici ele peste noapte. Pe alia din marginea satu­lui, mecanizatorul Florea Nicolae încălzește motorul. Dinspre pădure vintul aduce peste oameni un iz proaspăt de griu copt şi fin înflorit. Scîrpiind, un şir de care se apropie de arie. Altele gata încărcate aşteaptă lingă maşină. Cim­pul s-a însufleţit deodată. Se părea că pe arie a sosit tot Satul. Petre Neagu şi comunistul Oprea Vasile făceau o ultimă verifi­­care a felului în care fuseseră afi­şate tablourile şi gazeta de perete. Sus, în vâlrful catargelor de la intra­rea pe arie, un flăcău fixa steagurile. Forfota creşte odată cu lumina soa­relui Care inundă aria. Marin Nicu­­lae , uitat de reumatisme şi sprinten prinde sacii la lada in care avea să curgă griul, sau ii sfătuia pe cei de pe stoguri: „Aruncaţi snopii cu gri­jă, să nu se dezlege". încă un mi­nut, şi primul snop va intra in maşi­nă. Elena Vozianu şi-a rinduit fru­mos cărţile bibliotecii volante pe masa înconjurată de scaune. A ră­­sucit apoi butonul aparatului de ra­dio şi o melodie veselă, săltăreaţă a acoperit toată aria impletindu-și rit­­m. SMARANDA (Continuare in pag. 3-a). 1] Jocurile balcanice N­­ie Savel — campion balcanic la 400 m. garduri BELGRAD 21 (Agerpres). In ziua a doua a Jocurilor bal­canice de atletism, timpul frumos, Însorit, a atras peste 20.000 de spec­tatori în tribunele Stadionului Ar­matei din Belgrad. Rezultatele au fost mai bune decît în prima zi, înregistrîndu-se patru noi recorduri balcanice şi mai multe recorduri naţionale. Atletul român­nie Savel a cucerit titlul de campion balcanic la proba de 400 m, garduri cu timpul remarcabil de 51,6/10, doborind în acelaşi timp recordul ţării şi recor­dul balcaniadei, un ansamblu echipa noastră s-a comportat meritoriu cu excepţia aruncătorilor de ciocan şi a săritorilor în lungime care au ob­ţinut rezultate sub posibilităţile lor. După ziua a doua, formaţia noastră continuă să ocupe locul doi, distan­­ţîndu-se apreciabil de echipa bul­gară care ne urmează pe locul al treilea In timp ce Iugoslavia con­duce cu un avans de 13,5 puncte. In celelalte probe s-au remarcat: atle­tul grec, Papavasiliu, clştigătorul cursei de 3000 m. obstacole și iugo­slavul Mugosa învingător la 1500 m. plat. Iată rezultatele tehnice: 400 m. garduri finală: 1. Iile Savel (R.P.R.) 51”6/10 (nou record balcanic și al R.P.R.); 2. Stănel (R.P.R.) 52’­7/10; 3. Osguder (Turcia) 53”4/10; 1500 m.: 1. Mugosa (R.P.F. Iugoslavia) 3’47” (record balcanic); 2. Murat (R.P.F. Iugoslavia) 3’47”6/10; 3. Constanti­nidis (Grecia) 3'48”. Atletul romín Bîrdău a ocupat locul 5 cu timpul de 3’50" (nou record R.P.R.); 3000 m. obstacole: 1. Papavasiliu (Grecia) 8’58” (record balcanic și al Greciei); 2. Bădici (R.P.R.) 8,56”6/10 (record romín); 3. Strzelbinszki (R.P.R.) 8’5®”; lungime: 1. Savici (R.P.R. Iu­goslavia) 7,32 m. (record balcanic); 2. Zlatkov (R. P. Bulgaria) 7,17 m.; 3. Stiropulos (Grecia) 7,07 m.; cio­can: 1. Berziak (R.P.F. Iugoslavia) 56,58 m.; 2. Krumov (R. P. Bulgaria) 56,54 m.; 3. Rășcănescu (R.P.R.) 54,95 m.; ștafeta 4x100 m.: 1. R.P. Bul­garia 41”7/10; 2. R.P.R. 41”9/10; 3. R.P.F. Iugoslavia 41”9/10; 200 m. plat semifinale: seria I-a: Kolev (R.P.B.) 21”8/10; seria doua: 1. Wissenmayer (R.P.R.) 22”2/10; 400 m. plat semifinale: seria I-a: 1. Fills (Grecia) 48"7/10; 2. Sudrigean (R.P.R). 