Steagul Roşu, august 1957 (Anul 4, nr. 1035-1059)
1957-08-01 / nr. 1035
INSTITUTUL DE FIZICA ATOMICA AL ACADEMIEI R.P.R. U terminam grabnic treierisul Cîteva cifre semnificative 22 gospodării agricole colective şi 106 întovărăşiri agricole din regiunea noastră au terminat treierişul orzului şi griului. In ultimele trei zile în regiune s-au treierat păioasele de pe o suprafaţă de peste 56.000 ha. Ritmul lucrărilor la treieriş este în continuă creştere. Pină acum, în întreaga regiune s-au treierat păioasele de pe 172.000 ha, ceea ce reprezintă peste 40 la sută din suprafaţa cultivată. Munca în comun îşi arată din plin roadele. Gospodăriile colective au treierat pină acum păioasele de pe 46 la sută, iar întovărăşirile agricole de pe 52 la sută din suprafaţa cultivată. Recolta culeasă de unităţile agricole cooperatiste care au terminat treierişul este bogată. Multe dintre acestea, printre care cele din comunele Buciumeni, Căscioarele, Drăcşani, Segarcea, Suhaia şi altele au realizat producții medii la grîu de 2.000—2.200 kg la hectar. O veste bună G.A.C. „I. C. Frimu“ a terminat boierişul ieri, 31 iulie orele 12. Colectiva a treierat recolta de pe o suprafaţă de 150 hectare, realizirii o producţie de 257.000 kg. Printre fruntaşi în muncă se numara: Savu Alexandru, Marin Minea, Aurica T. Manea, Neacşu Costache, Aurica Saiciuc şi alţii. Cantităţile de grîne contractate şi obligaţiile pentru muncile S.M.T au fost achitate în întregime. Campania a fost încheiată cu un festival artistic. MADAR NICOLAE sfatul popular raional Lehlii Noua staţie pilot pentru fabricarea relonului La uzinele Dudeşti ICECHIM din Capitală s-a pus la punct staţiapilot pentru fabricarea, pe scară mică, a firelor de relon Zilele acestea staţia-pilot va începe să producă primele şarje de relon. In clişeu: aspect din secţia de polimerizare a staţiei-pilot. In medalion, inginer Suzana Petroianu, la tabloul de comandă, făcînd o încercare a funcţionării întregii instalaţii. Un nou produs de mătase La fabrica „Mătasea Populară" din Capitală a început fabricarea unui nou produs: mătase ,imprimată pentru capcade de casă, avînd un aspect plăcut, asemănătoare cu mătasea chinezească. Acest produs nou se va livra pieţii comerciale în cursul lunii august. PROLETAR! DLV TOATE TARILE. VNITI-VAl ANUL IV — Nr. 1035 Joi 1 august 1957 4 pagini 20 bani In cinstea zilei de Mageist o strălucită biruinţă în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii Intrarea in funcţiime a reactorului atomic Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului CHIVU STOICAvă raportăm cu satisfacţie că, in urma efortului depus de muncitorii, tehnicienii, inginerii şi oamenii de ştiinţă de pe şantierul Centrului de Cercetări Nucleare, în colaborare cu specialiştii sovietici, azi, 31 iulie 1957, ora 15.53, reactorul atomic de 2000 Kw a intrat în funcţiune. Lucrările continuă conform programului stabilit pentru atingerea puterii nominale. COMITETUL PENTRU ENERGIA NUCLEARĂ DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI La colectiva din Radovanu Iureşul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August a cuprins şi pe membrii gospodăriei colective „Olga Banele“ din comuna Radovanu — Olteniţa. Zorul cel mai mare e la treieriş. Fiecare zi cîştigată înseamnă boabe agonisite. Şi dacă aşa stau lucrurile, apoi colectivişti vrednici ca alde Cristea Velcea, Dumitru Postelnicu, Ion Becheru, Marin Muşat, nu ştiu ce înseamnă odihna, se numără printre fruntaşii întrecerii. Drept rezultat, pe graficul ariei nr. 1 se înscriu zilnic cite 16—17.000 kg. gria. Şi, aşa cum rezultă din clişeul de mai sus, puternică e bucuria colectiviștilor atunci cînd vîrfuiesc carele cu saci doldora de boabe aurii. I Cantonul nr. 271 Spre cantonul nr. 27 de pe linia SS Re ferată Bucureşti—Constanţa se în- )) .'