Steagul Roşu, iunie 1958 (Anul 4, nr. 1291-1315)
1958-06-01 / nr. 1291
Din scrisorile primite de la membri de partid Roadele cercului de studii In satul Cetatea care ţine de comuna Rădoeşti, raionul Olteni, a funcţionat In acest an şcolar un cerc de învaţămînt de partid. Cercul a fost frecventat de toţi membrii de partid din sat şi de un număr de utemişti: 26 de cursanţi in total. Cercul şi-a desfăşurat activitatea în mod satisfăcător. Convorbirile s-au ţinut cu regularitate, cursanţii veneau pregătiţi. Studiul a contribuit mult la ridicarea nivelului ideologic al cursanţilor şi i-a ajutat să înţeleagă mai bine politica partidului. Am putut remarca interesul deosebit cu care s-au studiat în cercul nostru de exemplu problemele transformării socialiste a agriculturii. S-au purtat discuţii vii între cursanţii membri ai întovărăşirii agricole din sat şi cei care nu intraseră în întovărăşire. Folosind argumentarea teoretică din materialul bibliografic studiat şi exemple concrete din viaţă, cei dinţii i-au convins pe ceilalţi. Treptat şi cursanţii cu gospodării individuale au intrat în întovărăşire. Pe mine ca propagandist, acest fapt m-a bucurat nespus de mult. Dar lucrurile nu s-au oprit aci. Cursanţi ca Alexandru Petre, Ilie Doarcă, Petre Alexandru membri de partid, Gheorghe Badea, Ion Sandu utemişti, vorbeau despre avantajele agriculturii socialiste nu numai în cadrul cercului ci şi în afară, cu alţi ţărani muncitori din sat. Noi familii s-au alăturat întovărăşiţilor. Fapt este că în prezent aproape toţi ţăranii muncitori din sat au păşit pe calea belşugului. In adunările generale ale întovărăşirii se discută probleme legate de îmbunătăţirea muncii şi cursanţii care au studiat aceste probleme în cadrul cercului contribuie prin cuvînt şi faptă la rezolvarea lor. Vreau să mai adaog că cercul nostru de studiu a primit mult ajutor din partea tov. Ion Cheleş, secretar al comitetului raional de partid. Tov. Cheleş care a venit deseori în satul Cetatea s-a interesat de felul cum studiază cursanţii, a făcut în faţa cursanţilor şi celorlalţi ţărani muncitori din sat expuneri, lămurind pe înţelesul tuturor însemnătatea luptei pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, necesitatea folosirii tehnicii înaintate în agricultură, superioritatea agriculturii socialiste. Ne-a vorbit de asemenea despre felul cum este organizată munca în gospodăriile agricole şi întovărăşirile agricole fruntaşe, despre traiul îmbelşugat al membrilor lor. Comuniştii din satul nostru sunt hotârîţi să studieze şi în viitor, mai bine, pentru că văd că învăţămîntul de partid le este de un real folos în viaţă, în îndeplinirea sarcinilor de partid. DUMITRU DRAGOMIR propagandist Activitatea gospodăriei în discuţia adunării de partid Zilele trecute în gospodăria agricolă de stat Moşteni—Călugăreni din raionul Vidra a avut loc o adunare deschisă a organizaţiei de partid în care s-a analizat felul cum se desfăşoară munca pentru îndeplinirea planului de producţie. Referatul prezentat în adunare de către conducerea administrativă a gospodăriei a scos în evidenţă realizările obţinute pînă in prezent precum şi lipsurile care se mai manifestă în activitatea secţiilor gospodăriei. Numeroşi tovarăşi au luat cuvîntul pe marginea referatului, discuţiile purtîndu-se în lumina documentelor