48"8/10; seria a doua: 1. Savel (R.P.R.) 48'; 110 m. garduri serii: seria I-a: 1. Lorger (R.P.F.I.) 14”9/10; 2. Păunescu (R.P.R.) 15”6/10; seria a doua; 1. Kaburov (R.P.R.) 15”2/10; 2. Stănel (R.P.R.) 15”5/10. Clasamentul pe țări după ziua a II-a: 1. R. P. F. Iugoslavia 85,5 puncte; 2. R. P. Română 73; 3. R. P. Bulgaria 61; 4. Grecia 34; 5. Turcia 8,5. Cea de a 15-a ediție a Jocurilor balcanice de atletism se încheie astăzi după amiază. Regiunea Bucureşti a terminat secerişul griului şi orzului Ţăranii muncitori, colectivişti, întovărăşiţi şi cei cu gospodărie individuală din regiunea Bucureşti au obţinut un deosebit succes în munca de recol­tare a păioaselor. In ziua de 21 iulie ei au terminat secerişul orzului şi griului de pe întreaga suprafaţă de 427.000 ha., cucerind astfel titlul de fruntaşi pe ţară în această muncă. Comparativ cu anul trecut recoltarea acestor păioase In regiunea Bucureşti s-a făcut într-o perioadă cu 5 zile mai scurtă. In 6 raioane, printre care Zimnicea, Giurgiu şi Alexandria, recoltarea griului şi orzu­lui s-a terminat într-un timp cu 8—10 zile mai scurt. Anul acesta munca de strîngere a păioaselor a fost mai bine orga­nizată. Odată cu Începerea secerişului toate maşinile destinate acestor lucrări erau pregătite. Activiştii de partid, inginerii şi tehnicienii agronomi, deputaţii sfaturilor populare, în permanenţă în mijlocul ţăranilor mun­citori, au dat ajutor la organizarea mai bună a muncii, la folosirea din plin a întregii capacităţi de producţie a maşinilor. Astfel din primele zile de muncă viteza zilnică la recoltare a fost considerabil depăşită, iar in perioada de vîrf a recoltării, viteza zilnică a fost depăşită cu peste 100 la sută. Succesul obţinut anul acesta de ţăranii muncitori din regiunea Bucu­reşti se datoreşte mai ales faptului că faţă de anul trecut numărul fami­liilor de ţărani muncitori care au lucrat în comun este cu aproape 38.000 mai mare, iar numărul gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole a crescut din iulie 1955 şi pină acum cu 678. Munca pe tarlale întinse a fost mult mai spornică. Dovadă este faptul că în aproape toate raioanele din regiune primii care au terminat recol­tarea au fost colectiviştii şi ţăranii muncitori întovărăşiţi. La seceriş, ei au primit un sprijin preţios din partea mecanizatorilor din S.M.T.-uri care au executat acum un volum de lucrări cu mult mai mare decît anul trecut. Acum in întreaga regiune oamenii muncii de pe ogoare muncesc cu toate forţele străduindu-se ca In cinstea zilei de 23 August să termine şi treierişul. (Agerpres) Surprize care ar putea să lipsească S­e presupune că alegîndu-şi un local cu orchestră şi cîntăreţ, consumatorul implică în acea­stă alegere o anumită preferinţă pentru cel care trebuie să-i ofere o seară plăcută, presupunerea este­­1 mai îndreptăţită cînd orchestra şi cintăreţul sînt bine cunoscuţi. Din păcate insă, socoteala de a­­casă nu se potriveşte totdeauna cu cea din... grădină. La Parcul Cri­zantemelor cîntă (cel puţin aşa e anunţat) Aldo Solim şi Giani Spi­nem. Duminică seară, se părea că totul va decurge In cele mai bune condiţiuni. Numai că proverbul „ziua bună se cunoaşte de