Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 11, nr. 3123-3149)
1959-07-22 / nr. 3141
st. Informaţii de partid . Cîn mijloacele muncii de agitaţie sînt date uitării te cum Intri în încăperea ce serveşte drept sediu organizaţiei de partid de la S.M.T. Videle, privirea îţi este atrasă de un frumos drapel triunghiular din mătase purpurie, avînd marginile tivite cu franjuri aurii. Deşi au trecut 5 ani de la decernarea sa, literele caligrafiate cu acelaşi fir auriu se pot încă lesne desluşi: „Concursul foilor volante ale gazetelor de perete din S.M.T. 1 iulie — 7 noiembrie 1954“. Dacă sentimentul de mîndrie pentru succesul obţinut se manifestă şi acum prin grija cu care drapelul este scuturat de praf şi expus cît mai la vedere, apoi peste realizările care au dus la cîştigarea distincţiei şi mai ales peste obligaţiile ce decurgeau din aceasta s-a cam aşternut colbul uitării. Dar să lăsăm să vorbească faptele... Odată cu declanşarea campaniei agricole de vară, brigăzile de tractoare de la S.M.T. Videle au reluat cu entuziasm întrecerea socialistă. Multe angajamente însufleţite au şi devenit fapte împlinite în iureşul secerişului şi treieritui lui. Candidatul de partid Cristian Maximilian, Petre Rădulescu şi alţi tractorişti au depăşit normele de lucru cu 40—50 la sută. Unii mecanizatori — exemplu oferă Gheorghe Zamfir şi alţii — au lucrat în cursul nopţii, la lumina farurilor pentru a executa fără întîrziere ogoare adinei de vară. Sînt fapte demne de laudă, care ilustrează o atitudine înaintată faţă de muncă, fapte care ar fi trebuit să fie cunoscute de toţi tractoriştii din staţiune, Există şi altfel de atitudini, am putea spune chiar contrare. De exemplu, un tractorist a neglijat întreţinerea unuia din motoarele folosite la irigat şi acesta s-a defectat, pierzîndu-se o bună bucată din timpul de lucru. Şi această atitudine ar fi trebuit să ajungă la cunoştinţa tuturor mecanizatorilor. Ea n-a ajuns, tot aşa cum n-au ajuns nici rezultatele obţinute în întrecerea socialistă de către fiecare brigadă, de fiecare mecanizator. N-au ajuns pentru că tovarăşii din biroul organizaţiei de bază, deşi dau cu ochii zilnic de drapelul purpuriu la care ne-am referit, au uitat de foaia volantă a gazetei de perete, care în actuala campanie de vară n-a văzut lumina Tiparului nici măcar o singură dată. De altfel, nu este singurul mijloc de agitaţie pe care biroul organizaţiei de bază l-a dat uitării. In curtea staţiunii se găseşte un impunător grafic, fiecare brigadă fiind simbolizată printr-un tractor. De pe poziţia pe care aceste tractoare miniaturale o ocupă pe panoul de lemn, rezultă şi situaţia brigăzilor în întrecere. Cum să afli însă fruntaşii sau codaşii, dacă atunci cînd privind graficul constaţi că tractoarele continuă să rămînă aliniate la start, toate pe o linie ? Aceasta, în vreme ce pe teren, după cum e şi firesc, la mai bine de cinci decade de la începerea campaniei de vară, unele brigăzi sunt pe cale de a încheia deja planul, iar altele se situează în imediata lor apropiere in ceea ce priveşte realizările . Graficul tace, aşa cum tace şi foaia volantă, aşa cum tace şi gazeta de perete, unde pe foile îngălbenite de razele soarelui întîlneşti articole datînd din luna iunie. Pentru toate acestea fac şi membrii biroului organizaţiei de bază de la S.M.T. Videle, care au dat uitării cîteva din cele mai eficace mijloace ale agitaţiei politice de masă. Tovarăşul