Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 11, nr. 3203-3229)

1959-10-01 / nr. 3203

Dezvoltarea Impetuoasă a Pekn-ului Pekinul este inima Chinei noi. E un oraş vechi şi mereu nou. Po­­porul chinez a creat cu mîinile sale, asudînd şi sîngerînd, acest splendid oraş. Pekinul are palate cu ziduri roşii şi acoperişuri aurite, lacuri albastre, pini verzi, turnuri albe şi strălucitoare. Dar în anii întunecaţi de altădată, îm­păraţii şi reacţionarii duceau o viaţă desfrînată şi îşi făceau de cap în acest oraş. Cotropitorii străini îl murdăreau şi-l ruinau. Ani îndelungaţi, Pekinul a fost un oraş bătrîn şi sumbru. Acum zece ani, cînd steagul roşu al eliberării s-a înălţat deasupra acestui vechi oraş, viaţa a început să clocoteas­că în Pekin. Sub conducerea P.C.C., Pekinul se clădeşte clipă de clipă. El merge înainte cu paşi de cite şapte mile. Ai impresia că înaintea oamenilor se desfăşoară un tablou nou şi splendid. Bătrînul Pekin străluceşte de tinereţe. Niciodată în îndelungata sa istorie el n-a atras privirile oamenilor astfel cum le atrage astăzi. Aceşti zece ani sînt ani de transfor­mări uriaşe ! Aceia care au vizitat Pe­kinul înainte şi-l văd astăzi rămîn ui­miţi. In noul Pekin clădirile noi apar una după alta. Pretutindeni se văd case şi coşuri noi. Pe maidanele din oraş şi din suburbii de pe timpul vechii societăţi apar mereu noi străzi largi şi frumoase, noi case, parcuri, teatre, sta­dioane. .. Noua gară din Pekin, inaugu­­rată la 15 septembrie, este de nouă ori mai mare decît gara veche , ea primeşte zilnic 200.000 de călători. Construită intr-un stil naţional pronunţat, ea este înzestrată cu utilaj modern. Artera principală a oraşului, care îl traversează de la un capăt la altul, strada Ceanian, este astăzi de două ori şi jumătate mai largă decît a fost în trecut. E o stradă dreaptă, plantată cu plopi albi de amîndouă părţile. Lămpile electrice atirnă ca nişte ciorchini de struguri, formînd o linie scînteietoare deasupra acestui frumos oraş. La jumă­tatea acestei străzi, de ambele părţi ale vastei pieţe Tianaumîn, se înalţă­­măre­ţele clădiri ale Adunării reprezentanţi­lor populari din întreaga Chină, muzeu­lui revoluţiei chineze şi muzeului de is­torie a Chinei. Noile clădiri ce se ridică creează un ansamblu splendid, avînd in centru monumentul înalt al eroilor căzuţi, pini veşnic verzi, o balustradă frumoasă făcută din jasp alb. Cu acest decor, piaţa Tiananmin a devenit şi mai frumoasă. La apus de această piaţă se înalţă turnul palatului transmisiuni­lor şi poştei, palatul culturii naţionale, turnul televiziunii de pe palatul radio­difuziunii, stema muzeului militar al revoluţiei populare din China­. Aceste clădiri înalte construite în diferite sti­luri, de diverse culori dau oraşului o frumuseţe nespusă. înainte de eliberare, Pekinul era un oraş consumator. El n-avea aproape de loc industrie modernă. In 1949, adică în anul eliberării, valoarea producţiei globale a industriei oraşului se ridica doar la 174.000.000 iuani, iar numărul muncitorilor industriali abia depăşea 10.000. In 1958 însă, valoarea produc­ţiei globale a industriei oraşului a şi reprezentat 4.600.000.000 iuani, iar nu­mărul muncitorilor ocupaţi în industrie a ajuns la 870.000. înainte de eliberare, Pekinul nu producea nici un tzin (604,79 gr. — N. trad.) de oţel, dar în 1957, cînd a fost înde­plinit primul plan cincinal, industria oraşului a şi produs 28.000 tone de oţel. In 1958, producţia de oţel a făcut un salt la 160.000 tone, iar anul acesta, din ianuarie pînă în august, s-au şi produs 206.000 tone de oţel. Noi pro­duse purnind frumosul num­e -Peking : maşini de precizie, combine cerealiere complexe, tuburi electronice de calitate superioară, ţesăuri de lină splendid executate apar in cantităţi din ce în ce mai mari atit pe piaţa internă, cit şi pe cea externă. In industria electro­nică, a radioaparatajului, în