Conferinţei pe ţară a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii. Comuniştii Marcu Stancu şi Ştefan Ion ,precum şi alţi participanţi la discuţii au arătat că în gospodărie sunt posibilităţi pentru sporirea producţiei. Ei au făcut conducerii administrative recomandări în legătură cu organizarea muncii, a evidenţei lucrărilor, a controlului. S-a insistat în mod deosebit asupra necesităţii îmbunătăţirii muncii la secţia Moşteni. Conducerea administrativă a gospodăriei şi-a însuşit propunerile făcute. Adunarea organizaţiilor de bază a adoptat o serie de măsuri cu privire la desfăşurarea muncii politice în perioada ce urmează. Membrii biroului organizaţiei de bază au fost repartizaţi pentru a sprijini comuniştii în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. ION ST. DUMITRU secretarul organizaţiei de bază Mai multă preocupare pentru consolidarea unităţilor agricole cooperatiste (Urmare din pag. 1) Firea sectorului cooperatist, au merite şi utilii tehnicienii şi ingineri agronomi. Şi pentru acest fapt fără îndoială merită felicitaţi. Dar raţionamentul unora dintre aceştiia este ciudat. Pentru că atît ei cît şi unii tovarăşi din conducerea sfaturilor populare comunale, a organizaţiilor de partid săteşti şi chiar unii activişti ai comitetului raional de partid Brăneşti, au lăcuit treaba numai pe jumătate. Dar să ne explicăm. Spuneam în nodurile de mai sus, că în cuprinsul raionului există 148 de întovărăşiri. Fond de bază au 123 de întovărăşiri, iar în această primăvară numai 33 au efectuat muncile în comun. După cum se vede, un număr destul de mic, întovărăşirile care muncesc în comun, acum, la întreţinerea culturilor, sînt şi mai puţine. După unele calcule, numărul lor nu se ridică nici măcar la 25. Aceste deficienţe se întîmplă datorită faptului că secţia agricolă raională, prin tehnicienii şi inginerii ei, se ocupă foarte puţin de întovărăşiri. Unii tehnicieni, ca Oancea Tudor din comuna Măiricuţa, Pavel Tudora din Gălbinaşi sau Preda Dragomir din Drăgoeşti nu înţeleg că menirea lor este să petreacă cea mai mare parte din timp în mijlocul întovărăşiţiilor, că au datoria să-i înveţe pe aceştia practic cum să muncească mai bine pămîntul, că este spre folosul lor să execute în comun toate muncile agricole şi să cumpere diverse maşini şi unelte agricole care să devină proprietate obştească. Secţia agricolă raională, al cărei şef este tov. Vişoiu Barbu, se ocupă foarte puţin de îndrumarea sectorului individual. Precum se ştie, în raion se cultivă o suprafaţă însemnată de legume şi zarzavaturi (circa 2.500 ha). E drept că, în ceea ce priveşte grădinăritul, raionul nu este deficitar. Peste 90 la sută din suprafaţa de legume şi zarzavaturi este deja plantată. Curînd ţăranii muncitori vor trece la plantatul verzei de toamnă, conopidei, prazului, guliei şi altor culturi. Dar în ceea ce priveşte cultura mare, mai sînt de făcut o serie de lucruri. Una din principalele sarcini pe care le au de îndeplinit tehnicienii şi inginerii agronomi de acum înainte este aceea a combaterii răriţatului porumbului mai ales. Unii tehnicieni şi ingineri mai vechi în raion ştiu bine că în comunele Brăneşti, Vasilaţi, Cernica, Bălăceanca şi Fun-■ deni, ţăranii muncitori mai folosesc graniţa în mare măsură. Datoria lori este să le arate în mod convingător cit este de dăunătoare această mnearfă învechită. Raionul Brăneşti are o situaţie nu tocmai satisfăcătoare în ceea ce pri-veşte pregătirile pentru campania agricolă de vară. Deşi ne aflăm la, sfîrşitul lunii mai, totuşi nici o secerătoare-legătoare, secerătoare sim-, plă, locomobilă sau batoză din sec- torul individual nu este reparată. | Secţia agricolă raională a organizat şi trimis pe teren 2 comisii pentru verificarea maşinilor ce trebuiesc re- parate. Dar aceasta nu este deajuns.