( dreaptă de luni şi luni de zile a- )) atenţia locuitorilor din comuna şi -) '(raionul Brăneşti, a numeroşilor sa- )/ ^(lariaţi care lucrează la instituţiile)) ( raionale din Brăneşti şi care dob ((miciliază prin împrejurimi. Vă ((veţi întreba, fără îndoială, ce a-‹; ›‚ tracţie mai poate prezenta un sdm- guplu canton de cale ferată din a- // (› tîtea mii, de o construcţie aproape b ›› uniformă, cu care ochiul călătorit-X (lui s-a deprins atît de mult, în ‡. ((defilarea lor vertiginoasă prin faţa ((ferestrelor vagoanelor? Şi totuşi, a- a ( cest canton prezintă un „ce“ maiaparte, îşi are cu alte cuvinte.../, (cântecul lui. Pentru că, dacă trenul personal care face în prezent ^ (staţie ia halta Cozieni, situată la (( (circa 1 km. jumătate spre Bucu-\( (reşfoi şi la gara Brăneşti la circa)) ((2 km. spre Constanţa, ar opri )( ((la, cantonul nr. 27, aceasta ar re- () ((prezenta un real serviciu pe care (( ((Direcţia regională C.F.R. l-ar a- () ((duce pentru cei ce domiciliază, sau (( ((au diverse interese în comuna Bră-( ()neşti, reşedinţa radonului cu ace- ( ((.laşi nume. Problema nu este nouă.) ((Cererea aceasta a fost adresată în) ((nenumărate rindura organelor în( () drept, însă lucrurile au rămas ne-( () schimbate. Un cercetător obiec-) () tiv care s-ar deplasa la faţa) )) locului nu ar face altceva decit) V)și constate că rezolvarea favorabi- ) S) lă a acestei cereri ar corespunde) ))într-adevăr interesului marii majo-) ))rități a locuitorilor din Brănești.) ((Pentru că, cantonul nr. 27 „cade“) ((cam în centrul comunei, în vreme) )(ce de la cele două puncte de o-) ((prire situate de o parte şi de cea-) ((haltă a cantonului, este cale bună,) ((pe care îndeosebi în cursul nopţii) ))o parcurgi în condiţiuni destul de) ((grele. Fără îndoială că stabilirea ) ((unei halte la cantonul nr. 27 al a-) () trage după sine desfiinţarea haltei) ((Cozieni, care nu răspunde intere-/ ((selor majorităţii locuitorilor din ) )) Brăneşti. Rostul haitelor de cale) () ferată, situate între două staţii,) )) este limpede: acela de a fi cît) numai la îndemîna călătorilor. Or, ) ))dacă halta Cozieni nu îndeplineşte) )) această condiţiune, dar în schimb) S) cantonul nr. 27 o satisface inte-))gral, întrebăm Direcţia regională) \ C.F.R. de ce nu se iau măsuri în) ) consecinţă. C I. ABRAMESCU 1 1 Fabrica „FRUCTONIL“ in plină campanie de lucru 1 august este o dată importantă pentru întregul colectiv de la fabrica de conserve „Fructonil“ din Giurgiu. Căci de la 1 august începe şi în această întreprindere aplicarea sistemului de salarizare îmbunătăţit, sistem a cărui experimentare s-a făcut la fabrica de conserve „Griviţa“ din Capitală. Am căutat să cunoaştem, mai zilele trecute, cum s-a pregătit acest colectiv pentru crearea în întreprindere a condiţiilor necesare în vederea aplicării cu bune rezultate a sistemului de salarizare îmbunătăţit. Aşa am aflat că în şedinţele pe grupe sindicale, sau în adunările pe întreprindere, sistemul de salarizare îmbunătăţit a fost amplu analizat, fapt care a generat importante propuneri pornite din masa muncitorilor şi tehnicienilor, propuneri menite să asigure o creştere a productivităţii muncii. Menţionăm astfel propunerea făcută de maestra de fabricaţie Victoria Anghel, în vederea amenajării unei