Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 5, nr. 1473-1497)
1959-01-03 / nr. 1473
RaionulSlobozia este unul din raioanele regiunii noastre cu agricultura complet cooperativizată. Aici îşi desfăşoară activitatea 43 gospodării agricole colective şi 65 întovărăşiri agricole. Mecanizarea lucrărilor agricole din sectorul cooperatist-colectivisti este deservită de 4 S.M.T.-uri. In cele 108 unităţi agricole cooperatist-colectiviste muncesc în comun peste 22.000 familii. La conferinţa organizaţiei raionale I de partid Slobozia, care a avut loc recent s-a scos în evidenţă faptul că problemele consolidării sectorului Sozialist al agriculturii au stat in atenţia organizaţiilor de partid. Atit darea de seamă cît şi cuvîntul legaţilor participanţi la discuţii au taxate pe expunerea făcută devarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, la piesă C.C. al P..M.R. din 26—28 nombrie a.c., şi totodată ,pe probleme ivind întărirea economico-organizarică a unităţilor agricole socialiste in raion. Preocuparea comitetului raional de partid pentru creşterea fondului de bază în G.A.C.-uri este oglindită prin următoarele cifre comparative: dacă la sfîrşitul anului 1957 fondul de bază era de 16.373.740 lei, la 1 decembrie 1958 el depăşeşte suma de 20.000.000 lei. Aşa cum au arătat delegaţii Creangă Nicolae, Ocneanu Constantin şi alţii, cea mai mare parte din veniturile obţinute de gospodăriile agricole colective sunt provenite din valorificări de produse agricole, prin organizaţiile comerciale de stat. La G.A.C. „Drumul păcii“ din comuna Mărculeşti, din valorificarea pe bază de contracte cu statul a cerealelor şi a altor produse agricole, colectiviştii au primit suma de lei 1.261.826, din pomicultură şi viticultură — 177.347 lei, din vînzarea animalelor şi a produselor animale — 238.093, iar din alte produse au realizat suma de lei 83.361. Darea de seamă şi delegaţii la conferinţă au scos în evidenţă că, încasarea celor mai mulţi bani cu ocazia contractărilor şi achiziţiilor a creat posibilitatea ca în cursul acestui an în raionul Slobozia la unele gospodării colective să fie repartizate 3 avansuri trimestriale, ajungîndu-se pînă la suma de 7 lei pentru o zi-muncă în medie pe lingă veniturile în natură cuvenite colectiviștilor. Mai sunt însă gospodării colective ca de pildă G.A.C. „Seinteia“ care bate pasiv pe loc. Fondul de bază al acestei gospodării însumează abia suma de 446.815 Iei, iar veniturile bănești realizate în acest an au ajuns doar la suma de 380.180 Iei, ceea ce a făcut ca la zi-muncă să fie repartizate venituri bănești mici. In acest an, sub îndrumarea permanentă a comitetului raional de partid şi prin munca perseverentă a tuturor colectiviştilor, au fost obţinute importante succese în dezvoltarea sectorului zootehnic. Numărul vacilor a crescut de aproape 4 ori faţă de anul 1957, numărul ovinelor a crescut cu 35 la sută, iar al porcinelor cu 64 la sută. Pentru asigurarea animalelor cu hrana necesară, pe întregul raion au fost însilozate 11.525 tone. Trebuie remarcată în acest sens acţiunea întreprinsă de comitetul raional U.T.M. Lucrările Conferinţei raionale de partid Slobozia care prin organizaţiile sale de bază a asigurat In bune condiţii însilozarea furajelor la unele gospodării colective. Cele 65 de întovărăşiri agricole din raionul Slobozia deţin 35 la sută din suprafaţa sectorului agricol cooperatist. In toamna anului trecut, păioasele au fost însămînţate în comun aproape la toate întovărăşirile. Merită atenţionate în acest sens întovărăşirile „Drumul păcii", „Drum nou“ şi cele 5 întovărăşiri agricole din Muntenii- Buzău. Intr-o bună parte din întovărăşiri s-a făcut un pas înainte în ce priveşte fondul obştesc. întovărăşirile din comuna Muntenii-Buzău, Miloşeşti, Reviga, etc. şi-au creat fondul de bază în bani şi cereale, care este folosit la cumpărarea de unelte ca proprietate obştească a întovărăşirilor agricole. La conferinţă s-a criticat faptul că deşi în anul 1958 comitetul raional de partid s-a ocupat mai îndeaproape de întovărăşirile agricole, există încă unele întovărăşiri unde nu se respectă statului model