Barbu Gorun, secretarul organizaţiei de partid — deşi de puţină vreme în această funcţie — avea datoria să sprijine şi totodată să tragă la răspundere pe cei cărora le revenea această sarcină. Să sperăm că o va face de aci înainte. M. PANDREA Sprijinul D. C. A. în aprovizionarea cu materii prime pentru industria uşoară (Urmare din pag. l-a) întreprinderea D.C.A. Bucureşti a depus o activitate pozitivă în munca de contractare a gogoşilor de mătase, linei şi bumbacului. întrebare: — După cum ne-aţi arătat, rezultatele obţinute de această întreprindere sunt într-adevăr frumoase. Cunoaştem însă şi unele deficienţe în ce priveşte activitatea C.C.A. în regiunea Bucureşti. Vă rugăm să ne vorbiţi despre ele şi despre măsurile, luate Răspuns: — Fără îndoială că întreprinderea despre care v-am vorbit prezintă încă în activitatea sa unele deficienţe care, uneori, contribuie la îngreunarea muncii şi diminuarea cantităţilor de materie primă, care ar putea fi achiziţionate de la producătorii agricoli sau deţinătorii din cuprinsul regiunii Bucureşti. Astfel, deşi întreprinderea este dotată cu un fond de salarii corespunzător, totuşi conducerea acesteia pînă acum, nu a reuşit să încadreze personalul achizitor necesar încît să se asigure o permanentă vizitare a tuturor gospodăriilor din oraşe, comune şi sate, pentru depistarea deţinătorilor de produse ce fac obiectul activităţii C.C.A. Din analiza făcută cu conducerea acestei întreprinderi a reieşit că numărul salariaţilor neproductivi este mult prea mare. De asemenea, semnalăm faptul că faţă de numărul de ovine existent în regiunea Bucureşti şi respectiv faţă de numărul mare de piei ce se sacrifică anual în perioada de primăvară, această întreprindere nu reuşeşte să achiziţioneze decit cantităţi destul de reduse în raport cu posibilităţile existente. Acelaşi lucru am putea spunedespre achiziţionarea deşeurilor textile in general şi mai ales despre organizarea achiziţiilor în oraşe. Urmărirea debitorilor este încă destul de slabă, în special în raioanele Roşiori, de Vede, Urziceni, Turnu Măgurele, Lehliu. Întrebare: — Ce hotărîri s-au luat în această direcţie. Răspuns : Măsurile luate de Minister, respectiv direcţia noastră, pentru analizarea în adîncime a activităţii întreprinderii regionale D.C.A. Bucureşti atît pe linie organizatorică cît şi pe linie de realizări şi pe linie financiară, vor contribui fără îndoială la înlăturarea, în mare parte, a lipsurilor şi deficienţelor existente, ceea ce va duce la obţinerea de rezultate din ce în ce mai bune. Pentru aceasta este nevoie de un sprijin mai consistent din partea organelor locale de partid şi de stat din cuprinsul regiunii Bucureşti. :: Și la secția de LIBRĂRIE:: :: a cooperativei din comuna dvs. au sosit CÂRTI NOI -1 -Cereți pe cele care vă interesează 1* « *• întăritor în toate stările de oboseală fizică Produce poftă de mîncare,mărește puterea de iarnă Un nou magazin de desfacere De curînd, în oraşul Olteniţa s-a deschis un nou magazin. In vitrinele frumos aranjate sunt expuse diverse articole executate în cadrul unităţilor Întreprinderilor de industrie locală. Cetăţenii acordă un deosebit interes articolelor de mobilă, a încălţămintei de cauciuc, ţesăturilor, etc. petre neaga responsabilul staţiei de radioficare Olteniţa Peisaj din Bărăgan (Urmare din pag. l a) din Dor-Mărani ca şi din alte pfifft ale Bărăganului, au învăţat şi alte meşteşuguri. In al său „Pseudo-kinegheticos“, Odobescu descrie locul de intilnire al uimitorilor, care e adesea „o cruce de piatră strîmbată din piua ei, sau un puţ cu furcă, adică o groapă adîncă de unde se scoate apă cu burduful“. Apa se găseşte greu in Bărăgan, trebuie să sapi adine să dai de ea. Dar colectiviştii nu s-au speriat de asta Au adus nişte foreze din Bucureşti şi au săpat trei pufuri de fie mai mare dragul. Din ele ,cu trei moto-porpe scoate Hie Staun apa pentru cele 67 de hectare de grădină. Cartofi, roşii, varză şi alte legume să crească în Bărăgan, nu s-a pomenit pe timpul boierilor. Asta au făcut-o colectiviştii. Şi nu numai asta. Ci şi un hadar cu căpşuni, alte hectare livadă şi vie. In vremurile trecute, adăposturile pentru vite erau nişte bordeie acoperite cu paie. „Trestia şi şovarul", scria Odobescu, ,.sunt scumpe in Bărăgan". Colectiviştii din Uor-Mărunt au gospodărie mare: vaci de lapte, oi, porci. Pentru animale au construit grajduri încăpătoare, acoperite cu ţiglă. Dar de nu sunt suficiente; de aceea, colectiviştii au hotărit să facă o fabrică de cărămidă Astfel se schimbă peisajul Bărăganului in zilele noastre, întindere pustie pe vremea lui Odobescu, pămint bun numai pentru cultura cerealelor in vederea exportului pe vremea burghezo-moşierimii, Bărăganul se transformă azi intr-o grădină înfloritoare. STEAGUL ROŞU Epoca în care flăcările războiului civil, alimentate de intervenţioniştii străini, au cuprins tînârul stat sovietic punîndu-i în pericol existenţa şi în care muncitorii şi ţăranii - conduşi de partidul bolşevicilor - s-au ridicat ca unul, zdrobind bandele de contrarevoluţionari a constituit întotdeauna pentru cineaştii sovietici un nesecat izvor de inspiraţie. ,,Ani înflăcăraţi" - o producţie a studioului din Taşkent - ne prezintă un episod din lupta poporului uzbec în această perioadă de intense frămîntâri sociale. Erau momente de răscruce cînd nimeni nu putea rămîne în afara evenimentelor , fiecare trebuia să se decidă de care parte a baricadei se va situa. Filmul urmăreşte evoluţia a doi fraţi - Haidar şi Karim - care au apucat căi diametral opuse : primul, cea a apărării cuceririlor revoluţionare, al doilea calea care duce la pieire, cea a trădării intereselor clasei din care făcea parte. Antiteza este precisă de la început : de o parte Haidar, cel temerar şi integru care nu poate înţelege fericirea decît alături de a întregului său popor, de cealalta Karim, egoist şi laş, rus de ambiţia meschină de a se îmburghezi, aidoma patronului său, negustorul Alhodja. La început s-ar părea că sorţii izbînzîi sînt de partea celor din tabăra lui Karim. Taşkentul asediat trece prin clipe grele : foametea domneşte în oraş, chiaburii şi speculanţii deţin puterea economică. Contrarevoluţionari înrăiţi ca Osipov şi Ahmedov au reuşit să se infiltreze în conducerea miilor* şi iovW*raâ de unde, împreuna cu uneltele lor, sabotează din plin. Cu sprijinul „neutrului" cetăţean străin Rogerson aceştia din urma reuşesc sa dezlănţuie o răzmeriţa a chiaburilor şi foştilor junkeri care culminează cu arestarea şi executarea unora din conducătorii puterii da stat locale şi ai organizaţiei de partid. Dar poporul, în frunte cu muncitorii, cu revoluţionari ca Jeleznov comisarul, bătrînul Usto Kasim şi fiul său Haidar infringe pe gardiştii albi. In această luptă pier conducătorii acestora din urmă : Ahmadov, Osipov, Ahhodja şi alţi duşmani ai Revoluţiei. Tot acum