Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 11, nr. 3203-3229)
1959-10-01 / nr. 3203
Dezvoltarea Impetuoasă a Pekn-ului Pekinul este inima Chinei noi. E un oraş vechi şi mereu nou. Poporul chinez a creat cu mîinile sale, asudînd şi sîngerînd, acest splendid oraş. Pekinul are palate cu ziduri roşii şi acoperişuri aurite, lacuri albastre, pini verzi, turnuri albe şi strălucitoare. Dar în anii întunecaţi de altădată, împăraţii şi reacţionarii duceau o viaţă desfrînată şi îşi făceau de cap în acest oraş. Cotropitorii străini îl murdăreau şi-l ruinau. Ani îndelungaţi, Pekinul a fost un oraş bătrîn şi sumbru. Acum zece ani, cînd steagul roşu al eliberării s-a înălţat deasupra acestui vechi oraş, viaţa a început să clocotească în Pekin. Sub conducerea P.C.C., Pekinul se clădeşte clipă de clipă. El merge înainte cu paşi de cite şapte mile. Ai impresia că înaintea oamenilor se desfăşoară un tablou nou şi splendid. Bătrînul Pekin străluceşte de tinereţe. Niciodată în îndelungata sa istorie el n-a atras privirile oamenilor astfel cum le atrage astăzi. Aceşti zece ani sînt ani de transformări uriaşe ! Aceia care au vizitat Pekinul înainte şi-l văd astăzi rămîn uimiţi. In noul Pekin clădirile noi apar una după alta. Pretutindeni se văd case şi coşuri noi. Pe maidanele din oraş şi din suburbii de pe timpul vechii societăţi apar mereu noi străzi largi şi frumoase, noi case, parcuri, teatre, stadioane. .. Noua gară din Pekin, inaugurată la 15 septembrie, este de nouă ori mai mare decît gara veche , ea primeşte zilnic 200.000 de călători. Construită intr-un stil naţional pronunţat, ea este înzestrată cu utilaj modern. Artera principală a oraşului, care îl traversează de la un capăt la altul, strada Ceanian, este astăzi de două ori şi jumătate mai largă decît a fost în trecut. E o stradă dreaptă, plantată cu plopi albi de amîndouă părţile. Lămpile electrice atirnă ca nişte ciorchini de struguri, formînd o linie scînteietoare deasupra acestui frumos oraş. La jumătatea acestei străzi, de ambele părţi ale vastei pieţe Tianaumîn, se înalţămăreţele clădiri ale Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, muzeului revoluţiei chineze şi muzeului de istorie a Chinei. Noile clădiri ce se ridică creează un ansamblu splendid, avînd in centru monumentul înalt al eroilor căzuţi, pini veşnic verzi, o balustradă frumoasă făcută din jasp alb. Cu acest decor, piaţa Tiananmin a devenit şi mai frumoasă. La apus de această piaţă se înalţă turnul palatului transmisiunilor şi poştei, palatul culturii naţionale, turnul televiziunii de pe palatul radiodifuziunii, stema muzeului militar al revoluţiei populare din China. Aceste clădiri înalte construite în diferite stiluri, de diverse culori dau oraşului o frumuseţe nespusă. înainte de eliberare, Pekinul era un oraş consumator. El n-avea aproape de loc industrie modernă. In 1949, adică în anul eliberării, valoarea producţiei globale a industriei oraşului se ridica doar la 174.000.000 iuani, iar numărul muncitorilor industriali abia depăşea 10.000. In 1958 însă, valoarea producţiei globale a industriei oraşului a şi reprezentat 4.600.000.000 iuani, iar numărul muncitorilor ocupaţi în industrie a ajuns la 870.000. înainte de eliberare, Pekinul nu producea nici un tzin (604,79 gr. — N. trad.) de oţel, dar în 1957, cînd a fost îndeplinit primul plan cincinal, industria oraşului a şi produs 28.000 tone de oţel. In 1958, producţia de oţel a făcut un salt la 160.000 tone, iar anul acesta, din ianuarie pînă în august, s-au şi produs 206.000 tone de oţel. Noi