construc­ţia de maşini, înainte inexistente la noi, cu ajutorul Uniunii Sovietice şi al celorlalte ţări frăţeşti au fost create uzine. In suburbii, după eliberarea ţării, ţăranii păşesc impetuos înainte pe calea colectivizării. Incepînd din anul trecut, după constituirea comunelor populare, agricultura şi construcţiile de irigaţie se dezvoltă într-un ritm şi mai rapid. In acest an, în suburbiile Pekinului s-au produs inundaţii din cauza ploilor torenţiale. A fost o situaţie extrem de grea. Dar membrii comunelor populare şi-au manifestat marile forţe active şi campania de însămînţări s-a sfîrşit cu o victorie. Datorită realizării unui mare număr de construcţii de irigaţie, supra­faţa irigată a sporit cu 1.900.000 mýi (cu vreo 120.000 ha). Odată cu dezvoltarea producţiei a crescut simţitor şi nivelul de trai al populaţiei. Înainte de eliberare, preţuri­le mărfurilor creşteau de cîteva ori pe zi, iar magazinele se închideau unul după altul. Astăzi însă, în magazinele uni­versale şi în cele specializate, în pieţe, în cooperativele de aprovizionare şi des­facere, cu toată sporirea necontenită a sortimentului şi a cantităţii de mărfuri, vînzătorii nu sînt în stare să-i satisfacă pe cumpărători. Fără a mai vorbi de zilele de sărbătoare, chiar şi în zilele de lucru în cartierele comerciale se simte o mare animaţie. Înainte de eli­berare, pe ger, oamenii muncitori făceau coadă ca să-şi cumpere alimente, care uneori nici nu erau de mîncat. Dar as­tăzi oamenii fac coadă după bilete de teatru, de cinematograf, sau la stadion. Devenit stăpîn pe propria sa soartă, poporul muncitor tinde spre cultură şi cunoştinţe ştiinţifice. In cei zece ani care au trecut de la eliberare, datorită dezvoltării învăţămîntului, precum şi muncii de lichidare a analfabetismului, nivelul cultural al poporului nostru a crescut mult. Atuncitori şi funcţionari, înainte analfabeţi, astăzi scriu cărţi. Femeile de la ţară, care înainte nici nu ştiau cum se cheamă, astăzi citesc ziare şi scriu versuri, înainte de elibe­rare, jumătate din copiii de vîrstă şco. Iară nu puteau să înveţe, iar copiii muncitorilor şi ţăranilor, de regulă, nu erau admişi în instituţiile de invăţă­­mînt superior. Astăzi Pekinul are peste 50 de şcoli superioare, peste 110.000 de studenţi, peste 260.000 de elevi de şcoa­lă medie şi peste 910.000 de elevi de şcoală elementară. In comparaţie cu perioada dinainte de eliberare, numărul elevilor de şcoală elementară a crescut de peste trei ori, numărul elevilor de şcoală medie de vreo şase ori, iar acela al studenţilor de opt ori. Porţile institu­ţiilor de învăţămînt sînt larg deschise pentru copiii oamenilor muncii. Poporul muncitor a devenit stăpînul oraşului. Munca este o cauză de onoare. In ultimii zece ani, aceasta a devenit o obişnuinţă a maselor largi. La marea chemare a P.C.C., profesori, activişti, studenţi şi elevi pleacă mereu la uzine, la sate şi muncesc cot la cot cu mun­citorii şi ţăranii. Gospodinele de la oraş se organizează de asemenea şi iau parte la munca de deservire obştească şi la cea de producţie. Sub conducerea partidului, populaţia capitalei Chinei noi îşi continuă lupta pentru trans­formarea Pekinului într-un oraş so­cialist cu o industrie modernă, cu o agricultură modernă, cu o ştiinţă, teh­nică şi cultură modernă. Intr-o oţelărie din Pekin care produce oţeluri speciale. Despre succesele unei brigăzi de producţie care cultivă trufandale Ciad a început să sufle vîntul de sep­­tembrie, membrii brigăzii pentru cultu­ra trufandalelor din comuna populară Sî­nzi­ţin, brigadă condusă de Li Mu­­lin, au început lucrările pregătitoare pentru construirea a peste 3.000 de ră­sadniţe. Au hotărît să producă în iarna ce va veni peste 1.OOO.opO de ţzini*) de legume proaspete pentru aproviziona­rea locuitorilor Capitalei. Cită perseverenţă îi trebuie omului pentru a cultiva legume proaspete de vară atunci cînd