se încheie, în chip dramatic, viaţa lui Karim. In aceste clipe el şi-a dat seama de drumul greşit pe care l-a urmat; grăuntele de omenie pe care îl mai avea în suflet l-a făcut să înţeleagă aceasta, mai ales cu ocazia represiunilor comise de răsculaţi. Dar este prea tîrziu ca să mai dea îndărăt : el va fi împuşcat de cei cu care s-a asociat, plătind scump activitatea sa trădătoare. In opoziţie cu structura sufletească odioasă a contrarevoluţionarilor ne este prezentată în film marea frumuseţe morală a comuniştilor, a luptătorilor pentru libertate. Nici un fel de asperităţi fizice, nici chiar spectrul morţii nu le poate infringe încrederea fermă în adevărul cauzei pentru care se jertfesc. Atunci cînd revoluţionarii, în frunte cu Votnnţev şi Sumulov, sînt executaţi, ei privesc dîrz înainte sfidîndu-şi călăii. Şi cînd ultimul dintre ei strigă „Adevărul este mai tare decît moartea !", înaintînd, rănit grav, spre asasin, acesta se dă înapoi îngrozit. Scena are o semnificaţie adîncă, arătînd că, chiar dacă mulţi dintre eroicii soldaţi ai revoluţiei au căzut în luptă, cauza lor este de neînvins, înfrîngînd în cele din urmă orice rezistenţă a duşmanului. In această lupta acerbă cu greutăţi ce păreau de netrecut s-au format şi s-au călit caracterele, lată-l de pildă pe Haidar : evoluţia lui nu este sinuoasă, el cunoaşte scopul luptei în care s-a înrolat de bunăvoie. Dar drumul său nu este nici liniar, Haidar - ca orice om - avînd unele momente de slăbiciune, de ezitare. Ajutorul tovarăşilor săi de luptă, vechi bolşevici ruşi, îl ajută să le depăşească şi să devină un luptător hotărît pentru definitiva izbîndă a Revoluţiei. Fără a fi un film de aventuri „Anii înflăcăraţi" au o acţiune dinamică, antrenantă (abundă scenele de luptă) reţinînd tot timpul atenţia spectatorului. Filmul care este o sugestivă evocare a anilor războiului civil, prilejuieşte, sub regia lui Alexandr şi Evghenii Alexeev — afirmarea unei echipe de actori,de talent, ca T. Tadjiev, N. Rahimov, H. Umarov, N. Hlibko, V. Rusinov şi pitii. | AL. DRAGOMIRESCU a cinematografiei sovietice „Ani înflăcăraţi" In clişeu, o scenă din film „În Romînia se fac eforturi apreciabile orientate In mod constant spre progresul poporului“ »—Declaraţiile d-lui Andreas Zakkas, deputat în parlamentul grec— De cîteva zile ne vizitează ţara dl Andreas Zakkas, deputat în parlamentul grec, preşedintele Comitetului grec pentru destindere internaţională şi pentru Pace, membru al Consiliului Mondial al Păcii. In timpul vizitei sale, dl A. Zakkas a răspuns la întrebările puse de un redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“. Am venit în ţara dvs la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii şi vreau să mulţumesc pentru această invitaţie şi pentru primirea călduroasă făcută aici. Am vizitat mai multe localităţi. Am fost la uzinele de tractoare, la o gospodărie agricolă colectivă etc şi am văzut că în România se fac eforturi apreciabile orientate în mod constant spre progresul poporului. Am vizitat de asemenea staţiuni de la munte şi de pe litoral unde am admirat realizările obţinute în domeniul asigurărilor sociale pentru cei ce muncesc. Referindu-se la legăturile dintre popoarele grec şi român, oaspetele a a- S ratat între altele : Ţările noastre au tradiţionale legături de prietenie. Şi în prezent sunt multe lucruri care vor putea să ne apropie şi mai mult. I In continuare, dl A. Zakkas s-a referit