săli de sortare a fructelor, cu acces direct în sala de fabricaţie a dulciurilor, fapt care va contribui la sporirea randamentului muncii. Mai arătăm de asemenea că la propunerea făcută de către mecanicii din mtrp.min.rfpir.p c n înctolat im ra. Pregătiri pentru aplicarea sistemului de salarizare îmbunătăţit anelor de presiune, prin care se evită risipa de aburi, obţinîndu-se implicit importante economii de combustibil. Vrednică de amintit este şi introducerea, la secţia de fabricaţie a conservelor de legume, a unei maşini de închis borcane tip „Pobeda“, fapt care contribuie de asemenea la realizarea de economii prin reducerea rebuturilor şi creşterea productivităţii muncii. La acestea se adaugă o serie de măsuri tehnico-organizatorice luate din iniţiativa conducerii întreprinderii, prin care se urmăreşte de asemenea asigurarea unor cît mai bune condiţii pentru aplicarea sistemului de salarizare îmbunătăţit. La „Fructonil“ există o preocupare permanentă pentru sporirea sortimentelor. In prezent la această întreprindere se produc diferite conserve ca: ghiveci de gătit, roşii în bulion, ardei umpluţi cu orez, vinete împănate, compoturi de prune, caise, etc., dulceţuri de caise, prune, gemuri, iar peste plan jeleu de corcoduşe şi pulpe de fructe (materie primă pentru fabricarea marmelada). Am putut afla că în cursul acestui an vor mai fi puse treptat în fabricaţie şi alte sortimente de conserve ca salată de roşii, salată de ardei copţi, comnaturi asortate, etc. REALIZAREA PLANULUI LA PRINCIPALII INDICI După ce am arătat aceste realizări şi preocupările prezente în sinul colectivului de la „Fructonil“, să vedem în ce măsură fabrica de conserve din Giurgiu reuşeşte să realizeze principalii indici de plan. Pe primul semestru, de pildă, planul la producţia globală a fost depăşit cu 8,47 la sută, iar productivitatea muncii a crescut, faţă de sarcina planificată, cu 2,27 la sută. Pe luna iulie, planul pe grupe de produse era îndeplinit la data de 27 iulie, în procent de sută la sută la conserve în apă, bulion şi ulei, iar la conserve de fructe fusese depăşit, la aceeaşi dată, cu 4 la sută. In ce priveşte planul de reducere a preţului de cost, procentul planificat pentru primul semestru a fost de asemenea întrecut. La aceasta s-a ajuns prin organizarea unei mai bune gospodăriri socialiste pe întreaga întreprindere, pe secţii şi ateliere. Acestea sunt în linii mari principalele aspecte înregistrate de curând la întreprinderea „Fructonii“ din Giurgiu, unde întregul colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni s-a pregătit intens, pentru ca începînd de la 1 august să se poată face aplicarea sistemului de salarizare îmbunătăţit, cu rezultatele cele mai bune. AL. ION Mesajul timbrelor poştale MOSCOVA — (Prin telefon de la trimisul nostru). Ciad vizitezi expoziţia internaţională de filatelie, deschisă intr-una din marile săli ale bibliotecii ,.V.I■ Lenin“, înţelegi foarte limpede că operaţia colecţionării tmbrelor poştale are la bază o nepotolită sete de cunoaştere. Nu trebuie să fii neapărat filatelist ca să rămâi fermecat de frumuseţea mărcilor — vignete zimţate care, adunate pe foiţe de album — întocmesc o vâstă enciclopedie ilustrată. Aşa se explică interesul stirnit de această expoziţie originală ai cărei vizitatori se numără zilnic cu zecile de mii. M-am oprit lingă fiecare din cele 200 de colecţii expuse. Am intinit vechi mărci româneşti în colecţia filatelistului L. Korvatov din Moscova, adunate cu migala multor ani. In alte colecţii am remarcat cu bucurie