| Chiaburii şi ceilalţi proprietari de batoze, locomobile, secerători simple, sau secerători-legători trebuiesc în- drumaţi şi în acelaşi timp obligaţi ca în minimum de timp să-şi repare maşinile destinate strîngerii recoltei. In sfîrşit, În atenţia secţiei agri-f cole trebuie să stea şi pro- blema însilozării furajelor căreia i s-au acordat de asemenea puţină atenţie. Faptul că în agricultura raionului Brăneşti există lipsuri nu este întîm-ţ plător. Ele sînt o urmare directă a, muncii pe campanie pe care o des-făşoară secţia agricolă raională şi a slabei preocupări pe care o manifestă comitetul executiv al sfatului popular raional Brăneşti faţă de secţia agricolă. Comitetul executiv al sfatului popular raional (preşedinte tov. Tudor Stancu) n-a analizat de luni de zile activitatea secţiei agricole raionale spre a cunoaşte lipsurile şi greutăţile pe care le are aceasta de întîmpinat şi, bineînţeles, s-o ajute în lichidarea lor. Agricultura raionului Brăneşti întruneşte condiţiile necesare pentru a merge pe drumul cooperativizării cu paşi mai repezi decît pînă acum. Dar pentru aceasta tehnicienii şi inginerii agronomi trebuie să-şi aducă şi ei aportul. VIZITAU BUFETELE SI COFETĂRIA ÎNTREPRINDERII DE ALIMENTAȚIE PUBLICA URZICENI Bine asortate după specific Preparate delicioase deservite de personal cu înaltă calificare profesională Pe urmele materialelor publicate Consumurile specifice sînt reduse In numărul 1224 al ziarului nostru, a apărut articolul intitulat „La tesatoria Teleorman’ ni poate fi respectat consumul specific de materiale?“ In articol se arăta că organizaţia de partid, comitetul de întreprindere și coniicerea administrativă din această întreprindere nu s-au ocupat în suficientă măsură de reducerea consumurilor specifice. Acest lucru a făcut ca pe lunaianuarie să se consume mai multe fire de vigorie decit normativul " prevăzut. In răspunsul primit de la Țesătoria „Teleorman“ se arată că după apariţia articolului au fost organizate consfătuiri de producţie cu muncitorii, inginerii şi tehnicienii. În aceste consfătuiri s-a vorbit despre însemnătatea economisirii materiei prime şi a materialelor. Pe baza propunerilor făcute în consfătuiri, conducerea fabricii a elaborat un plan de măsuri tehnico-organizatorice. In plan se prevedea introducerea unei evidenţe clare a deşeurilor, montarea dispozitivului de frînare la maşina de bobinat, respectarea reţetei tehnologice, trecerea prin laborator, a tuturor loturilor de fire pentru a se stabili calitatea acestora, și popularizarea la fiecare locde muncă a consumurilor specifice pentru ca acestea să fie cît mai bine cunoscute de către muncitori. In prezent, măsurile prevăzute în plan sînt aplicate, ceea ce face ca consumurile specifice să scadă de la lună la lună. Critica ajută într-unul din numerele ziarului nostru, la rubrica