în partea de nord a Patriei noastre pămîntul îngheaţă şi ninge pe întinderi imense! Dar Li Mu­­lin şi membrii brigăzii lui au o deose­bită tragere de inimă pentru această muncă. Ei au încrucişat două varietăţi de castravete, obţinînd un sort nou, care are cele mai bune însuşiri ale varie­tăţilor din care a provenit. O singură tul­pină produce peste 10 castraveţi mari. Cu ajutorul chimicalelor au fost lichi­daţi dăunătorii pătlăgelelor roşii. Aces­tea au o greutate de peste 1 ţ din bucata. Vizitatorii Pekinului, atît cei străini, cit şi chinezi, nu pierd ocazia de a se duce în comuna populară Si Tzi­ţin. După vizitarea comunei ei spun­­ că membrii ei sînt gospodari de iarnă, care ştiu să ia de la natură ceea ce le tre­buie. De cînd cu dezvoltarea construc­ţiei economice şi cu ridicarea nivelului de trai al poporului, populaţia întregii ţări cere iarna legume proaspete. In ul­timii ani, brigada lui Li Mu-lin trimitea peste 50 de membri cu cunoştinţe în do­meniul agrotehnicii în alte părţi ca să acorde ajutor tehnic. Dar acest număr *) Măsură de greutate egală cu 604,79 gr. nu era suficient nici pe departe. Cum se putea învinge această lipsă ? Membrii brigăzii au găsit metoda cea mai bună : să scrie o carte, in iarna anului trecut, ei au scris, serile, în colectiv o carte mare, în care au descris în amănunţi­me tehnica cultivării diferitelor legume. In trecut, Li Mu-lin şi membrii vîrst­­nici ai brigăzii lui au lucrat ca argaţi la răsadniţele moşierilor. Li Mu­lin a lucrat la moşieri 23 de ani, primind în schimb o tarla de pătlăgele roşii. După eliberare, ei­ au primit pămînt, dar au continuat să muncească în mod indivi­­dual. Deşi aveau cunoştinţe în mate­rie de agrotehnică, din lipsă de mijloace nu puteau cumpăra geamuri pentru sere. Astfel, în loc de geamuri foloseau hîrtie. Nu puteau cumpăra cărbunii ne­cesari pentru încălzit şi doreau ca ra­zele solare să fie mai frecvente şi mai puternice. Cu timpul, Li Mu-lin şi-a dat seama că, nefiind organizaţi, ţa­­rănii nu vor putea obţine recolte îmbel­şugate, cu toate că au pămîntul trebuin­cios. In iarna anului 1950, opt gospo­dării au înfiinţat un cerc de ajutor re­ciproc. Atunci, guvernul le-a acordat un credit şi ţăranii au construit opt ră­­sadniţe. In 1952, după transformarea cercului de ajutor reciproc în coopera­tivă agricolă de tip inferior, numărul serelor a sporit la 108. Ţăranii au cum­părat geamuri, cărbuni, îngrăşăminte şi termometre pentru sere, au aşezat conducte de irigaţie. In 1956, coopera­tiva lor a devenit unitate de tip supe­rior. Numărul serelor a crescut şi mai mult, ajungînd la 828 şi anul trecut nu­mărul lor a sporit la 1.330. Datorită a­­cestui fapt, cooperativa a putut furniza locuitorilor Capitalei peste 400.000 de ţăini de legume proaspete. O dată cu sporirea producţiei au crescut cu mult şi veniturile membrilor cooperativei. In ultimii ani, toţi membrii brigăzii pen­tru cultura trufandalelor şi-au clădit case noi. In casele unora dintre mem­bri au apărut mobile noi. Numeroşi ti­neri şi-au cumpărat biciclete şi ceasor­nice de mînă. Li Mu­lin semte despre această dezvoltare din ultimii zece ani: „Din ce în ce mai bine“. Pentru meritele sale în domeniul dez­voltării producţiei, Li Mu-lin a ajuns fruntaş în producţie pe întreaga Chină. El se bucură de o mare stimă din par­tea partidului şi a poporului. In afară de mărirea suprafeţei acoperite de gea­muri, acum doi ani, Li Mu-lin şi mem­brii brigăzii sale au mai construit opt răsadniţe, care n-au nevoie de încăl­zire, pentru ele fiind suficientă căldura razelor solare. Datorită unei îngrijiri meticuloase, fiecare răsadniţă a dat cîte 245 de ţzini de legume, preţul de cost scăzînd de la 60—70 feni la 30 feni la 1 ţzin. Anul trecut, cîteva sute de meş­teri au mai construit peste 400 de ră­sadniţe, care funcţionează numai cu ajutorul căldurii solare. Munca de or­ganizare se îmbunătăţeşte