produse purnind frumosul nume -Peking : maşini de precizie, combine cerealiere complexe, tuburi electronice de calitate superioară, ţesăuri de lină splendid executate apar in cantităţi din ce în ce mai mari atit pe piaţa internă, cit şi pe cea externă. In industria electronică, a radioaparatajului, în construcţia de maşini, înainte inexistente la noi, cu ajutorul Uniunii Sovietice şi al celorlalte ţări frăţeşti au fost create uzine. In suburbii, după eliberarea ţării, ţăranii păşesc impetuos înainte pe calea colectivizării. Incepînd din anul trecut, după constituirea comunelor populare, agricultura şi construcţiile de irigaţie se dezvoltă într-un ritm şi mai rapid. In acest an, în suburbiile Pekinului s-au produs inundaţii din cauza ploilor torenţiale. A fost o situaţie extrem de grea. Dar membrii comunelor populare şi-au manifestat marile forţe active şi campania de însămînţări s-a sfîrşit cu o victorie. Datorită realizării unui mare număr de construcţii de irigaţie, suprafaţa irigată a sporit cu 1.900.000 mýi (cu vreo 120.000 ha). Odată cu dezvoltarea producţiei a crescut simţitor şi nivelul de trai al populaţiei. Înainte de eliberare, preţurile mărfurilor creşteau de cîteva ori pe zi, iar magazinele se închideau unul după altul. Astăzi însă, în magazinele universale şi în cele specializate, în pieţe, în cooperativele de aprovizionare şi desfacere, cu toată sporirea necontenită a sortimentului şi a cantităţii de mărfuri, vînzătorii nu sînt în stare să-i satisfacă pe cumpărători. Fără a mai vorbi de zilele de sărbătoare, chiar şi în zilele de lucru în cartierele comerciale se simte o mare animaţie. Înainte de eliberare, pe ger, oamenii muncitori făceau coadă ca să-şi cumpere alimente, care uneori nici nu erau de mîncat. Dar astăzi oamenii fac coadă după bilete de teatru, de cinematograf, sau la stadion. Devenit stăpîn pe propria sa soartă, poporul muncitor tinde spre cultură şi cunoştinţe ştiinţifice. In cei zece ani care au trecut de la eliberare, datorită dezvoltării învăţămîntului, precum şi muncii de lichidare a analfabetismului, nivelul cultural al poporului nostru a crescut mult. Atuncitori şi funcţionari, înainte analfabeţi, astăzi scriu cărţi. Femeile de la ţară, care înainte nici nu ştiau cum se cheamă, astăzi citesc ziare şi scriu versuri, înainte de eliberare, jumătate din copiii de vîrstă şco. Iară nu puteau să înveţe, iar copiii muncitorilor şi ţăranilor, de regulă, nu erau admişi în instituţiile de invăţămînt superior. Astăzi Pekinul are peste 50 de şcoli superioare, peste 110.000 de studenţi, peste 260.000 de elevi de şcoală medie şi peste 910.000 de elevi de şcoală elementară. In comparaţie cu perioada dinainte de eliberare, numărul elevilor de şcoală elementară a crescut de peste trei ori, numărul elevilor de şcoală medie de vreo şase ori, iar acela al studenţilor de opt ori. Porţile instituţiilor de învăţămînt sînt larg deschise pentru copiii oamenilor muncii. Poporul muncitor a devenit stăpînul oraşului. Munca este o cauză de onoare. In ultimii zece ani, aceasta a devenit o obişnuinţă a maselor largi. La marea chemare a P.C.C., profesori, activişti, studenţi şi elevi pleacă mereu la uzine, la sate şi muncesc cot la cot cu muncitorii şi ţăranii. Gospodinele de la oraş se organizează de asemenea şi iau parte la munca de deservire obştească şi la cea de producţie. Sub conducerea partidului, populaţia capitalei Chinei noi îşi continuă lupta pentru transformarea Pekinului într-un oraş socialist cu o industrie modernă, cu o agricultură modernă, cu o ştiinţă, tehnică