la atitudinea poporului grec , faţă de relaţiile dintre ţările balcanice şi de problemele actuale ale situaţiei internaţionale. Timp de ani de zile Balcanii au fost consideraţi ca un butoi de pulbere, ■a un centru de explozii războinice. Dar cei care făceau asemenea afirmaţii trebuie să ştie că această situaţie nu se datora voinţei proprii a popoarelor balcanice. Poporul grec — a declarat oaspetele — este în favoarea propunerilor făcute de dl Chivu Stoica deoarece este convins că în vederea asigurării păcii statele trebuie neapărat să discute între ele. Personal sínt un vechi adept al înțelegerii balcanice şi am militat pentru aceasta încă din anul 1929. Sunt pentru înţelegerea balcanică şi pentru conferinţa ţarilor balcanice propusă de dl preşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne. Am criticat energic refuzul guvernului nostru de a accepta invitaţia guvernului romín. Poporul grec — a spus în continuare dl A. Zakkas — ca şi toate celelalte popoare doreşte pacea. Aceasta cu atît mai mult cu cît poporul nostru a fost mult încercat de războaie. In Grecia avem acum multe de făcut pentru a evita instalarea bazelor pentru rachete. Poporul detestă instalarea acestor baze. Dorinţa noastră cea mai arzătoare este de a vedea progresînd destinderea internaţională, iar pacea să fie de durată şi în acelaşi timp justă. Şi cînd spun că poporul grec vrea ca pacea să fie justă aceasta înseamnă că ea nu trebuie căutată altfel decît pe calea negocierilor. I Soluţia ignifugă „VICTORIA“ j C produs chimic pentru protejarea materialului lemnos contra in- / racendiilor, îţi livrează orice cantităţi, fără repartiţii, C I întreprinderea „VICTORIA“ j j7 Bucureşti str. Izvor 109 Raion Lenin Telefon 27.20.21 . [“terit 11 SET . . ’ T Petrecerji o zi plăcută, în oraşul Giurgiu ! LA ŞTRANDUL „ALEI“ ŞI PLAJA : DE LA DUNĂRE TOT Bufete bine aprovizionate stau la dispoziţia publicului. La 20 iulie deschiderea hotelului turistic din Giurgiu, situat în piaţa Unirii. ' Magazinele Cooperativelor de Consum din comunele raionului Turnu-Măgurele Vă oferă pentru sezonul de vară un bogat şi variat sortiment de: ţesături bumbac, ţesături mătase, tricotaje, parfumerie, cosmetice, mercerie, galanterie, încălţăminte de piele şi cu feţe de pînză, articole de menaj, unelte agricole, etc, etc. La cerere se pot procura imediat motociclete, biciclete, aparate de radio, maşini de cusut, precum şi confecţii de orice fel. O valoroasă producţie Acţiune pionierească Cînd Ministerul Sănătăţii a lansat Chemarea către şcolari şi pionieri pentru a colecta cît mai mult muşeţel, elevii şcolii mixte de 7 ani din Segarcea-Deal, raionul Turnu Măgurele au răspuns cu entuziasm. Sub conducerea tovarăşelor învăţătoare Elisabeta Tatarici, Ştefania Voiculescu şi Teodora Pieptăn, au reuşit să strîngă cantitatea de 100 kg. muşeţel. După ce va fi uscat, muşeţelul va fi predat centrului de colectare. Cu banii obţinuţi se va organiza o excursie. TRAIAN MITRUȘ profesor comuna Segarcea-Deal Conservarea prin frig a fructelor şi legumelor Colectivul întreprinderii „Antrefrig“ din Capitală lucrează intens la conservarea fructelor şi legumelor prin frig. S-au conservat pînă în prezent peste 130 tone de căpşuni, zmeură, vişine, mazăre şi fasole. Unele observaţiuni asupra finalelor campionatului R. P. R. de box Finalele campionatului R.P.R. de box pe anul 1159 au atins un nivel înalt de combativitate, fapt concretizat