din ce în ce, iar cantitatea de legume produsă de fiecare răsadniţă creşte. Acum, fiecare răsadniţă produce cite 300 de ţzini de legume proaspete, iar preţul de cost a scăzut la 20 de reni la 1 ţzin. Timp de doi ani, brigada a făcut experienţe cu cultivarea legumelor în răsadniţe nu­mai cu ajutorul căldurii solare şi a ob­ţinut mari succese în această privinţă. Acum, membrii acestei brigăzi îngri­jesc răsadurile. In unele sectoare au şi apărut primele mlădiţe sănătoase. In decembrie, cînd va cădea zăpadă, aceas­tă comună va trimite la piaţă mari can­tităţi de legume proaspete. Intr-o seră din apropierea Pekin-ului. Materialele de mai sus au fost trimise de redacţia ziarului „PEKINJIBAO“ VEDERI DIN PEKIN Palatul culturii naţionale (stînga) COOCOOOCOCO­COOOOOCOCOCOCOOOCOCOOOC Strada Cean­an după reconstrucţie, (dreapta) Adunarea festivă din Capitală Cuvîntarea tovarăşului Ştefan Voitec (Urmare din pag. l­a) fie cu care oamenii muncii chinezi în­­timpină marea lor sărbătoare naţio­nală. Transmitem poporului chinez, Partidului Comunist Chinez în frunte cu Comitetul său Central, guvernului Republicii Populare Chineze un sin­cer şi frăţesc salut de luptă şi cele mai călduroase felicitări pentru ma­rile succese dobîndite prin munca lor eroică, pe calea desăvirşirii construc­ţiei socialiste. Timpul care a trecut de la procla­marea republicii populare a adus schimbări profunde in viaţa poporu­lui chinez, de neconceput în anii în­tunecaţi ai vechii orînduiri. Făcînd zid în jurul Partidului Comunist Chi­nez, poporul a păşit ferm pe drumul construiţii societăţii socialiste Au fost înlăturate pentru totdeauna ve­chile rînduieli, care au ţinut în că­tuşe forţele creatoare ale sutelor de milioane de muncitori, ţărani şi căr­turari din Chilia. Ca de la cer la pămînt se deose­­­be­şte vechea Chină, stat înapoiat, se­mifeudal, semicolonial, obiect de jaf al imperialiştilor străini şi al exploa­tatorilor interni de China populară de astăzi, patria unui popor liber, anga­jat cu tot tarenul, hărnicia şi imensa sa putere de muncă, intr-o operă de gigantice proporţii. Prin munca eroică a poporului chi­nez sub conducerea partidului său comunist, în China nouă au fost în linii mari desăvirşite transformările socialiste în toate domeniile vieţii e­­conomice şi sociale. China populară cunoaşte în prezent un puternic avînt al economiei şi cul­turii naţionale. In zece ani producţia industriala a crescut de circa 10 ori, iar producţia agricolă a sporit de două ori şi jumătate. Vorbitorul a enumerat o serie de cifre care ilustrează dezvoltarea im­petuoasă a economiei şi culturii în R. P. Chineză. Marile cuceriri ale poporului chinez de 650 milioane se datoresc faptului că în fruntea statului şi poporului se udă încercatul partid comunist că­lăuzit de măreaţa învăţătură marxist­­leninistă. Partidul Comunist a chemat po­porul chinez să lupte pentru îndepli­nirea înainte de termen a celui de-al doilea plan cincinal, a trasat sarcina ca în următorii cîţiva ani China să ajungă din urmă ţări capitaliste pu­ternic dezvoltate din punct de vedere economic. întregul popor chinez ur­mează cu încredere gloriosul său par­tid, călit în lupte revoluţionare. Po­­porul chinez, toate naţionalităţile de pe vastul teritoriu al Chinei populare, din răsărit şi pînă la apus, din nord şi pînă în Tibetul chemat astăzi pentru prima dată în istoria sa la o viaţă li­beră, răspund cu însufleţire chemărilor partidului şi guvernului în lupta pen­tru obţinerea de­ noi succese, pentru realizarea marilor ţeluri trasate de partid. Aşa cum a spus tovarăşul Mao Tze-dun, Partidul Comunist Chinez „a devenit nucleul în jurul căruia s-a unit întregul popor în ve­derea construcţiei socialiste“. Com­bătînd cu fermitate manifestă­rile de oportunism şi orice abatere de la linia sa generală, Partidul Comu­nist Chinez veghează în permanenţă, asupra unităţii şi coeziunii