şi cultură modernă. Intr-o oţelărie din Pekin care produce oţeluri speciale. Despre succesele unei brigăzi de producţie care cultivă trufandale Ciad a început să sufle vîntul de septembrie, membrii brigăzii pentru cultura trufandalelor din comuna populară Sînziţin, brigadă condusă de Li Mulin, au început lucrările pregătitoare pentru construirea a peste 3.000 de răsadniţe. Au hotărît să producă în iarna ce va veni peste 1.OOO.opO de ţzini*) de legume proaspete pentru aprovizionarea locuitorilor Capitalei. Cită perseverenţă îi trebuie omului pentru a cultiva legume proaspete de vară atunci cînd în partea de nord a Patriei noastre pămîntul îngheaţă şi ninge pe întinderi imense! Dar Li Mulin şi membrii brigăzii lui au o deosebită tragere de inimă pentru această muncă. Ei au încrucişat două varietăţi de castravete, obţinînd un sort nou, care are cele mai bune însuşiri ale varietăţilor din care a provenit. O singură tulpină produce peste 10 castraveţi mari. Cu ajutorul chimicalelor au fost lichidaţi dăunătorii pătlăgelelor roşii. Acestea au o greutate de peste 1 ţ din bucata. Vizitatorii Pekinului, atît cei străini, cit şi chinezi, nu pierd ocazia de a se duce în comuna populară Si Tziţin. După vizitarea comunei ei spun că membrii ei sînt gospodari de iarnă, care ştiu să ia de la natură ceea ce le trebuie. De cînd cu dezvoltarea construcţiei economice şi cu ridicarea nivelului de trai al poporului, populaţia întregii ţări cere iarna legume proaspete. In ultimii ani, brigada lui Li Mu-lin trimitea peste 50 de membri cu cunoştinţe în domeniul agrotehnicii în alte părţi ca să acorde ajutor tehnic. Dar acest număr *) Măsură de greutate egală cu 604,79 gr. nu era suficient nici pe departe. Cum se putea învinge această lipsă ? Membrii brigăzii au găsit metoda cea mai bună : să scrie o carte, in iarna anului trecut, ei au scris, serile, în colectiv o carte mare, în care au descris în amănunţime tehnica cultivării diferitelor legume. In trecut, Li Mu-lin şi membrii vîrstnici ai brigăzii lui au lucrat ca argaţi la răsadniţele moşierilor. Li Mulin a lucrat la moşieri 23 de ani, primind în schimb o tarla de pătlăgele roşii. După eliberare, ei au primit pămînt, dar au continuat să muncească în mod individual. Deşi aveau cunoştinţe în materie de agrotehnică, din lipsă de mijloace nu puteau cumpăra geamuri pentru sere. Astfel, în loc de geamuri foloseau hîrtie. Nu puteau cumpăra cărbunii necesari pentru încălzit şi doreau ca razele solare să fie mai frecvente şi mai puternice. Cu timpul, Li Mu-lin şi-a dat seama că, nefiind organizaţi, ţarănii nu vor putea obţine recolte îmbelşugate, cu toate că au pămîntul trebuincios. In iarna anului 1950, opt gospodării au înfiinţat un cerc de ajutor reciproc. Atunci, guvernul le-a acordat un credit şi ţăranii au construit opt răsadniţe. In 1952, după transformarea cercului de ajutor reciproc în cooperativă agricolă de tip inferior, numărul serelor a sporit la 108. Ţăranii au cumpărat geamuri, cărbuni, îngrăşăminte şi termometre pentru sere, au aşezat conducte de irigaţie. In 1956, cooperativa lor a devenit unitate de tip superior. Numărul serelor a crescut şi mai mult, ajungînd la 828 şi anul trecut numărul lor a sporit la 1.330. Datorită acestui fapt, cooperativa a putut furniza locuitorilor Capitalei peste 400.000 de ţăini de legume proaspete. O dată cu sporirea producţiei au crescut cu mult şi veniturile membrilor cooperativei. In ultimii ani, toţi membrii brigăzii pentru cultura trufandalelor şi-au clădit case noi. In casele unora dintre membri