cu privire la organizarea muncii în comun şi la dezvoltarea fondului de bază în bani şi cereale. Delegaţii la conferinţă printre care Grigore Ene, Mangiiurea Lică şi alţii au subliniat necesitatea intensificării muncii politice creindu-se astfel posibilitatea ca în scurt timp toate întovărăşirile din raion să treacă la forme superioare de organizare a muncii în comun. Atit din darea de seamă cit şi din cuvîntul delegaţilor la conferinţă s-a desprins concluzia că în urna succeselor obţinute de gospodăriile colective care au un răsunet adine în conştiinţa ţăranilor muncitori întovărăşiţi, există un climat favorabil pentru lărgirea sectorului colectivist. In prezent în cadrul raionului sunt zece comune compiet colectivizate, iar alte 8 comune sunt avansate în această privinţă. De la 1 ianuarie 1958 şi pînă la 15 decembrie 1958 au intrat în G.A.C.-uri 1773 familii cu o suprafaţă de 6906 ha. Aceste succese se datoresc muncii desfăşurate de organizaţiile de partid şi Sfaturile Populare, rezultatelor obţinute de gospodăriile colective şi veniturilor realizate de colectiviştii care au demonstrat în mod convingător superioritatea gospodăriei colective. ★ La lucrările conferinţei a participat şi tovarăşul Ion Cosma, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Agriculturii şi Silviculturii, care în cuvîntul său a apreciat strădania oamenilor muncii din raionul Slobozia şi în special a comuniştilor care au dobîndit realizări importante în toate sectoarele de activitate şi cu deosebire în domeniul transformării socialiste a agriculturii. Tov. Ion Cosma a subliniat necesitatea intensificării muncii politice îndemnârd pe comuniştii din raionul Slobozia să traducă în viaţă sarcinile trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie a.c. in încheierea discuţiilor tov. Petculeţ Sergiu, secretar al comitetului regional Bucureşti al P.M.R. a subliniat sarcinile ce revin organizaţiilor de partid înlupta pentru consolidarea economico-organizatorică a unităţilor socialiste din agricultură. Tov. Petculeţ a insistat asupra faptului că este necesar să se acorde o mai mare atenţie din partea comitetului raional de partid asupra controlului îndeplinirii hotăririlor şi îndrumării organizaţiilor de bază. In cea de a doua parte a lucrărilor, delegaţii la conferinţă au ales noul comitet raional de partid. In prima sa şedinţă comitetul a ales biroul. Ca secretari ai comitetului raional de partid au fost aleşi tovarăşii: Ghiţoiu Ştefan — prim secretar, Nedu Mircea, Tecuceanu Dumitru, Iacob Tănase— secretari. L. FRIMU VIAŢA DE PARTID SECTORUL COLECTIVIST IN CONTINUĂ CREŞTERE , Formarea unor noi brigăzi de muncă patriotică Tineretul din ţara noastră are o bogată tradiţie în ceea ce priveşte munca patriotică. Cu ani în urmă pe şantierele naţionale de la Salva-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, în lunca Prutului şi la construcţia fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti, au răsunat cîntecele de muncă ale tinerilor. , Tinerii, răspunzînd cu entuziasm chemării partidului, au participat la construirea de magistrale de oţel, la stăvilirea furiei apelor, au înălţat construcţii ale socialismului. Pretutindeni unde se construieşte sunt prezente şi brigăzile de muncă ale tinerilor sub steagul fluturînd al organizaţiei revoluţionare a tineretului din ţara noastră — U.T.M. In cuprinsul regiunii noastre tinerii dornici ca prin munca lor să contribuie la construirea de obiective industriale şi edificii culturale, la obţinerea unor recolte mai bogate, la înfrumuseţarea oraşelor, s-au organizat în brigăzi de muncă patriotică. In Olteniţa 505 tineri au alcătuit 15 brigăzi de muncă patriotică. U.T.M.iştii de la Şantierele Navale Olteniţa, fabrica de conserve „Valea Roşie", şcoala profesională de mecanici agricoli, şi de la şcoala medie fac parte din brigăzi de muncă patriotică gata în orice timp să pornească la lucru. Niculina Ciobanu, responsabila brigăzii de muncă patriotică de la fabrica de conserve „Valea Roşie“ sfătuindu-se cu Ştefan Stancu, Maria Pălălău, Maria Nica, Ana Puchin şi ceilalţi membri ai brigăzii au hotărît ca prima