intitulată „Bine ar fi dacă“, corespondenta noastră voluntară Nae Elisabeta, critica- secţia veterinară raională Videle care nu se preocupa de trimiterea la timp a medicamentelor necesare injectării şi vaccinării animalelor şi păsărilor. După apariţia materialului — ne relatează tovarăşa Nae Elisabeta într-o scrisoare ulterioară — secţia veterinară raională a luat măsurile necesare trimiterii la timp a medicamentelor necesare aplicării tratamentului preventiv la porci şi păsări. Ceva mai mult, personalul veterinar din circumscripţii a devenit mai grijuliu, folosind imediat vaccinul pentru a nu se altera. Medicul veterinar Vasile Ghiocel, de la Gratia de pildă îndată ce a primit serurile şi vaccinurile, a trecut la injectarea şi vaccinarea majorităţii animalelor și păsărilor din circumscripția respectivă. STEAGUL ROŞU Echipa de la fotbal juca la a Argentinei Bucureşti După terminarea turneului final al campionatului mondial de fotbal echipele sud-americane vor susţine o serie de jocuri amicale în Europa. Printre acestea se numără şi echipa Argentinei care este aşteptată să sosească la începutul lunii iulie la București pentru a întîlni selecţionata R.P. Romîne. 15BIM „CONSTRUCŢIA“ sediul central în str. CIMPUL MOŞILOR nr. 15—17 tel. 2.45.01 Execută pentru sectorul de stat, cooperatist şi pentru deservirea populaţiei din raza oraşului Bucureşti — prin unităţile sale situate în • — str. Gutenberg nr. 16 — b-dul Nicolae Titulescu nr. 8 — str. Col. Orero nr. 8. — str. Cîmpul Moşilor nr. 15. — şos. Armatei Sovietice nr. 10 — intrarea şos. Armatei Sovietice — calea Moşilor nr. 298, lucrări de construcţie, reparaţii capitale şi întreţineri de imobile, zugrăveli, vopsitorie, parchete, tinichigerie, lucrări de tîmplarie, lucrări de instalații: sanitare, electrice, gaze, cazane-calorifer etc. etc. B O frumoasă victorie internaţională a fotbaliştilor ploeşteni PLOEŞTI 31 (Agerpres). Peste 15.000 de spectatori au asistat sîmbătă după-amiază pe stadionul din Ploeşti la întîlnirea internaţională de fotbal dintre echipele Petrolul şi New Castle United. Jucînd cu mult elan fotbaliştii ploeşteni au repurtat o preţioasă victorie cu scorul de 3—2 (1—1). Englezii au fost cei care au deschis scorul în minutul 8 prin extrema dreaptă White. Petrolul atacă destul de pe PE SCURT • In cel de-al doilea joc al turneului pe care-1 întreprinde în U.R.S.S. echipa de fotbal Jiul Petroşani a întilnit vineri, în nocturnă, la Stalingrad, formaţia Traktor din divizia secundă a campionatului unional. Meciul s-a terminat la egalitate : 2-2. înainte de a pleca la turneul final al campionatului mondial de fotbal din Suedia, selecţionata U.R.S.S. a susţinut un meci de antrenament cu echipa bulgară Minior Dimitrovo. Fotbaliştii sovietici au cîştigat cu scorul de 4-0 (1-0). • Campionul de automobilism al S.U.A. Pat O’Conner, şi-a găsit moartea în urma unui accident care s-a produs în timpul desfăşurării marelui premiu de la Indianapolis. Din cauza excesului de viteză, mai multe automobile s-au ciocnit la un viraj, provocînd moartea pe loc a lui O'Connor şi rănirea altor concurenţi. • In drum spre Suedia, unde va participa la turneul campionatului mondial de fotbal, echipa selecţionată a R. Cehoslovace s-a oprit în Danemarca. Fotbaliştii cehoslovaci au susţinut vineri un joc amical cu reprezentativa