au apărut mobile noi. Numeroşi tineri şi-au cumpărat biciclete şi ceasornice de mînă. Li Mulin semte despre această dezvoltare din ultimii zece ani: „Din ce în ce mai bine“. Pentru meritele sale în domeniul dezvoltării producţiei, Li Mu-lin a ajuns fruntaş în producţie pe întreaga Chină. El se bucură de o mare stimă din partea partidului şi a poporului. In afară de mărirea suprafeţei acoperite de geamuri, acum doi ani, Li Mu-lin şi membrii brigăzii sale au mai construit opt răsadniţe, care n-au nevoie de încălzire, pentru ele fiind suficientă căldura razelor solare. Datorită unei îngrijiri meticuloase, fiecare răsadniţă a dat cîte 245 de ţzini de legume, preţul de cost scăzînd de la 60—70 feni la 30 feni la 1 ţzin. Anul trecut, cîteva sute de meşteri au mai construit peste 400 de răsadniţe, care funcţionează numai cu ajutorul căldurii solare. Munca de organizare se îmbunătăţeşte din ce în ce, iar cantitatea de legume produsă de fiecare răsadniţă creşte. Acum, fiecare răsadniţă produce cite 300 de ţzini de legume proaspete, iar preţul de cost a scăzut la 20 de reni la 1 ţzin. Timp de doi ani, brigada a făcut experienţe cu cultivarea legumelor în răsadniţe numai cu ajutorul căldurii solare şi a obţinut mari succese în această privinţă. Acum, membrii acestei brigăzi îngrijesc răsadurile. In unele sectoare au şi apărut primele mlădiţe sănătoase. In decembrie, cînd va cădea zăpadă, această comună va trimite la piaţă mari cantităţi de legume proaspete. Intr-o seră din apropierea Pekin-ului. Materialele de mai sus au fost trimise de redacţia ziarului „PEKINJIBAO“ VEDERI DIN PEKIN Palatul culturii naţionale (stînga) COOCOOOCOCOCOOOOOCOCOCOCOOOCOCOOOC Strada Ceanan după reconstrucţie, (dreapta) Adunarea festivă din Capitală Cuvîntarea tovarăşului Ştefan Voitec (Urmare din pag. la) fie cu care oamenii muncii chinezi întimpină marea lor sărbătoare naţională. Transmitem poporului chinez, Partidului Comunist Chinez în frunte cu Comitetul său Central, guvernului Republicii Populare Chineze un sincer şi frăţesc salut de luptă şi cele mai călduroase felicitări pentru marile succese dobîndite prin munca lor eroică, pe calea desăvirşirii construcţiei socialiste. Timpul care a trecut de la proclamarea republicii populare a adus schimbări profunde in viaţa poporului chinez, de neconceput în anii întunecaţi ai vechii orînduiri. Făcînd zid în jurul Partidului Comunist Chinez, poporul a păşit ferm pe drumul construiţii societăţii socialiste Au fost înlăturate pentru totdeauna vechile rînduieli, care au ţinut în cătuşe forţele creatoare ale sutelor de milioane de muncitori, ţărani şi cărturari din Chilia. Ca de la cer la pămînt se deosebeşte vechea Chină, stat înapoiat, semifeudal, semicolonial, obiect de jaf al imperialiştilor străini şi al exploatatorilor interni de China populară de astăzi, patria unui popor liber, angajat cu tot tarenul, hărnicia şi imensa sa putere de muncă, intr-o operă de gigantice proporţii. Prin munca eroică a poporului chinez sub conducerea partidului său comunist, în China nouă au fost în linii mari desăvirşite transformările socialiste în toate domeniile vieţii economice şi sociale. China populară cunoaşte în prezent un puternic avînt al economiei şi culturii naţionale. In zece ani producţia industriala a crescut de circa 10 ori, iar producţia agricolă a sporit de două ori şi jumătate. Vorbitorul a enumerat o serie de cifre care ilustrează dezvoltarea impetuoasă a economiei şi culturii în R. P. Chineză. Marile cuceriri ale poporului chinez de 650 milioane se datoresc