acţiune să o întreprindă în luna ianuarie urmind ca începînd cu februarie, brigada să lucreze de cîte două ori pe lună. Membrii brigăzilor de muncă patriotică de la S.N.O. au hotărît de asemeni să înceapă să desfăşoare activitatea tot în luna ianuarie, participînd la construcţia teatrului din centrul oraşului. Pe şantierele oraşului Olteniţa, vor răsuna iarăşi cîntecele de brigadier, atît de dragi tineretului. Sus pe clădirea teatrului, ori la capătul unei străzi în construcţie vor flutura în vînt steagurile roşii ale brigăzilor de muncă patriotică. In aceste locuri tinerii se vor întrece în muncă. Prin contribuţia lor vor fi date în folosinţă mai curînd teatrul şi alte construcţii, străzile vor fi mai repede pavate ori pietruite iar grînele vor fi strînse mai repede cu ajutorul brigăzilor de muncă patriotică. C. POPESCU INFORMAŢII TRAGEREA LA SORŢI A LIBRETELOR C.E.C. CU CIŞTIGURI La 31 decembrie 1958 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială şi tragerea suplimentară a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri. La tragerea la sorţi trimestrială au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 629 cu 250 la sută; 419 cu 200 la sută; «31; 117; 217; 371; 520; 734; 865 Şi 81» Cu 100 la sută. La tragerea suplimentară au ieşit ciştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 5626 cu 100 la sută. TRAGERILE LA SORŢII ALE OBLIGAŢIUNILOR C.E.C. La 31 decembrie 1958 au avut loc In Capitală tragerile la sorţi de bază Şl suplimentară, precum şl a clştigurilor In obiecte. Cîştigul de 100.000 lei, ieşit la tragerea la sorţi suplimentară, a fost atribuit obligaţiunii cu seria 05913 nr. 35, clştigul de 75.000 lei a fost atribuit obligaţiunii seria 10919 nr. 20. Obligaţiunile cu seria 13173 nr. 14 Şi seria 21840 nr. 32 au ciştigat fiecare cite 50.000 lei. Clştigul de 75.000 ieşit la sorţi la tragerea de bază a fost atribuit obligaţiunii cu seria 18842 nr. 50, iar obligaţiunea cu seria 06858 nr. 27 a ciştigat 50.000 lei In total au fost atribuite si 18 ciştiguri în valoare totală de 2.009.01 l lei. Cîştigurile în obiecte au fost atribuite obligaţiunilor C.E.C. seria 21780 nr. 36; seria 02916 nr. 10; seria 05329 nr. 45; seria 06107 nr. 27; seria 2317 nr. 24; seria 0408* nr. 43, seria 11547 nr. 16 şi seria 12908 nr. 4. Obligaţiunile C.E.C. care nu au ieşit cîştigătoare participă din oficiu ,la tragerea la sorţi lunară şi a cîştigurilor suplimentare în obiecte care va avea loc la 31 ianuarie 1959. La tragerea specială Loto Central cu premii suplimentare în obiecte de miercuri 31 decembrie, au fost extrase din urnă pentru premiile de categoriile 1—vn-a și special^ A.B.C, următoarele 9 numere.-78 33 88 5 31 4 36 00 43 pentru premiile suplimentare Z și x au fost extrase următoarele 3 numere» ,:ll 43 72 Pentru premiile suplimentare In obiecte au fost extrase următoarele 5 numere:t 10 74 67 90 85 A* Fondul general de premii este de 2.907.798 lei. Intrucît actuala formulă de tragere la LOTO CENTRAL a avut un caracter experimental, la cererea participanților, începînd cu tragerea din 3 ianuarie 1959, se revine la formula anterioară a extragerii de 9 numere, pe 7 categorii dle premii (I-VII-a) și 3 premii speciale (A, B, C). La tragerea din urnă a concursului Pronoexpres nr. 50 din 31 decembrie au fost extrase următoarea, numere: 41 18 48 43 45 17. Numere de rezervă: 19 13 Fond de premii: 983.865 lei. STEAGUL ROŞU Bine ai venit An Nou! Revelionul la F.C.„Gh. Gheorghiu-Dej“ (Urmare din pag. 1 a „Gh. Gheorghiu-Dej“, alături de anuncitoarea Paraschiva Lupa din sectorul VI, se aflau tehniciană Virginia Vînt, croitoreasa Tomiţa Stoiculescu şi alţii care au ţinut cu tot dinadinsul, să nu lipsească ce la un asemenea eveniment. Inchinînd paharul pentru noul an fiecare dintre cei prezenţi s-a gîndit la noile succese pe care le va dobîndi în 1959, succese care vor întări şi mai mult prestigiul întreprinderii lor. In inima Bărăganului Împodobită sărbătoreşte cu ghirlande de brad şi lampioane multicolore, sate de festivităţi a gospodăriei agricole de stat Dîlga îşi aşteaptă oaspeţii. Aceştia nu au înfirziat să sosească. E vorba doar