dimi­neaţă" nu-şi are, pare-se, corespon­dentul nocturn. După o primă repriză de cîntece de 20—25 minute (ceea ce, să recu­noaştem, e cam puţin pentru În­treaga noapte) Giani Spineli deve­nit crainic ad-hoc, a început să prezinte surprizele. In primul rînd, un Începător cu un talent a cărui gamă variază Intre „poţi să ştii­­“ si „suportabil“. Dar Insfîrşit, omul avea scuza diletantismului. Mult mai penibilă a fost Insă a­­paritia cîntăreţei Miţa Păun. Ale­gîndu-şi din repertoriul său o sin­gură melodie, cintăreaţa a reîn­viat „marile ei succese revuistice“ din anii’45—’46 printre care „Halal de mă-ta Miţo, care te-a făcut“ e singurul al cărui titlu (nu şi con­ţinut) poate fi reprodus. Celelalte... Am fi curioşi să ştim părerea des­pre acest eveniment artistic a facto­rilor competenţi din raionul „23 August“ In raza căruia s-au petre­cut faptele. ,Probleme de cinematografie" D­epăşind o veche prejudecată, potrivit căreia „vara merge o­­rice, deci şi bune şi proaste“, Direcţia difuzării filmelor ne-a re­zervat citeva premiere de bună ca­litate. E un fapt ca­re merită a fi con­semnat şi apreciat. Socotim insă că laudele ar fi şi mai meritate dacă grija pentru programările estivale s-ar resfrîn­­ge şi nu lucrurile mai mărunte. Iată insă un exemplu din care reiese că lucrurile nu se în­­timplă tocmai aşa. Filmele „Contele de Monte Cristo" şi „Chitarele dra­gostei“ au avut şi copii colorate şi copii negre. Dacă achiziţionarea unei copii sau a al­teia e o problemă internă a cine­matografiei, dreptul de a alege re­vine, credem, spectatorului. De a­­ceea socotim că în publicitatea făcu­tă trebuie indicat unde rulează copia colorată şi unde, cealaltă. Pentru că nu e just ca cetă­ţeanul să se ducă la cinematograf con­vins că Intr-un film cum e „Chitarele dragostei“ va admi­ra peisaje într-un colorit excepțional, pentru ca pînă In cele din urmă să vadă... negru. Se poate şi mai bine I­n ultimul timp, o nouă măsură a venit să uşureze posibilita­tea procurării din timp a unui bilet de tren : e vorba de înfiin­ţarea unui birou special de la care, prin intermediul unui simplu, tele­fon şi al unei sume modeste, obţii la domiciliu bilet de tren pentru orice direcţie. Serviciul este destul de tînăr şi se pare că este încă supus unor lipsuri cauzate de virstă. Iată una din ele : interlocutoarea care-ţi ia comanda la telefon (şi a cărei ati­tudine plină de bunăvoinţă merită de asemenea să fie relevată) nu poate să-ţi precizeze (din lipsa unei diagrame corespunzătoare) In ce măsură sint vecine locurile pe care 1e soliciţi. Sigur că nu-i o mare nenorocire dacă nefumător fiind, ceri un loc lingă fereastră şi te pomeneşti în colţul opus, victimă a fumului celorlalţi. După cum deşi mai neplăcut, totuşi nu-i o neno­rocire, dacă plecînd cu soţia şi co­pilul la drum, într-un tren cu locuri rezervate, te pomeneşti tu într-un compartiment şi dînşii într-altul (cazul de duminică 15 iulie, accele­ratul de Constanţa, vagonul 1, locu­rile 15 şi 16). „De­ ce 7“-ului firesc al copilului i se adaugă şi cel al maturilor, con­vinşi că, cu un minim efort, pe dia­grama (care in orice caz există pen­tru bifarea locurilor) se poate pre­ciza poziţia şi numărul locurilor fiecărui compartiment. ION CETATEANU

Next