sale, asu­pra purităţii învăţăturii marxist-leni­­niste, îşi uneşte rîndurile în jurul în­cercatei sale conduceri. Puternică prin marile ei victorii, Republica Populară Chineză repre­zintă o forţă uriaşă a păcii şi pro­gresului, o mare putere a vremii noa­stre, care şi-a cîştigat pe drept cuvînt stima şi dragostea tuturor pojioarelor din Asia şi din­ lumea întreagă. Ea luptă cu fermitate şi consecvenţă pentru promovarea principiilor de co­existenţă paşnică în relaţiile dintre state cu orînduiri diferite, pentru re­zolvarea pe calea tratativelor a pro­blemelor litigioase şi pentru o largă colaborare internaţională pe plan eco­nomic şi cultural. Este cunoscut rolul Chinei Populare în reglementarea con­flictului din Indochina, participarea sa activă la Conferinţa de la Bandung a ţărilor Asiei şi Africii, contribuţia ei importantă, alături de alte forţe iubi­toare de pace din Asia, la menţinerea păcii în zona Oceanului Pacific. Pentru prima oară în istoria ei, China se bucură de un mare prestigiu în viaţa internaţională. Iar însăşi viaţa impune ca Republica Populară Chineză să-şi ocupe locul ce i se cu­vine de drept în Organizaţia Naţiuni­lor Unite. Atît timp cît China veche nu re­prezenta decit o ţară subordonată in­tereselor colonialiste, prezenţa ei în organizaţiile internaţionale era ac­ceptată, întrucît nu era necesar să se ţină seama de interesele ei. Din mo­mentul în care revoluţia chineză i-a asigurat însă independenţa naţională şi a transformat-o într-un mare stat, puternic şi înaintat, capabil să joace în viaţa internaţională rolul cores­punzător importanţei sale, prezenţa ei a devenit stînjenitoare pentru anu­mite cercuri imperialiste. Avem con­vingerea că manevrele adversarilor destinderii internaţionale şi ai dreptu­lui popoarelor de a dispune de soarta lor, vor da greş. Astăzi, în politica mondială nu este posibil să nu se ţină seama de existenţa Chinei popu­lare, a Chinei noi socialiste, una din­tre marile puteri ale lumii. Alături de Uniunea Sovietică, de toate ţările socialiste şi de alte ţări membre ale O.N.U­, Republica Popu­lară Romînă a susţinut, întotdeauna, cu fermitate dreptul legitim al Repu­blicii Populare Chineze de a-şi ocupa locul în această organizaţie interna­ţională. Poporul român şi guvernul Republi­cii Populare Romíne s-au declarat, de asemenea, solidari cu lupta dreaptă a poporului chinez împotriva ocupării Taiwanului şi a insulelor înconjură­toare de către forţe militare străine. Politica de pace a poporului chinez aduce o imensă contribuţie la lupta marelui lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru triumful păcii în lumea întreagă. Ţările socialismului, care îşi dez­voltă cu succes economia şi cultura, sînt vital interesate în asigurarea unei păci trainice în lume. O expresie strălucită a acestei politici este recenta vizită a tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A. Oamenii muncii din întreaga lume au admirat vigoarea cu care con­ducătorul guvernului sovietic a mili­tat pentru afirmarea principiilor co­existenţei paşnice. Vizita în S.U.A. a tovarăşului N. S. Hruşciov, convorbirile sale cu preşe­dintele Dwight Eisenhower, comuni­catul comun sovieto-american consti­tuie fără îndoială un aport de seamă la slăbirea încordării internaţionale, la crearea climatului de încredere în relaţiile dintre state. Salutăm cu sa­tisfacţie faptul că această vizită va fi urmată de noi tratative şi contacte în vederea soluţionării pe cale paş­nică a problemelor internaţionale. De o însemnătate deosebită sînt propunerile istorice ale Uniunii Sovie­tice cu privire la dezarmarea generală și totală, prezentate la tribuna O.N.U de către tovarăşul Hruşciov în nu­mele guvernului sovietic. Răsunetul favorabil pe care aceste propuneri l-au găsit în întreaga lume, arată că există premise pentru abordarea lor concretă, pentru izolarea vrăjmaşilor înrăiţi ai păcii, pentru