faptului că în fruntea statului şi poporului se udă încercatul partid comunist călăuzit de măreaţa învăţătură marxistleninistă. Partidul Comunist a chemat poporul chinez să lupte pentru îndeplinirea înainte de termen a celui de-al doilea plan cincinal, a trasat sarcina ca în următorii cîţiva ani China să ajungă din urmă ţări capitaliste puternic dezvoltate din punct de vedere economic. întregul popor chinez urmează cu încredere gloriosul său partid, călit în lupte revoluţionare. Poporul chinez, toate naţionalităţile de pe vastul teritoriu al Chinei populare, din răsărit şi pînă la apus, din nord şi pînă în Tibetul chemat astăzi pentru prima dată în istoria sa la o viaţă liberă, răspund cu însufleţire chemărilor partidului şi guvernului în lupta pentru obţinerea de noi succese, pentru realizarea marilor ţeluri trasate de partid. Aşa cum a spus tovarăşul Mao Tze-dun, Partidul Comunist Chinez „a devenit nucleul în jurul căruia s-a unit întregul popor în vederea construcţiei socialiste“. Combătînd cu fermitate manifestările de oportunism şi orice abatere de la linia sa generală, Partidul Comunist Chinez veghează în permanenţă, asupra unităţii şi coeziunii sale, asupra purităţii învăţăturii marxist-leniniste, îşi uneşte rîndurile în jurul încercatei sale conduceri. Puternică prin marile ei victorii, Republica Populară Chineză reprezintă o forţă uriaşă a păcii şi progresului, o mare putere a vremii noastre, care şi-a cîştigat pe drept cuvînt stima şi dragostea tuturor pojioarelor din Asia şi din lumea întreagă. Ea luptă cu fermitate şi consecvenţă pentru promovarea principiilor de coexistenţă paşnică în relaţiile dintre state cu orînduiri diferite, pentru rezolvarea pe calea tratativelor a problemelor litigioase şi pentru o largă colaborare internaţională pe plan economic şi cultural. Este cunoscut rolul Chinei Populare în reglementarea conflictului din Indochina, participarea sa activă la Conferinţa de la Bandung a ţărilor Asiei şi Africii, contribuţia ei importantă, alături de alte forţe iubitoare de pace din Asia, la menţinerea păcii în zona Oceanului Pacific. Pentru prima oară în istoria ei, China se bucură de un mare prestigiu în viaţa internaţională. Iar însăşi viaţa impune ca Republica Populară Chineză să-şi ocupe locul ce i se cuvine de drept în Organizaţia Naţiunilor Unite. Atît timp cît China veche nu reprezenta decit o ţară subordonată intereselor colonialiste, prezenţa ei în organizaţiile internaţionale era acceptată, întrucît nu era necesar să se ţină seama de interesele ei. Din momentul în care revoluţia chineză i-a asigurat însă independenţa naţională şi a transformat-o într-un mare stat, puternic şi înaintat, capabil să joace în viaţa internaţională rolul corespunzător importanţei sale, prezenţa ei a devenit stînjenitoare pentru anumite cercuri imperialiste. Avem convingerea că manevrele adversarilor destinderii internaţionale şi ai dreptului popoarelor de a dispune de soarta lor, vor da greş. Astăzi, în politica mondială nu este posibil să nu se ţină seama de existenţa Chinei populare, a Chinei noi socialiste, una dintre marile puteri ale lumii. Alături de Uniunea Sovietică, de toate ţările socialiste şi de alte ţări membre ale O.N.U, Republica Populară Romînă a susţinut, întotdeauna, cu fermitate dreptul legitim al Republicii Populare Chineze de a-şi ocupa locul în această organizaţie internaţională. Poporul român şi guvernul Republicii Populare Romíne s-au declarat, de asemenea, solidari cu lupta dreaptă a poporului chinez împotriva ocupării Taiwanului şi a insulelor