oraşului Esbjerg, obţinind victoria cu scorul de 3-1 (1-1). ,la vederea turneului final al campionatului mondial de fotbal, vineri au sosit la Stockholm echipele selecţionate ale R.P.F. Iugoslavia şi Mexicului. Primele două formaţii sosite la Stockholm au fost reprezentativele Franţei şi Paraguaiului. • Cea de-a 13-a etapă a Turului ciclist al Italiei disputată pe ruta Scanio-Sanbenedetto del Tronto (211 km) s-a Încheiat cu victoria italianului Pierino Baffi cronometrat în 5 h 35'03” (medie orari 37,715 km). In clasamentul general pe primul loc a trecut italianul Tino Coletto. riculos dar nu reuşeşte să egaleze decît în minutul 35 cind Dumitrescu transformă impecabil o lovitură de la I metri ca urmare a unui hent comis de Price. Imediat după reluare, jucătorii romîni atacă în trombă. In minutul 47 Zaharia demarează pe extremă, driblează pe fundaşul englez şi centrează la Dumitrescu care din „voie“ reia în plasă. După numai 1 minut White profită de o ezitare a apărării proeştene obţinînd egalarea. Petrolul continuă totuşi să domine insistent. In minutul 53 acelaşi Dumitrescu care a făcut o partidă ex- Reprezentativa de fotbal a U.R.S.S. care va participa la campionatele mondiale din Suedia CUPA DUNĂRII Ştiinţa Timişoara întîlneşte azi Dinamo Praga Miiiţa Timişoara, care duminică a redat cu 5—3 formaţiei Dinamo Praga, joacă astăzi returul întilnirii. După cum se ştie, studenţii timişorenii au condus în meciul de la Praga, cu 3—1 pînă în minutul 78, pierzînd in mod absurd în ultimele clipe, iii trebuie să joace astăzi excepţional pentru a reface handicapul' şi să obţină calificarea în jocurile viitoare şi a „Cupei Du-nării”. Este probabil că echipă''ceha va face azi un joc de apărare, îngreunînd sarcina timişorenilor. Studenţii mai pot spera totuşi, într-o „zi mare“, ■lucind cu mult, foarte mult elan, nu este imposibil ca ei să se reabiliteze in faţa entuziastului publicc timişorean. Repriza a 11-a a întîlnirii, va fi transmisă la radio (programul 1) începînd din jurul orei 18:30. M. T. R. s-a calificat pentru sferturile de finală BUDAPESTA 3 (Agerpres). — Pe stadionul popular din Budapesta în prezenţa a peste 25.000 de spectatori s-a disputat sîmbătă renturul întîlnirii internaţionale de fotbal dintre echipele M.T.K. Budapesta la C.C.A. Bucureşti contînd pentru „Cupa Dunării". Fotbaliştii maghiari au practicat un joc foarte rapid şi eficace obţinînd o categorică victorie cu scorul de 6—2 (4—1). Scorul a fost deschis în minutul 1 2 de Lantos care a transformat o lovitură de pedeapsă de la aproximativ 20 m. După numai două minute bucureştenii au egalat prin Constantin. In continuare ,iniţiativa aparţine echipei M.T.K. ■cat, înscrie consecutiv trei puncte prin Bodor şi Molnár (2). După pauză, echipa budapestană joacă în acelaşi ritm. Totuşi la un contraatac al echipei C.C.A.,’ Alexandrescu înscrie şi scorul devine 4—2. Ultimele 20 minute ale partidei se desfăşoară sub semnul superiorităţii gazdelor care v mai înscriu de două ori prin Molnár şi Karasz. Jocul acepţională marchează golul victoriei fost condus de arbitrul iugoslav Da printr-o splendidă lovitură cu capul, miatt. Cursa ciclistă a regiunii Bucureşti Etapa a II-a : Bucureşti — Lehliu Bucureşti Ieri s-a dat startul în cea de a doua etapă a cursei cicliste a regiunii Bucureşti.. încă din