de tradiţionalul revelion pe care oamenii din gospodărie obişnuiesc de cîţiva ani să-lsărbătorească împreună. Printre primii care şi-au anunţat sosirea sunt cei din sectorul mecanic în frunte cu mecanicul şef Dumitru Proca. Nu după mult timp au venit şi cei din sectorul zootehnic. S-au adunat aici oameni de diferite profesii şi virste. Pe feţele tuturor se putea citi bucuria şi satisfacţia deplină a îndeplinirii sarcinilor pe perioada anului care s-a scurs. Printre cei de faţă se afla şi tovarăşul Ionescu Cristache, directorul gospodăriei. După ce felicită pe fiecare în parte pentru aportul adus în creşterea rentabilităţii gospodăriei, directorul ridică paharul şi toasta pentru viitoarele izbînzi în îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1959. Discuţiile se legară apoi repede ca între prieteni. Alături de Ion Muscalu, maistru brigadier la sectorul zootehnic, am remarcat pe Ruse Ianoviţă, responsabilul brigăzii complexe, fruntaşă pe gospodărie. Cu inimile încălzite de emoţie şi sentimentul datoriei împlinite, oamenii închină paharele pline cu nectarul vinului rubiniu în cinstea noului an. Gindurile lor se îndreaptă către viitor. Ei sînt hotărîţi să obţină în 1959 3500 litri lapte pe cap de vacă furajată, 2100 kg. grîu și 3000 kg. porumb boabe la hectar. Pentru toate aceste izbînzi viitoare au închinat paharele în noaptea anului nou, oamenii muncii de la G.A.S. Dîlga. Produse de calitate La fabrica de instrumente muzicale „Doina“ din Capitală, se verifică calitatea produselor Din frumuseţile patriei noastre Pădurea Ciornuleasa .Maşina îşi croia cărare spre pădurea Ciornuleasa cale aproximativ de 50 km. Am ajuns repede şi am intrat prin partea pădurii numită Jianu. Alături erau Tatina şi Ciorăşelul. Cea mai frumoasă şi mai interesantă este însă pădurea Ciornuleasa. A fost desigur o pădure deasă după cum îi spune şi numele. Acum este o pădure rară, poenită. Tipul acestei păduri e pe cate de dispariţie. Document viu al prefacerilor milenare din natură, ea păstrează intacte specii de plante care pot să lămurească şi să arate calea neîntreruptă a evoluţiei speciilor. PĂDURI, RĂMĂŞIŢE STRĂBUNE. CODRUL VLASIEI Puţine sînt locurile cu păduri străbune, rămăşiţe izolate din vasta întindere a codrilor seculari ce au acoperit solul ţării, păstrate în amintire doar cu numele. Pădurea şi lacul Snagov, stejarii seculari de la Cosîmbeşti — satul Ghimbăşani, stejarii lui Cătănuţă — haiducul, de la Dîrvariu— (raionul Domneşti) sau pădurea Ciornuleasa sunt monumentale rămăşiţe ale codrului Vlăsiei. Ciornuleasa cu o vegetaţie, realizată în condiţiile de limită a stepei din Sud-Estul Europei, prezintă o importanţă ştiinţifică deosebită nu numai pentru Romînia ci şi pentru Europa. Este o pădure cu vegetaţie specială de stepă în care se poate dezvolta şi o vegetaţie lemnoasă, arborescentă. Ea apare în stepă ca o insulă mică şi cu totul izolată cum sunt şi cele reprezentate prin pădurile: Ciunga, Cornăţele de pe Ialomiţa şi Viişoara din Brăila. Vechile păduri ale antestepei din această parte, odată defrişată şi nemaigusindu-se în condiţiunile favorabile de regenerare au dispărut şi continuă şi azi să dispară. Grija noastră a tuturor este să salvăm de la distrugere aceste monumente ale naturii, care prezintă un interes deosebit pentru ştiinţă şi pentru păstrarea frumuseţilor naturale. PĂDURE CU STEJAR BRUMARIU ŞI CARPINIŢA Origina pădurii Ciornuleasa nu trebuie pusă pe socoteala înaintării şi ridicării pădurii din văi pe cîmp sau pe podiş, ci ea trebuie căutată chiar în locul ce-l ocupă astăzi. Cu vremea, codrii Vlăsiei s-au micşorat, s-au rărit, iar azi, iar abia se mai văd urme din aceşti falnici codri. S-au pipernicit şi chircit şi esenţele ce au populat aceşti codri. Alături de stejarii brumării, întilneşti ierburi mari de stepă. Este deci o pădure de stepă, cu arbori scunzi de 8—15 m, strîmbi şi rari, arbuşti numeroşi şi ochiuri mari de ierburi stepice. Vegetaţia lemnoasă în aceste condiţii se află într-o continuă luptă cu condiţiile mediului care furnizează stepa. Pădurea este ameninţată să dispară complet degradîndu-se totodată o vegetaţie