înconjurătoare de către forţe militare străine. Politica de pace a poporului chinez aduce o imensă contribuţie la lupta marelui lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru triumful păcii în lumea întreagă. Ţările socialismului, care îşi dezvoltă cu succes economia şi cultura, sînt vital interesate în asigurarea unei păci trainice în lume. O expresie strălucită a acestei politici este recenta vizită a tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A. Oamenii muncii din întreaga lume au admirat vigoarea cu care conducătorul guvernului sovietic a militat pentru afirmarea principiilor coexistenţei paşnice. Vizita în S.U.A. a tovarăşului N. S. Hruşciov, convorbirile sale cu preşedintele Dwight Eisenhower, comunicatul comun sovieto-american constituie fără îndoială un aport de seamă la slăbirea încordării internaţionale, la crearea climatului de încredere în relaţiile dintre state. Salutăm cu satisfacţie faptul că această vizită va fi urmată de noi tratative şi contacte în vederea soluţionării pe cale paşnică a problemelor internaţionale. De o însemnătate deosebită sînt propunerile istorice ale Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală și totală, prezentate la tribuna O.N.U de către tovarăşul Hruşciov în numele guvernului sovietic. Răsunetul favorabil pe care aceste propuneri l-au găsit în întreaga lume, arată că există premise pentru abordarea lor concretă, pentru izolarea vrăjmaşilor înrăiţi ai păcii, pentru lichidarea politicii „războiului rece“, pentru inaugurarea unei ere de colaborare internaţională rodnică. In anii care au trecut de la eliberarea ţării noastre şi de la proclamarea Republicii Populare Chineze, între R. P. Romînă şi China Populară s-au închegat şi dezvoltat trainice legături de prietenie şi colaborare multilaterală. Aşa cum a spus tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cuvîntul său de salut la al VlII-lea Congres al Partidului Comunist Chinez: „La temelia prieteniei celor două popoare, român şi chinez stă comunitatea de năzuinţe şi ţeluri ale partidelor noastre, comunitatea sistemelor sociale, hotărîrea neclintită de a întări indisolubila unitate internaţionalistă a ţărilor sistemului socialist, de a consolida pacea între popoare. O astfel de prietenie este cu adevărat de nezdruncinat“. Relaţiile politice de frăţească prietenie între ţările noastre sînt completate şi prin relaţiile economice în continuă creştere. De la primul acord comercial, încheiat în anul 1952, volumul schimburilor a crescut an de an, ajungînd ca în 1958 să fie de 2 ori mai mare decît în 1957, fiind prevăzute creșteri și mai mari în acordul comercial de lungă durată pentru anii 1959—1962. De asemenea, în cursul anilor 1953—1958 R. P. Romînă și R. P. Chineză au desfășurat o largă colaborare tehnico-ştiinţifică, realizînd un schimb de peste 200 teme tehnice. Ca o expresie a colaborării frăţeşti dintre ţara noastră şi R. P. Chineză, termocentrala electrică din lumen, provincia Gansu, a primit numele de „Prietenia chino-romînă“. In deceniul care s-a scurs de la întemeierea R. P. Chineze poporul nostru a învăţat să cunoască şi să iubească minunata cultură şi artă chineză şi suntem bucuroşi că arta şi cultura noastră au găsit de asemenea răsunet în inima poporului chinez Cu profund interes şi fierbinte simpatie urmăreşte poporul nostru marile realizări ale Chinei Populare, munca minunată a harnicului şi talentatului popor chinez. Fiecare succes pe calea spre socialism înregistrat de tovarăşii noştri chinezi este întîmpinat cu o deosebită căldură