prin meciuri strinse. înseși punctajele majorității meciurilor arată valorile apropiate ale pugiliştilor. Intadnirile Dobrescu-Puiu, Olteanu-Toma şi Zaharia- Gheţu sînt doar cîteva exemple in care judecătorii au trebuit să depună un examen greu în aprecierea învingătorilor. Din punctul acesta de vedere au fost unii pugilişti care nu şi-au dozat bine eforturile, fiind epuizaţi înainte de sfîrşitul meciurilor sau nu au avut o pregătire fizică corespunzătoare Astfel, Andrei Olteanu în ultima repriză nu a mai avut resurse de luptă fapt care l-a costat titlul. Farcaş — depăşit de E. Cismaş — a apelat launele neregulantări care i-au adus descalificarea iar V. Czekeli a fost la un moment dat sufocat de ritmul impus de I. Mihalic. Alţi finalişti au manifestat o nervozitate excesivă sau o frică deloc justificată. Cu mai mult calm Dragnea ar fi terminat poate altfel partida cu M. Stoian. În ce-l priveşte pe D. Gheorghiu, acesta şi-a subestimat adversarul, recurgînd la obstrucţii şi acţionind hazardat, cum a fost atacul necalculat din ultima repriză, cînd a căzut printre corzi, fiind numărat pînă la revenirea in ring. Tot pe seama nervozităţii punem şi gestul său nesportiv, Gheorghiu incercind să părăsească ringul înainte de festivitatea de premiere. In schimb a fost aplaudat gestul sportiv al lui Gheţu Velicu, care l-a îmbrăţişat pe învingătorul său, Petre Zaharia, ajutindu-l să-şi îmbrace tricoul de campion republican. Despre lipsa de combativitate a lui V. Miuţan s-a mai vorbit. Ea Insă nu a avut nici un fel de justificare in faţa lui I. Petrov, care, sub nici un motiv nu era In măsură să-i paralizeze iniţiativa. Trebuie să mai subliniem buna orientare in ring a unora din boxeri, la aceasta contribuind tactul şi experienţa antrenorilor şi a oamenilor din colţ. Valorosul pugilist Mihai Nicolau, cel mai tiner campion, in virstă de numai 20 de ani, a fost condus la victorie datorită priceperii antrenorului său, prof. Traian Marinescu. Acesta l-a insuflat şi dezvoltat încrederea, voinţa, spiritul de luptă, calmul şi dîrzenia, calităţi care i-au adus o rapidă consacrare pe plan intern. Profesorul şi elevul trebuie să servească drept model de colaborare pentru ceilalţi antrenori de la noi. De asemenea, merite deosebite in conducerea boxerilor in luptă au mai avut antrenorii : Nour, Gh. Fiat, Jim Călinescu, I. Stoianovici, E. Mărgărit, etc. Aceştia vor trebui insă să se preocupe mai mult de ridicarea pregătirii tehnice şi tactice a boxerilor. Tineretul, care a asaltat cu succes poziţiile boxerilor consacraţi, socotite de necucerit pînă mai ieri, — s-a afirmat categoric în greul examen al campionatului din anul acesta prin M. Nicolau, I. Mihalic, Andrei Olteanu, I. Turcu şi Gu Buzaţu. Aceştia şi mulţi alţii trebuie să găsească întreaga grijă şi încurajare atît din partea antrenorilor, cit şi din partea federaţiei de specialitate. Nu putem încheia fără a remarca buna organizare a galelor campionatului R.P.R. de box prin organele I.E.R.S. MIHAIL LUPESCU Azi, două meciuri de baraj pentru calificare în campionatul regional de fotbal Şi returul etapei a doua a meciurilor de baraj pentru calificare în campionatul regional de fotbal a furnizat partide deosebit de disputate, care au fost urmărite cu mult interes. La Drăgănești, echipa locală Tractorul a întrecut foarte greu pe Zenit Giurgiu cu 2—1. Cum în tur echipa dta Giurgiu a câştigat cu 3—2 şi scorul final este egal 