de o deosebită importanţă ştiinţifică, realizată în condiţiunile de limită a stepei din sud-estul Europei. Păduri de acest fel mai sunt foarte puţine astăzi şi dintre ele cea mai importantă este tocmai aceasta. Flora ei este formată din stejar brumăriu. In anumite părţi se găsesc şi specii de frasin, de asemenea tipice. Faptul că apar şi rare exemplare de esenţe caracteristice pădurilor propriu zise, ca stejarul obişnuit, arţar, carpen, tei, etc. ne indică influenţa acestora şi trecutul climatic. Numeroase specii mediteraniene ce se găsesc în pădure, ca de exemplu: cărpiniţa, arţarul tătăresc şi în anumite părţi cerul, sunt dovada unui climat sudic ce acţionează asupra pădurii. Oricare ar fi numărul şi felul esenţelor, pretutindeni se constată lupta pentru existenţă a acelor esenţe ce trăiesc în condiţiuni puţin favorabile. PROTECŢIA MONUMENTELOR NATURII Studiul amănunţit al acestei păduri — monument al naturii — aduce în atenţia noastră grija pentru menţinerea şi protecţia ei. Nici pădurea de la Snagov, nici stejarii lui Cătenuţă, nici stejarii din Cosîmbeşti — satul Ghimbăşani — nu prezintă un asemenea interes ştiinţific, ca pădurea Ciornuleasa care prin frumuseţea ei naturală, dar mai ales, prin interesul ştiinţific ce-l reprezinta, trebuie să fie conservată, proteguită şi trecută posterităţii pentru explorare ştiinţifică. Nu trebuie să fie distrusă prin rărire, care va favoriza stejizarea şi dispariţia elementelor ei lemnoase. Ocrotirea naturii a fost privită cu vrăjmăşie de burghezo-moşierime; interesele ei erau mai presus decît orice interes ştiinţific. In anii puterii populare ocrotirea monumentelor naturii a fost trecută în grija celei mai de seamă instituţii ştiinţifice, Academia R.P.R. Legiuirile statului nostru au stabilit că monumentele naturii sînt bunuri ale întregului popor. Ele prevăd explorarea ştiinţifică a acestor monumente ale naturii, precum şi punerea minunatelor comori de frumuseţe naturală în slujba educării maselor şi mai ales a tineretului. STELIAN PĂUN Libertate lui Manolis Cretos! Să înceteze semavolniciile şi persecuţiile împotriva celor mai buni fii ai poporului greci Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romina îşi manifestă alături de întreaga opinie publică progresistă profunda sa indignare faţă de represiunile dezlănţuite în Grecia împotriva unor militanţi democraţi şi sindicali ,luptători consecvenţi pentru apărarea intereselor vitale ale oamenilor muncii, pentru drepturi şi libertăţi democratice. Arestarea pe baza unor legi din timpul dictaturii fasciste şi trimiterea în faţa tribunalului militar a lui Manolis Glezos, erou naţional al poporului grec, aruncarea în închisori, trimiterea în lagăre de concentrare a unui mare număr de activişti sindicali, precum şi destituirea din funcţie de către autorităţile locale a numeroşi conducători ai organizaţiilor sindicale, demonstrează întregii lumi că reacţiunea greacă urmăreşte să sugrume cu orice preţ mişcarea democratică patriotică din Grecia, să înăbuşe lupta poporului grec pentru pace şi libertate. Oamenii muncii din ţara noastră, plini de indignare faţă de măsurile samavolnice ale reacţiunii îndreptate împotriva celor mai buni fii ai poporului grec, condamnă cu toată tăria încălcarea celor mai elementare drepturi democratice şi asigură pe oamenii muncii şi întregul popor grec de deplină solidaritate frăţească cu lupta lor dreaptă pentru libertate, democraţie şi pace. In numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor organizaţi in sindicatele din Republica Populară Romînă cerem imediata punere in libertate a lui Manolis Glezos, fiu curajos şi neînfricat al poporului grec, şi a celorlalţi patrioţi greci şi activişti sindicali. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. ROMINA EROUL NAŢIONAL AL POPORULUI GREC SĂ FIE ELIBERAT Din Grecia sosesc ştiri care stimesc îngrijorarea tuturor oamenilor iubitori de libertate şi democraţie. Acolo sînt arestaţi şi aruncaţi în temniţe cei mai buni fii ai poporului grec, aceia care luptă pentru apărarea celor mai vitale interese ale sale, care apără idealul de pace, libertate şi democraţie Nu a trecut multă vreme de cînd a fost întemniţat Manolis Glezos, fiu credincios al poporului grec. Manolis Glezos este cunoscut ca un înflăcărat luptător pentru libertate şi democraţie. Cînd fasciştii au cotropit Grecia, el a smuls cu curaj steagul invadatorilor de pe Acropole, riscîndu-şi viaţa. A devenit astfel erou naţional, cîştigîndu-şi dragostea întregului popor. Pentru ce a fost arestat un erou naţional? Pentru că el a rămas devotat cauzei libertăţii şi democraţiei. Cercurile reacţionare din Grecia care fac jocul imperialiştilor americani şi englezi nu-i pot ierta lui Manolis Glezos faptul că el îşi consacră viaţa apărării intereselor poporului grec. Dar oricît de mult ar încerca cercurile reacţionare să înăbuşe prin samavolnicii luptă neînfricată a oamenilor greci care îşi iubesc ţara cu adevărat şi care apără interesele naţionale ale poporului, nu vor izbuti. Omenirea progresistă protestează împotriva acestor samavolnicii şi cere ca Manolis Glezos şi ceilalţi patrioţi greci să fie eliberaţi neîntîrziat. Noi cei ce muncim în patria noastră liberă şi înfloritoare, ne alăturăm protestul nostru plin de indignare. Să fie eliberat din închisoare Manolis Glezos ! ION V. CRISTEA directorul Şantierelor Navale Olteniţa Grav conflict între Mexic şi Guatemala MEXICO CITY (Agerpres). - ' Un grav conflict a izbucnit intre Mexic şi Guatemala in legătură cu problema apelor teritoriale. După cum s-a anunţat, guvernul guatemalez a declarat că orice vas străin, care va pătrunde in apele teritoriale guatemaleze pentru a pescui in mod ilegal, va fi atacat de vasele de patrulare guatemaleze. Trei vase mexicane, care nu au ţinut seama de acest avertisment, au fost atacate cu jocuri de mitralieră in apele guatemaleze. Echipajele vaselor au fost arestate și urmează să fie judecate. A treia turbină a hidrocentralei de la Stalingrad a început să dea curent STALINGRAD I (Agerpres). — In seara zilei de 30 decembrie, la hidrocentrala Stalingrad — cea mai mare din lume — a început să dea curent încă o turbină, cu o putere de 115.000 kW, — a treia din cele 22 de turbine prevăzute în proiect. Turbina a fost montată într-un termen record , în 27 de zile. PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centralei 7.15 Cîntece despre brigadieri. 7.30 Muzică distractivă. 7.50 Anunţuri şi muzică. 8.00 Materiale din presă . 30 Muzică. 9.00 Muzică uşoară. 9.30 File din istoria luptelor poporului nostru pentru libertate. 10.00 Sonata în sol minor pentru pian şi vioară de Dimitrie Cuclin. 10.32 Program de melodii populare romîneşti. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Muzică de estradă. 11.45 versuri de Taras Şevcanco. 12.00 Viaţă visului vom da. Emisiune muzicală. 12.20 înrăutăţirea situaţiei economice în Anglia. 12.30 Cîntă Călina Stoianov, Nagi Geifer Şi Natalia Şerbănescu. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Concert de Prinz. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14 00 Muzică. 14.30 Popoarele lumii cîntă pacea. 15.00 Buletin de ştiri 15.05 Recomandări din program. 15.10 Muzică uşoară 15.35 Muzică simfonică. 16.15 Vorbeşte Moscova! 16.45 Cîntă la ţambal Mitică Cruciu. 17.0o Radiojurnal şi buletin meteorologic. 17.15 Muzică vocală. 17.30 Roza vuiturilor. 18.0o Soliştii şi formaţii artistice ale Căminelor Culturale şi ale Caselor de Cultură. 18 30 Muzică uşoară romînească. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 La ordinea zilei. 19.15 Anunţuri şi muzică. 19.25 Din muzica corală a Înaintaşilor noştri. 19.40 Melodii populare romîneşti. 19.52 „Noapte bună, copii“. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Comentar extern. 20.15 Emisiunea Mioriţa. 20.30 Muzică de estradă. 21.00 Muzică de dans. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport. 22.30 La sfîrşit de căptfimînă cîntec, joc şi voie bună. 23.00 Muzică de dans. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Recomandări din program. 14.07 „Numai zîmbet, numai cîntec“, — program de muzică de estradă. 14.40 Solişti instrumentişti de muzică populară romînească. 15.03 Prin sălile de concert ale Capitalei. 