prezenţa timbrelor noastre emise cu prilejul jocurilor olimpice de la Melbourne şi a altor mărci poştale care zugrăvesc dezvoltarea sportului din patria noastră. Tinara franceză Marie Antoine iubeşte florile, păsările şi animalele. Ea a strins cu răbdare Umbre cu fauna şi flora diferitelor ţări, realizind o colecţie splendidă. Fluturii din Mozambic, atît de feluriţii peşti din apele Iugoslaviei şi Guineei spaniole, vietăţile pădurilor maghiare şi minunatele flori din Congo belgian s-au adunat pe pagini de album in faţa cărora vizitatorii zăbovesc multă vreme. In colecţia tinărului american , Ernst Kehr am întilnit un plic expediat din Bridgeport la 5 iulie 1956 cu ocazia primului zbor efectuat de helicopterele poştale după cum am admirat şi colecţia celui mai tinăr participant la expoziţie, H. A Holmes din Noua Zeelandă ,care are 1I ani. O societate filatelică franceză ne-a dat ocazia să cunoaştem timbre poştale avind ca subiect lupta de rezistenţă şi o vastă galerie de specialităţi artistice inmănunchiate sub titlul „Marele număr al artei franceze“ din care nu lipsesc figurile lui Gounot, Rameau, Berlioz, Saint-Saëns. Urmărind panourile expoziţiei, devine explicabilă afluenţa tinerilor in sala destinată schimburilor de mărci poştale şi bucuria cu care aceştia se cunosc şi inmînează adresele făgăduindu-şi să-şi scrie unii altora. Căci purtînd imagini din viaţa ţărilor de baştină, gingaşele timbre — veritabile miniaturi de opere artistice — sunt şi ele uri mijloc de cunoaştere reciprocă în scopul înfrăţirii internaţionale a tineretului, studenţilor“ compus de studenta sovietică. Lebedinschi. Marele număr de tineri prezenţi au cîntat într-un singur glas vechiul imn ,"Gaudeamus igitur", exprimându-şi dorinţa de a stabili relaţii prieteneşti şi de colaborare ştiinţifică şi culturală pentru cât mai temeinică cunoaştere reciprocă. Cu ocazia coktailului organizat de Biroul internaţional de presă al Festivalului, Benita Wogutzki, redactor al revistei studenţeşti „Forum“, din Ber-ADRIAN DUMITRAŞCU (Continuare în pag. 4 a) PENTRU O VIAŢA INTELECTUALA VIE In imensul palat al ştiinţei, cum numesc oaspeţii clădirea universităţii din Moscova, clubul internaţional al studenţilor şi-a deschis porţile. Aci se vor desfăşura în zilele următoare între studenţii din diferite ţări 20 de seminarii, şi Mithin pe specialităţi, 4 discuţii, 15 seri de cinema, seri de dansuri şi umor şi un grandios carnaval studenţesc. Cu ocaziafestivităţii inaugurale, orchestra universităţii din Moscova a cîntat pentru prima dată „Cintecul clubului internaţional al tineri japonezi în vizită la delegaţia romina Telefoto AGERPRES Aţi făcut vreodată o călătorie cu nava, pe apele Borcei ? Probabil că unii dintre dumneavoastră, da! Zilnic in sasul şi in josul acestei căi de apă circulă „Voronejul", nava care transportă zeci şi zeci de călători de la Călăraşi la Feteşti şi de la Feteşti înapoi. O călătorie ca aceasta am făcut-o şi noi, zilele trecute şi iată-ne acum in posesia citorva imagini pe care le reproducem pentru dumneavoastră. Prima noastră cunoştinţă a fost Victor Boancă, comandantul navei .Este o adevărată desfătare să stai de vorbă cu el, acolo, pe puntea de comandă şi scrutind calmul adine al întinderilor să asculţi povestiri marinăreşti. Iscusitul marinar îndrăgostit al apelor face parte dintr-un neam marinăresc. Tatăl, lup de mare. Bunicul, lup de mare El, pasionat şi neostenit călător al fluviului danubian! Cuvîntul său este lege pentru întreg echipajul. Acum ,in preajma Zilei marinei, pe nava „Voronej“, ca