lichidarea po­liticii „războiului rece“, pentru inaugu­rarea unei ere de colaborare interna­ţională rodnică. In anii care au trecut de la elibe­rarea ţării noastre şi de la proclama­rea Republicii Populare Chineze, în­tre R. P. Romînă şi China Populară s-au închegat şi dezvoltat trainice le­gături de prietenie şi colaborare mul­tilaterală. Aşa cum a spus tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cuvîntul său de salut la al VlII-lea Congres al Partidului Comunist Chinez: „La te­melia prieteniei celor două popoare, român şi chinez­ stă comunitatea de năzuinţe şi ţeluri ale partidelor noa­stre, comunitatea sistemelor sociale, hotărîrea neclintită de a întări indi­solubila unitate internaţionalistă a ţărilor sistemului socialist, de a con­solida pacea între popoare. O astfel de prietenie este cu adevărat de ne­zdruncinat“. Relaţiile politice de frăţească prie­tenie între ţările noastre sînt comple­tate şi­­ prin relaţiile economice în continuă creştere. De la primul acord comercial, încheiat în anul 1952, vo­lumul schimburilor a crescut an de an, ajungînd ca în 1958 să fie de 2 ori mai mare decît în 1957, fiind pre­văzute creșteri și mai mari în acordul comercial de lungă durată pentru anii 1959—1962. De asemenea, în cursul anilor 1953—1958 R. P. Romînă și R. P. Chineză au desfășurat o largă colaborare tehnico-ştiinţifică, realizînd un schimb de peste 200 tem­e tehnice. Ca o expresie a colaborării frăţeşti dintre ţara noastră şi R. P. Chineză, termocentrala electrică din lumen, provincia Gansu, a primit numele de „Prietenia chino-romînă“. In deceniul care s-a scurs de la în­temeierea R. P. Chineze poporul nos­tru a învăţat să cunoască şi să iu­bească minunata cultură şi artă chi­neză şi suntem­ bucuroşi că arta şi cultura noastră au găsit de asemenea răsunet în inima poporului chinez Cu profund interes şi fierbinte sim­patie urmăreşte poporul nostru marile realizări ale Chinei Populare, mun­ca minunată a harnicului şi talenta­tului popor chinez. Fiecare succes pe calea spre socialism înregistrat de to­varăşii noştri chinezi este întîmpinat cu o deosebită căldură de oamenii muncii din ţara noastră, conside­­rîndu-l dirept o victorie proprie, drept o victorie comună a marii noastre familii socialiste. De la această tribună, adresăm po­porului chinez, Partidului Comunist Chinez salutul nostru frăţesc şi urări de noi biruinţi pentru cauza noastră comună, cauza socialismului şi a pă­cii. Trăiască prietenia indestructibilă dintre poporul român şi poporul chi­nez I Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun I Trăiască Republica Populară Chi­neză I Trăiască Guvernul Republicii Popu­lare Chineze I Trăiască unitatea de nezdruncinat a puternicului lagăr socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască pacea în lume și colabo­rarea între popoare ! Cuvîntarea tovarăşului Siu Gien-guo (Urmare din pag. l­ a­ generală a ajuns la 8,52 milioane, sporind de 8,2 ori faţă de acelaşi an, iar cel al elevilor din şcolile ele­mentare a ajuns la 86 milioane, spo­rind de 3,5 ori. Aceste succese stră­lucitoare obţinute in cei zece ani de poporul nostru reprezintă fapte mă­reţe fără precedent în istoria Chinei şi au dovedit în mod convingător marea superioritate a regimului so­cialist. Toate aceste succese strălucite obţinute de poporul nostru pe fron­tul economic — a spus în continuare vorbitorul — au dovedit în mod con­vingător că linia generală a parti­dului de construire a socialismului: „încordîndu-ne toate forţele, tinzînd mereu înainte, să construim socialis­mul după principiul mai mult, mai repede, mai bine, mai economic" şi întregul complex de orientări ale „mersului pe două picioare” lansate de partid sînt întrutotul juste. Cea de-a 8-a plenară a celui­­de-al 8-lea C.C­ al partidului nostru, care a avut loc recent, a trasat în faţa în­tregului partid şi a întregului popor următoarea