de oamenii muncii din ţara noastră, considerîndu-l dirept o victorie proprie, drept o victorie comună a marii noastre familii socialiste. De la această tribună, adresăm poporului chinez, Partidului Comunist Chinez salutul nostru frăţesc şi urări de noi biruinţi pentru cauza noastră comună, cauza socialismului şi a păcii. Trăiască prietenia indestructibilă dintre poporul român şi poporul chinez I Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun I Trăiască Republica Populară Chineză I Trăiască Guvernul Republicii Populare Chineze I Trăiască unitatea de nezdruncinat a puternicului lagăr socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască pacea în lume și colaborarea între popoare ! Cuvîntarea tovarăşului Siu Gien-guo (Urmare din pag. l a generală a ajuns la 8,52 milioane, sporind de 8,2 ori faţă de acelaşi an, iar cel al elevilor din şcolile elementare a ajuns la 86 milioane, sporind de 3,5 ori. Aceste succese strălucitoare obţinute in cei zece ani de poporul nostru reprezintă fapte măreţe fără precedent în istoria Chinei şi au dovedit în mod convingător marea superioritate a regimului socialist. Toate aceste succese strălucite obţinute de poporul nostru pe frontul economic — a spus în continuare vorbitorul — au dovedit în mod convingător că linia generală a partidului de construire a socialismului: „încordîndu-ne toate forţele, tinzînd mereu înainte, să construim socialismul după principiul mai mult, mai repede, mai bine, mai economic" şi întregul complex de orientări ale „mersului pe două picioare” lansate de partid sînt întrutotul juste. Cea de-a 8-a plenară a celuide-al 8-lea C.C al partidului nostru, care a avut loc recent, a trasat în faţa întregului partid şi a întregului popor următoarea sarcină de luptă: continuarea campaniei pentru mărirea producţiei şi respectarea regimului de economii, în scopul îndeplinirii în acest an, înainte de termen a indicilor principali ai celui de-al doilea plan cincinal (1958—1962). Totodată, ţinînd seama de datele verificate privitoare la producţia agricolă din anul trecut, de îndeplinirea planului economiei naţionale în primul semestru al anului curent şi de recentele calamităţi naturale, Plenara a propus un proiect cu privire la reajustarea celor patru indici principali ai producţiei de oţel, cărbune, cereale şi bumbac, şi anume: oţel, cu excepţia celui fabricat cu metode locale şi simple (la 12 milioane tone) cu 50 la sută mai mult decît producţia de 8 milioane tone de oţel din anul trecut, realizată cu utilaj modern) ; cărbune la 335 milioane tone (cu 24 la sută mai mult decît producţia de cărbune din anul trecut, de 270 milioane tone) ; cereale, circa 10 la sută peste producţia verificată a anului trecut de 500 miliarde ţzini (250 milioane tone) ; bumbac, la aproximativ 10 la sută mai mult decît producţia verificată din anul trecut de 42 milioane dani (2,1 milioane tone). Este foarte clar că planul de economie naţională reajustat rămîne încă un plan al continuării saltului înainte, şi că poate fi depăşit, şi de aceea cu atît mai mult poate să încurajeze iniţiativa oamenilor muncii. Ne va fi posibil, a arătat ambasadorul Siu Gien-guo, ca în decurs de aproximativ 10 ani (începînd din 1958), să traducem în fapt lozinca „Să ajungem din urmă Anglia în ce priveşte producţia principalelor articole industriale în decurs de 15 ani". Ne va fi de asemenea posibil să depăşim, cu mult înainte de termen programul de dezvoltare a agriculturii în 12 ani (1956—1967). In prezent, poporul nostru, răspunzînd cu mare entuziasm la