primele minute, penele dau de furcă alergătorilor. Sparge întîi Ştefu, apoi Poreceanu rupe cablul de la schimbător. La intrarea în comuna Brăneşti, se produce ,o busculadă din care se aleg cu avarii ‘Angelescu şi Eschenazi. De aci, plutonul se fărîmiţează. Evadează Ion Vasile care reuşeşte să cîştiga teren. La o orăde la pornire, Ion Vasile îşi consolidează avansul cu ‘circa 200 m. In urmă se formează două plutoane care pedalează puter- Jnic, atingînd viteze ce uneori depăşesc 40 de km pe oră. Aproape de Ştefăneşti, fugarul este prins de plutonul compus din peste 30 de ciclişti. Gabriel Moiceanu preia conducerea. Pînă la Lehliu au mai rămas cîţiva kilometri. Moiceanu se detaşează de grosul plutonului urmat de Kamer, Dobrescu şi Braharu. Dar plutonul se menţine la numai cîteva secunde în urmă. Cu toate acestea, pînă la linia de sosire nu se mai produc schimbări şi Moiceanu trece linia de sosire realizînd timpul de o oră 22 minute şi 12 secunde. La 8 secunde în urmă, sosesc Kamer şi Dobrescu Startul în semi-etapa Lehliu—Bucureşti se dă pe echipe, contra cronometrului. După o cursă aprigă în care se luptă cu îndîrjire pentru obţinerea fiecărei secunde, echipa C.C.A. cîştigă 36 de secunde în dauna dihamoviştilor şi a echipei cicliștilor de la Recolta care s-au dovedit în aceasta etapă principalii adversari ai militarilor. Rezultate tehnice: Individual : 1. Dobrescu 2 li 50 min 34 sec. (cu acest rezultat Dobrescu Vasile preia si locul întîi în clasamentul general); 2. Klein 2 li 50 min 39 sec; 3. Serbau acelaşi timp, pe echipe — contra cronometrului a cîştigat C.C.A. Astăzi se va da plecarea în etapa a 111 - a pe distanţa Bucureşti—Titu şi retur. I. S. Pag 3-il" Promit şi iar promit ln curtea fabricii de conserve din comuna Smirdioasa, raionul Zimnicea, există o construcţie prevăzută cu un garaj pentru maşini, un depozit de produse finite şi in faţă o rampă pentru încărcarea producţiei in autocamioane. întreaga construcţie nu este folosită însă la nimic deşi se simte nevoia. Mai mult încă, uşiles-au deteriorat iar un perete prezintă pericolul de a se prăbuşi.. Care estesituaţia acestei ■'construcţii?, începută art. 1952, de către, fosta întreprindere de construcţii nr. 5 din Alexandria, şi continuată apoi de T.R.C.L.B. in 1955, nici pină in prezent nu este gata. In fiecare an s-a făcut totuşi cite ceva: în 1955 s-a pus acoperişul, in 1956 partea lemnoasă (uşi, ferestre) şi in 1957, o parte din acoperiş care se stricase. In acest an, nu s-a mai făcut nimic. Pe bună dreptate, colectivul de muncă de la această fabrică se întreabă cit va mai dura terminarea acestei construcţii? Nu a sosit oare timpul ca o asemenea clădire, ajtinsă in faza de finisare, să poată fi întrebuinţată? Aşteptăm ca cei în drept să se hotărască odată să înceapă lucrările de finisare a construcţiei de la Smirdioasa. Nu de altceva, dar ajung atitea promisiuni. E timpul să se treacă la fapte concrete. M. OLTEANU Ce se aude cu autogara din Olteniţa ? Prin măsurile luate de Direcţia regională I.R.T.A. in vederea unei cit mai bune deserviri a călătorilor, oraşul Olteniţa este legat astăzi anit de Capitală cit şi de întregul lanţ de comune dinspre Călăraşi, cu autobuze confortabile, care circulă la ore destul de potrivite. Şi tot in scopul unei bunedeserviri, regionala I.R.T.A. a iniţiat de