15.35 Cîntece despre partid. 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16.15 Pagini alese din operele compozitorilor ruşi. 16.45 Tribuna Radio. 17 60 Din muzica popoarelor. 17.30 Muzică corală. 17.55 Sfatul medicului: Gripa. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Muzică romînească de balet. 18.50 Anunţuri şi muzică. 19.00 Cîntă Ansamblul Macedo-Romîn, dirijat de George Marcu. 19.30 „Pe acelaşi drum“ (din literatura R.D.G.). 19.45 Seară de operetă: „Liliacul“ de Johann Strauss. 20 45 Muzică uşoară. 21.00 Radiojurnal, sport şi buletin meteorologic. 21.15 Concert de muzica populară romînească. 22 00 Muzică de dans. 23.00 Buletin de ştiri. 23.15 Concert simfonic 23.54—0.50 Muzică de dans sâmbătă 3 ianuarie 1959 TELEVIZIUNE PROGRAMUL EMISIUNILOR DE TELEVIZIUNE PENTRU ZIUA DE 3 IANUARIE 1959 19.00 Informaţiile după amiezii. 19.0 Emisiune pentru pionieri şi şcolari: „album muzical- artistic“. 19.30 Transmisie de la Teatrul Armatei a piesei „Ultimul Mesaj“. In pauze: Jurnalul televiziunii şi Ultimele știri. Pag. 3-a Numeroase proteste din ţari străine PRAGA 2 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia CETERA( Comitetul cehoslovac pentru apărarea păcii a adresat guvernului grec o telegramă în care protestează împotriva arestării eroului naţional al poporului grec Manolis Glezos, remarcabil fruntaş democrat. In numele tuturor partizanilor păcii din Cehoslovacia, Comitetul cere să fie pus imediat In libertate eminentul luptător pentru libertatea şi independenţa poporului grec care, ca şi eroul naţional cehoslovac Julius Fucik, este un simbol al luptei victorioase împotriva fascismului. In telegramă se spune că eliberarea lui Manolis Glezos este cerută de întreaga omenire iubitoare de pace și libertate. Uniunea juriștilor cehoslovaci a adresat guvernului grec o telegramă în care protestează cu hotărîre împotriva arestării lui Manolis Glezos. Juriştii cehoslovaci consideră că acuzaţia adusă lui M. Glezos este ilegală. ★ MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS: Intr-o declaraţie dată publicităţii de Comitetul femeilor sovietice se arată că femeile sovietice au primit cu mare nelinişte ştirea despre noul val de represiuni puse la cale de autorităţile greceşti împotriva organizaţiilor democrate progresiste şi a unor persoane particulare din Grecia. Printre patrioţii arestaţi se află femei, mame care nu au o altă vină decît de a fi luptat pentru fericirea şi un viitor mai bun al copiilor lor, al poporului lor. Recenta arestare a lui Manolis Glezos, eminent fruntaş democrat al vieţii publice, erou naţional al poporului grec, constituie un nou atentat brutal al forţelor reacţionare la drepturile elementare şi libertăţile omului. In numele tuturor femeilor din Uniunea Sovietică, Comitetul femeilor sovietice îşi alătură glasul întregii opinii publice mondiale şi cere stăruitor să se pună capăt nedreptăţii monstruoase, să fie puşi în libertate Manolis Glezos, precum şi toate femeile şi toţi bărbaţii din Grecia, condamnaţi fără vină. Represiuni anti-democratice in Portugalia •PARIS, 1 (Agerpres). — Presa pariziană anunţă că în Portugalia are loc un nou val de represiuni împotriva elementelor democratice care se pronunţă pentru lichidarea dictaturii lui Salazar. Au fost operate arestări în masă, îndeosebi în rîndurile oamenilor muncii din transportul orăşenesc, precum şi ale funcţionarilor de stat din Lisabona. Detaşamente ale gărzii lui Salazar operează percheziţii, razii şi arestări şi în sudul ţării unde sînt concentrate mari forţe ale poliţiei politice şi ale gărzii naţionale. Pe unele artere a fost instituit un riguros control poliţienesc. După cum scrie ziarul „L’Humanité“, poliţia a arestat pe membrii partidului comunist — Serra, Gomez şi Suarez, care, cu cîţiva ani în urmă, au evadat din închisoare. In cursul interogărilor sînt folosite de regulă violența și torturile. Mii de personalităţi din Anglia cer guvernelor U. R. S. Angliei şi S. U. A. să convoace o conferinţă la cel mai înalt nivel LONDRA (Agerpres). 