pe toate navele noastre se simte in întreaga activitate, atmosfera apropierii sărbătorii. Un scurt popas printre membrii echipajului și înregistrăm pe peliculă o imagine de la postul de pilotaj, unde, atent, Ion Mocofan îndreaptă pe drumul drept şi neted al apei nava cu călători. Ii vedeţi şi dumneavoastră? Clişeul ce are indicată cifra 2 redă un aspect din saloane. Sus, pe puntea de comandă se scrutează zarea. Jos, in sala maşinilor, la temperaturi ridicate, se pompează viaţă navei. Aci, in salon călătorii citesc in tihnă un ziar, o carte, sau susţin cu vervă o obişnuită discuţie de drum. Dar drumul are şi popasuri. Unii coboară, alţii urcă. Staţiile sunt la comune. Da, dar in regiunea noastră nu numai cu trenul ori... cu calul şi căruţa putem ajunge intr-un sat. Pină la Roseţi bunăoară, călătorim mai lesne cu „Voronejul“... Priviţi bătrinelul din ultima noastră fotografie. Cu desaga lingă el, moşul se arată un priceput „echilibrist“. Oricum, e păcat ca aşa, cu pălărie, cu haine „de oraş“ şi cu desaga in mină să facă o baie in Borcea. De aceea se ţine zdravăn de bara improvizată şi virstnicul călător ajunge cu bine la liman. Aşa cum de altfel şi noi am ajuns la Uman cu... fotoreportajull Text GH. ANDREI Foto M. LASTNIC Pentru interzicerea experienţelor cu arme nucleare Sîmbătă 27 iulie a.c. la chemarea, comitetului de luptă pentru pace al oraşului Tr. Măgurele, în sala de festivităţi a Liceului mixt s-au adunat peste 270 învăţători şi profesori pentru a-şi exprima dorinţa lor de pace. Tov. Mîntulescu Traian, preşedintele comitetului de luptă pentru pace al oraşului Tr. Măgurele, a vorbit despre lucrările sesiunii de la Colombo a Consiliului Mondial al Păcii din 11—16 iunie a.c., unde oamenii de diferite convingeri politice şi religioase s-au adunat spre a discuta despre pericolul ce-l prezintă experienţele cu armele atomice şi războiul atomic. Tov. Mîntulescu Traian a citit apelul către toate guvernele de a înceta imediat experienţele nucleare. Cu vii aplauze cei prezenţi au primit acest apel şi au trimis o moţiune către Consiliul Mondial al Păcii, prin care îşi exprimă adeziunea fermă la lupta pentru apărarea păcii, cerînd în mod hotărî! încetarea experienţelor cu armele termonucleare. ENE FLORIAN corespondent voluntar Cine e pentru şi cine e împotriva unificării Germaniei Ziarul vest-german „General-Anzeiger“ a calificat declaraţia comună a puterilor occidentale şi a R. F. Germane cu privire la reunificarea Germaniei drept „inca un petic de hirtie care va fi adăugat mormanului înalt de documente germane“. Problema reunificării are pentru poporul german o importanţă de prim ordin. Totuşi, de mulţi ani, germanii văd cum calea spre unificare in foc să se netezească este continuu baricadată cu obstacole. Pentru oricine vrea să judece cinstit, rădăcina răului e evident una singură : puterile occidentale, și mai ales S.U.A., i-au hărăzit Germanică de Vest un rol central în planurile lor agresive împotriva lumii socialiste, iar conducătorii de la Bonn au acceptat, în prejudiciul intereselor germane, acest rol. De aci politica respingerii oricăror propuneri de unificare, politică caracterizată de reprezentanţii opoziţiei vest-germane, dar nu numai de cei ai opoziţiei, ca lipsită de imaginaţie, neconstructivă, politica luă „nicht !