curind la Olteniţa amenajarea unei autogări. Prezenţa acesteia este indispensabilă, pentru că astfel călătorii să se poată adăposti in caz de ploaie sau alte intemperii, să cunoască orarul precis al autobuzelor, sau să reţină bilet din timp. Se recomandă însă ca iniţiativa luată să fie dusă la imn sfirşit, cit mai curind. Acest lucru se impune, deoarece, în prezent, călătorii nu au de către cine să fie informaţi cind vin şi pleacă autobuzele, neexistînd nici un fel de afiş în această privinţă. Construcţia afectată pentru abrogare a fost de acum amenajată. Se pune deci in mod firesc întrebarea pe care o adresăm regionalei I.R.T.A: De ce se intîrzie cu traducerea în viaţă a unei măsuri bune, d.e . ce se intîrzie cu inaugurarea şi darea in folosinţă a autogarei de la Olteniţa ? I. A. O poveste despre telefoane am un prieten care-i mare spefjj cicltist in telefoane. Oriunde s-ar afla, cum a pus mina pe un telefon, a şi căpătat legătura dorită. Ce metodă foloseşte, n-am putut să aflu, pentru că dacă aş fi aflat-o, cu dragă inimă v-aş fi comunicat-o şi dumneavoastră. Cu toate acestea, cred că la Olteniţa metoda i-ar fi dat greş. De ce spun aceasta? Pentru că mi s-a intîmplat să ascult la Olteniţa o poveste despre telefoane care s-a dovedit a avea foarte multe variante reale. Şi acum povestea. ...Se spune că acum citeva luni, poate prin toamnă, poate in vara trecută, administratorul spitalului din Olteniţa, ridică receptorul telefonului de pe biroul său. — Alo, cooperativa? Noroc tovarăşe ! Aici administraţia spitalului. Avem la dvs. un lucru citeva zeci de „pardesie" fera vorba de baiali. Sint gata ? Nu aveţi gata decit unul ? Păi cum, numai unul ? N-aveţi scindări? Fii serios, tovarăşe, noi v-am dat materialul necesar pentru toate halatele comandate... ce mai vreţi? Alo, dar ce cooperativă-i acolo? Cooperativa de timplărie „Munca noastră* ? Păi e o greşeală, tovarăşe, eu am cerut cooperativa de croitorie „Timpuri noi". Alo, telefoanele, alo telefoanele, alo, alo... La oficiul telefonic Olteniţa sunt 19 operatoare, dar nu toate îşi fac datoria aşa cum trebuie. Dacă ceri U.C.F.S-ul şi ţi se răspunde că e ocupat, să ştii că U.C.F.S-ul nu are telefon. Dacă vrei să vorbeşti cu S.M.T.■ Budeşti, mai bine ceri S.M.T. Uimeni pentru că ’Vei Căpăta S.M.T.-ul Budeşti. Şi aşa mai departe. --j.' .. .Şi nu îmi pare rău că de multă vreme nu l-am mai întilnit pe prietenul meu, pentru că tare aş fi vrut să merg cu el la Olteniţa, să-i încerc specialitatea. Mai ales acum cirul am aflat un secret. Lui nu i l-aş spune, doamne fereşte. Vi-l soim insă aşa, numai ’dvs., deoarece sint sigur că dacă il veţi întîlni pe prietenul meu nu imi veţi divulga secretul: la Olteniţa, daca vrei să obţii o legătură telefonică şi să fii servit in bune condiţiuni, faci comanda, aştepţi un timp şi apoi îl ceri la telefon pe şeful oficiului. Ca prin minune, se eliberează toate firele, operatoarele devin mai atente şi iţi dau legătura exact cu cine ai cerut să vorbeşti... Vă rog, vă rog, e totuşi un secret. Să nu-l afle prietenul meu/ Pentru că, dacă nu-şi va dovedi specialitatea şi la Olteniţa, s-ar putea folosi de acest secret. Ba mai mult, chiar ar vorbi cu şeful oficiului, cerîndu-i să ia măsurile necesare, astfel ca povestea pe care v-am istorisit-o să nu mai aibă va- riante reale. V. ŢOLEA