1 . Mii de personalităţi din Anglia au semnat un apel adresat şefilor guvernelor U.R.S.S., Angliei şi S.U.A., în care le cere să convoace o conferinţă la cel mai înalt nivel, pentru a obţine slăbirea încordării internaţionale. Strîngerea de semnături pe acest apel a fost organizată de Comitetul englez pentru apărarea păcii. Printre cei care au semnat apelul sunt 15 membri ai parlamentului, episcopul de Birmingham şi episcopul de Manchester, oameni de ştiinţă, magistraţi, preoţi, medici, scriitori, profesori, pictori, activişti sindicali şi alţii. In apel se subliniază necesitatea convocării cît mai grabnice a unei conferinţe la cel mai înalt nivel în vederea adoptării unor hotărîri cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară, renunţarea la fabricarea şi folosirea armelor nucleare, reducerea generală a tuturor tipurilor de armamente şi crearea unei zone denuclearizate în Europa, ceea ce ar putea duce la crearea unui sistem general de securitate în Europa. TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.: Nunta lui Figaro; Teatrul de Stat de Operetă: Vînt de libertate; Teatrul Naţional , „I. L. Caragiale“: Sala „Comedia“; orele 15: Steaua fără nume; orele 19.30: O scrisoare pierdută; Sala , Studio“ orele 15: Omul cu mirţoaga; orele 19.30: Ziariştii: Teatrul Municipal, Sala „Matei Millo“: A 12-a noapte; Sala „Filimon Sîrbu“:rele 16: Tache, Ianke şi Cadir: orele 20: Omul care aduce ploaie; Teatrul „C. Nottara“ Sala „Libertatea“: Zboară coceni; Teatrul Tineretului: orele 15.30: Viforul (spectacol pentru tineret); orele 20: Tinara gardă; Teatrul Armatei; orele 16: Marea aventură a lui Tom Sawyer; orele 20: Intervenţia; O.S.T.A. Sala „Dalles“: Bucureştiul ride, cîntă şi dansează; Sala „Casei Prieteniei Romîno-Sovietice“: Dansul notelor; Teatrul Evreiesc de Stat: Serbarea lampioanelor; Teatrul Satiric-Muzical ,,C. Tănase“ Sala „Savoy“. Revista 58; Sala „Victoria“; Intre noi femeile; Ansamblul de cîntece şi dansuri C.C S.: „Te cîntăm, te slăvim libertate“; Teatrul „Ţăndărică“ Sala „Orfeu”; orele 16: Ursuleţii veseli; orele 29,30: Mina cu 5 degete — spectacol pentru adulţi; sala din str. Academiei, orele 16: O călătorie prin ţări miniinate; Circul de Stat: Fremică la circ CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, înfrăţirea între popoare: Alo?... aţi greşit numărul! Republica, I.c. Frimu: Legea mării; Magheru, Victoria, 8 Marte: Misterul castelului părăsit. Completare: Primul concurs artistic al pionierilor şi şcolarilor; V. Alecsandri, Elena pavel: Jucătorul de loterie; Lumina, Libertăţii: Vraja dragostei; central: Călătorie peste trei mări; 13 Septembrie, Gh. Doja, Alex. Sahia: Fata cu chitara; Maxim Gorki: Isprăvile cîrlionţatului. Completare: Ciu boţelele ogarului; Timpuri Noi: Primul concurs cultural-artistic al pionierilor ai şcolarilor, Ursuleţul fricos, Circul păpuşilor, Paradisul castorilor, Pantomime, Tineretului, Unirea, Pasagerul clandestin. Completare: Unirea face puterea; Al. Popov: Ştiinţă şi tehnică nr. 6. Trei vecini: Poştaşul, Ivanec al nostru; Griviţa: Ani de neuitat. Completare: Ei au devenit campioni: Vasile Roaită, Mioriţa: Trapez; Cultural, Aurel Vlaicu: Idiotul; 1 Mai: Munca; Zile de dragoste; 8 Mai: Noile aventuri ale motanului încălţat; C. David, Gh. Coşbuc: Dincolo de brazi. Completare: Festivalul prieteniei 1958; Flacăra: Romanţa periferiei; Arta: Surorile; 23 August: Drumul Serii: Legenda dragostei; Donca Simo, *); Februarie: Cei trei din pădure; Popular: Anul 1918; Ilie Pintilie: Paginile trecutului; M. Eminescu, George Bacovia: Pe Donul liniştit (seria l-a); Olga Bande: Pe Donul liniştit (seria Il-a); 30 Decembrie: Asasin fără voie) B. Delavrancea: Pe Donul liniştit (Seria II-a). Timpul probabil Institutul Meteorologic Central comunică, în următoarele 24 de ore în Bucureşti şi regiunea Bucureşti, vreme schimbătoare cu cerul variabil mai mult noros ziua. Dimineaţa şi seara ceaţă. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura staţionară noaptea va oscila între minus 1 grad și plus 1 grad iar ziua între 5 și 6 grade. In următoarele trei zile, vremea devine schimbătoare cu cel mai mult acoperit. Temporar ploaie, vînt moderat din sectorul vestic. Temperatura în scădere ușoară.