sarcină de luptă: con­tinuarea campaniei pentru mărirea producţiei şi respectarea regimului de economii, în scopul îndeplinirii în a­­cest an, înainte de termen a indicilor principali ai celui de-al doilea plan cincinal (1958—1962). Totodată, ţinînd seama de datele verificate privitoare la producţia agricolă din anul trecut, de îndeplinirea planului economiei naţionale în primul semestru al anu­lui curent şi de recentele calamităţi naturale, Plenara a propus un pro­iect cu privire la reajustarea celor pa­tru indici principali ai producţiei de oţel, cărbune, cereale şi bumbac, şi anume: oţel, cu excepţia celui fabri­cat cu metode locale şi simple (la 12 milioane tone) cu 50 la sută mai mult decît producţia de 8 milioane tone de oţel din anul trecut, realizată cu utilaj modern) ; cărbune la 335 milioane tone (cu 24 la sută mai mult decît producţia de cărbune din anul trecut, de 270 milioane tone) ; cereale, circa 10 la sută peste pro­ducţia verificată a anului trecut de 500 miliarde ţzini (250 milioane tone) ; bumbac, la aproximativ 10 la sută mai mult decît producţia verifi­cată din anul trecut de 42 milioane dani (2,1 milioane tone). Este foarte clar că planul de economie naţională reajustat rămîne încă un plan al con­tinuării saltului înainte, şi că poate fi depăşit, şi de aceea cu atît mai mult poate să încurajeze iniţiativa oamenilor muncii. Ne va fi posibil, a arătat ambasado­rul Siu Gien-guo, ca în decurs de apro­­ximativ 10 ani (începînd din 1958), să traducem în fapt lozinca „Să ajun­gem din urmă Anglia în ce priveşte producţia principalelor articole indus­triale în decurs de 15 ani". Ne va fi de asemenea posibil să depăşim, cu mult înainte de termen programul de dezvoltare a agriculturii în 12 ani (1956—1967). In prezent, poporul nostru, răspunzînd cu mare entuziasm la chemarea Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez desfăşoa­ră în continuare în întreaga ţară cam­pania viguroasă pentru mărirea pro­ducţiei şi respectarea regimului de economii şi luptă cu abnegaţie pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de salt continuu înainte al economiei na­ţionale pe anul acesta. Noi am realizat un mare salt nu numai în 1958, noi vom realiza acest salt continuu înainte şi în 1959 şi în întreaga perioadă a celui de-al doilea plan cincinal. Pe baza planului reajus­tat al economiei naţionale, valoarea producţiei industriale globale a ţării noastre va spori în anul acesta cu 25,6 la sută faţă de anul trecut — an de salt excepţional d­e mare — iar a producţiei agricole cu 10 la sută. Această creştere reprezintă un ritm pe care nu îl au şi nici nu-l vor avea niciodată ţările capitaliste. Odată cu marele salt săvîrşit în e­­conomia naţională în 1958, peste tot în satele noastre s-au înfiinţat comune populare, înfiinţarea comunelor popu­lare exprimă cerinţele sutelor de mi­lioane de ţărani. Pentru a pune ca­păt mai repede şi mai eficient sără­ciei şi înapoierii, masele largi de ţă­rani nu mai puteau fi satisfăcute cu forma de organizare a cooperativelor de tip superior, existente pe atunci, şi au cerut înfiinţarea comunei popu­lare — o organizaţie de mai mari proporţii şi cu o sferă mai extinsă de activitate. Tocmai pentru faptul că comuna populară exprimă voinţa ma­jorităţii covîrşitoare a ţăranilor, de la însăşi începuturile ei, ea a fost apro­bată cu căldură de ţăranii din toate regiunile ţării şi, numai în cîteva luni, îrn toate regiunile rurale ale ţării au fost înfiinţate comune populare. A­­ceasta reprezintă un eveniment de însemnătate epocală în istoria ţării noastre. Aceste comune populare de mari proporţii, care combină indus­tria, agricultura, comerţul, învăţămîn­­tul şi activitatea militară şi în care se îmbină de asemenea administraţia guvernamentală cu conducerea comu­nei, au un mare rol în eliberarea şi dezvoltarea pe mai departe a forţelor de producţie ale societăţii