4—4, aceste echipe vor juca azi la Videle un al treilea meci. Echipele Recolta Domneşti şi Progresul Răcani vor juca şi ele astăzi un al treilea meci pe terenul din Peris, întrucît scorul final omologat de comisia regională de fotbal este 3—3. La Urziceni echipa Recolta a întrecut cu 5—2 pe Metalul Ciuinița. In tur a ciştigat echipa Metalul cu 2—0. Deci scor final 5—4 pentru rtccolta Urziceni, care s-a calificat pentru etapa următoare. c.S. Turnu Măgurele şi Dunărea.Imnicea au terminat la egalitate (1—1), scor final 4—2 pentru echipa din Zimnicea. Rezultatul final al întîlnirii dintre formaţiile Avintul—Bucimeni (raionul Olteniţa) şi Tractorul G.A.S. Peri? (Snagov) este de 4—2 pentru prima echipă. (In tur Avintul Buciumeni a ciştigat la Ieris cu 2—1, iar în retur aceste douâ formaţii au terminat la egalitate , 2—2). Duminică in Iulie Va începe turneul final al acestei competiţii la care vor participa 5 echipe. Pini acum cunoaştem doar trei finaliste (Recolta Uralceni, Dunărea Zimnicea şi Avintul Buciumeni). Programul turneului final II vom publica după ce vom afla şi celelalte două echipe finaliste care susţin azi un al treilea meci Azi, Csepel—Steagul roşu Campioana K.P. Ungară la fotbal, echipa Csepel, va întîlni azi formaţi-* ,,Steagul roşu“ Oraşul Stalin. Meciul care se va disputa la Oraşul Stalin, este aşteptat cu mare interes, dată fH^d valoarea compei oaspete. Me talurgie tU folosesc acest meci, ca o pregătire a echipei pentru reluarea activităţii oficiale, campionatul categoriei A. Csepel a Învins Ştiinţa Cluj cu 2-1, rezultat care lasă să se vadă cît de strîns se anunţă jocul de azi cu „Steagul roşu“. Uniunea Raională a Cooperaţiei de Consum ROŞIORI vinde prin toate unităţile sale din raion şi oraş Sortimente bogate de încălţăminte cu feţe de pînză , ţesături de bumbac, lină şi mătase tricotate de tot felul articole de marochinărie articole de pasmanterie articole de galanterie şi mercerie articole de parfumerie CICLISM • Marţi dimineaţa a părăsit Capitala, plecând spre Zagreb echipa selecţionata de tineret a R P. Român, care va participa între 25 iulie şi 2 august la Turul ciclist al R.P F. Iugoslavia. Iotul cicliştilor români cuprinde pe Aurel Şelaru, Ştefan Poreceanu, Constanntin Moiceanu, Eugen Mihăilă și Ion Cosma. Antrenorul echipei este Marin Niiculescu. Un mare concurs internaţional de călărie Călăreţii noştri fruntaşi abia reveniţi de peste hotare, de la concursurile internaţionale la care au participat, continuă pregătirile pe baza hipică din Calea Plevnei. Lotulde călăreţi frunistaşi, se pregăteşte în vederea concursului internațional pe care-l va gfizidui Capitala în prima parte a lunii septembrie. I. C. I. L. Bucureşti Şos. Pentelimon 111, caută pentru angajare la oficiul raional I.C.I.L. Alexandria, un contabil principal cu un salariu de 725 lei. Condiţii de angajare: să posede studii medii comerciale şi vechime de cel puţin 3 ani în contabilitate. De preferinţă ca solicitantul să fie din raionul Alexandria. Cooperativa „RĂSĂRITUL“ Alexandria Str. Libertăţii nr. 217 — Telefon 14. Execută prin centrele sale: — Confecţiuni pentru femei şi bărbaţi (cu materialul cooperativei şi al clientului). — Reparaţiuni de confecţii. — încălţăminte de comandă, cu materialul cooperativei, precum şi reparaţiuni curente. — Boiangerie periau stofe, lînă, mătăsuri, bumboac itc. — Spălătorie pentru lingerie de corp si paturi. EXECUŢIE IREPROŞABILA