“. Nenumărate ziare, chiar burgheze, subliniază inutilitatea noii declaraţii, faptul că ea nu conţine nici un fel de idei sau propuneri noi. Este suficientă chiar şi o lectură sumară a sa spre a vedea limpede că | - ea a rămas exact la nivelul propunerilor occidentale | din 1954, care aveau şi au viciul de a pune problema cu capul în jos , în loc sa se | vadă adevărul că ||_ scindarea Germaniei este consecinţa încordării internaţionale, se afirmă în chip înşelător contrariul. Dacă aşa stau lucrurile, dacă noua declaraţie se distinge doar prin sterilitate, dacă ea nu putea să producă şi n-a produs, cum s-a exprimat Ollenhauer, decit decepţie, de ce a mai fost ea dată ? Trei motive pare-se să fi împinsputerile occidentale şi R. F. G. la o declaraţie îi problema reunificării. In primul rînd motive electorale. Poziţia militarista a partidului lui Adenauer, faţă-n faţă cu cea mult mai realistă a social-democraţilor pune în mare încurcătură actuala coaliţie guvernamentală de la Bonn. Ea s-a văzut obligată să dea impresia, fie şi printr-un „petic de hirtie“, că „face ceva“ pentru unificare. In al doilea rînd Adenauer ţine din nou să dea o mină de ajutor celor care la Londra, frînează orice progres în problema dezarmării. Evident, ceea ce nu spune direct, dar de fapt exprimă mai mult decât cu transparenţă declaraţia, este că Occidentul şi guvernul de la Bonn sunt împotriva dezarmării şi a destinderii. In fine, declaraţia puterilor occidentale şi a R. F. Germane este încă un „nu“, rostit de astă dată în mare grabă şi cu un sentiment de teamă faţă de noile propuneri constructive făcute de O. Grotewohl la conferinţa de presă din 27 iulie. Nou şi important în propunerile din 27 iulie ale guvernului R. D. Germane este ideea formării unei uniuni statale intre cele două state germane existente. Aşadar în mod realist se porneşte de la faptul că in prezent există două state germane, cu orînduiri diferite, ceea ce însă nu face neapărat imposibilă unitatea germană. Confederaţia germană nu ar fi decit un prim pas, dar unul concret, spre unitate. Ea ar asigura o uniune statală juridică, fără ca vreuna din cele două Germanii să-şi impună voinţa celeilalte. Ar lua fiinţă un consiliu format din reprezentanţii parlamentelor celor două Germanii, care ar avea misiunea să găsească punctele de apropiere şi înţelegere. Consiliul ar fi deci un organism permanent, pentru tratative şi apropiere. Deosebit de interesante sunt problemele pe care le propune R. D. Germană să constituie obiectul tratativelor. Acestea sunt pe de o parte probleme de legături economice, privind transporturile, informaţiile reciproce şi probleme legate de statutul Berlinului ; pe de altă parte probleme ca interzicerea fabricării şi stocării de armament atomic pe teritoriul german, ca ieşirea R. F. G. din N.A.T.O. şi a R. D. G. din tratatul de la Varşovia, retragerea trupelor străine diin întreaga Germanie, anularea serviciului militar obligatoriu, etc. şi unele şi celelalte sunt probleme de interes comun pentru toţi germanii, şi unele şi celelalte admit soluţii unice, perfect acceptabile pentru germanii din ambele state ; sunt deci tocmai probleme care pot constitui cu mari şanse obiectul unor tratative de apropiere. Comparînd propunerile guvernului R. D. Germane cu declaraţia puterilor occidentale şi a R. F. G apare limpede cine luptă pentru unificare şi cine o torpilează, apare limpede că pentru poporul german, există o singură cale de urmat, cea propusă de guvernul R. D. Germane şi care este în acelaşi timp în deplină concordanţă cu interesul general al menţinerii păcii. Iată de ce propunerile R. D. Germane se bucură tot mai mult de adeziunea marii majorităţi a poporului german, de sprijinul tuturor acelora cărora le e scumpă pacea din toată inima. B. STANCU