şi au ară­tat de la crearea lor marea forţă vi­tală de care dispun. In conformitate cu repetatele indicaţii ale Comitetului Central al partidului nostru şi ale tovarăşului Mao Tze-dun, în ultimele cîteva luni s-a efectuat munca de reglementare a comunelor populare rurale şi s-a păşit pe calea întăririi şi dezvoltării lor sănătoase. Linia generală a partidului, marele salt înainte şi comuna populară con­stituie, toate, întruchiparea măreţei hotărîri şi marii înţelepciuni a celor 650 milioane de oameni harnici şi cu­­rajoşi din ţara noastră şi sînt rezul­tatul îmbinării creatoare a adevăruri­lor universale ale marxism-feninismu­­lui cu situaţia reală din China, îmbinare înfăptuită de tovarăşul Mao Tze-dun, marele conducător al parti­dului nostru şi al tuturor popoarelor ţării noastre. Am obţinut măreţe vic­torii în anul trecut şi în prima jumă­tate a anului în curs, tocmai pentru că, construind socialismul, am întărit rolul conducător al partidului, urmînd cu fermitate principiul „politica con­duce“, am adoptat metoda de lucru a liniei maselor şi am ţinut sus glo­riosul steag al liniei generale, al marelui salt şi al comunei populare, mergînd pe drumul măreţ al luptei pentru noi victorii. Vom merge şi de acum înainte cu curaj pe această cale glorioasă şi victorioasă luptînd pentru noi şi măreţe victorii. Intre poporul chinez şi poporul român există o prietenie frăţească profundă. Ambele noastre ţări sînt membre ale marii familii a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovie­ticii. Marxism-leninismul a unit strîns ţările noastre cu toate celelalte ţări socialiste. In decursul celor 10 ani, odată cu dezvoltarea rapidă a con­strucţiei socialiste din ţările noastre, s-au întărit necontenit şi relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre. Poporul chinez priveşte cu mare bucurie realizările strălucite pe care eroicul şi harnicul popor român, sub conducerea justă a Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu to­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, le-a ob­ţinut în cei 15 ani de la eliberare in revoluţia socialistă şi în opera de construire a socialismului. Astăzi, Ro­­m­înia a lichidat starea de înapoiere economică de dinainte de eliberare, transformîndu-se într-o ţară indus­­trial-agrară socialistă, cu un înalt nivel de dezvoltare in­dustrială. Con­comitent cu avîntul tot mai mare al economiei naţionale a crescut necon­tenit şi nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul chinez consideră în­totdeauna realizările dv. ca propriile sale realizări, iar succesele dv. ca pro­priile sale succese. Ne bucurăm din inimă­ şi sîntem însufleţiţi de aceste realizări strălucite obţinute de po­porul frate român. In încheiere, ambasadorul Siu Gien­­guo a spus: Vorbind la sărbătorirea acestei glo­rioase zile a poporului nostru de ma­rile realizări obţinute de poporul nos­tru în cei 10 ani care au trecut, trebuie să subliniem că realizările pe care le-am obţinut în opera de con­struire a socialismului sînt indisolubil legate de ajutorul şi sprijinul Uniu­nii Sovietice şi al celorlalte ţări so­cialiste. Poporul frate român a spri­jinit construcţia socialistă a ţării noastre prin maşini, utilaje şi pro­duse petrolifere fabricate prin munca lui harnică şi a trimis specialişti bine pregătiţi pentru a ne acorda ajutor în lucrările de construcţie. Poporul român a acordat un sprijin puternic luptei drepte duse de poporul nostru pentru apărarea teritoriului său Tai­­wan şi a insulelor de coastă. Poporul nostru exprimă din inimă poporului român mulţumirile sale pentru spriji­nul frăţesc de care s-a bucurat, şi transmite din suflet poporului român frate salutul său. Trăiască prietenia frăţească şi de nezdruncinat dintre poporul chinez şi poporul român ! Trăiască marea unitate a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovie­tică ! Trăiască pacea lumii !

Next