chemarea Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez desfăşoară în continuare în întreaga ţară campania viguroasă pentru mărirea producţiei şi respectarea regimului de economii şi luptă cu abnegaţie pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de salt continuu înainte al economiei naţionale pe anul acesta. Noi am realizat un mare salt nu numai în 1958, noi vom realiza acest salt continuu înainte şi în 1959 şi în întreaga perioadă a celui de-al doilea plan cincinal. Pe baza planului reajustat al economiei naţionale, valoarea producţiei industriale globale a ţării noastre va spori în anul acesta cu 25,6 la sută faţă de anul trecut — an de salt excepţional de mare — iar a producţiei agricole cu 10 la sută. Această creştere reprezintă un ritm pe care nu îl au şi nici nu-l vor avea niciodată ţările capitaliste. Odată cu marele salt săvîrşit în economia naţională în 1958, peste tot în satele noastre s-au înfiinţat comune populare, înfiinţarea comunelor populare exprimă cerinţele sutelor de milioane de ţărani. Pentru a pune capăt mai repede şi mai eficient sărăciei şi înapoierii, masele largi de ţărani nu mai puteau fi satisfăcute cu forma de organizare a cooperativelor de tip superior, existente pe atunci, şi au cerut înfiinţarea comunei populare — o organizaţie de mai mari proporţii şi cu o sferă mai extinsă de activitate. Tocmai pentru faptul că comuna populară exprimă voinţa majorităţii covîrşitoare a ţăranilor, de la însăşi începuturile ei, ea a fost aprobată cu căldură de ţăranii din toate regiunile ţării şi, numai în cîteva luni, îrn toate regiunile rurale ale ţării au fost înfiinţate comune populare. Aceasta reprezintă un eveniment de însemnătate epocală în istoria ţării noastre. Aceste comune populare de mari proporţii, care combină industria, agricultura, comerţul, învăţămîntul şi activitatea militară şi în care se îmbină de asemenea administraţia guvernamentală cu conducerea comunei, au un mare rol în eliberarea şi dezvoltarea pe mai departe a forţelor de producţie ale societăţii şi au arătat de la crearea lor marea forţă vitală de care dispun. In conformitate cu repetatele indicaţii ale Comitetului Central al partidului nostru şi ale tovarăşului Mao Tze-dun, în ultimele cîteva luni s-a efectuat munca de reglementare a comunelor populare rurale şi s-a păşit pe calea întăririi şi dezvoltării lor sănătoase. Linia generală a partidului, marele salt înainte şi comuna populară constituie, toate, întruchiparea măreţei hotărîri şi marii înţelepciuni a celor 650 milioane de oameni harnici şi curajoşi din ţara noastră şi sînt rezultatul îmbinării creatoare a adevărurilor universale ale marxism-feninismului cu situaţia reală din China, îmbinare înfăptuită de tovarăşul Mao Tze-dun, marele conducător al partidului nostru şi al tuturor popoarelor ţării noastre. Am obţinut măreţe victorii în anul trecut şi în prima jumătate a anului în curs, tocmai pentru că, construind socialismul, am întărit rolul conducător al partidului, urmînd cu fermitate principiul „politica conduce“, am adoptat metoda de lucru a liniei maselor şi am ţinut sus gloriosul steag al liniei generale, al marelui salt şi al comunei populare, mergînd pe drumul măreţ al luptei pentru noi victorii. Vom merge şi de acum înainte cu curaj pe această cale glorioasă şi victorioasă luptînd pentru noi şi măreţe victorii. Intre poporul chinez şi poporul român există o prietenie frăţească profundă. Ambele noastre ţări sînt membre ale marii familii a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovieticii. Marxism-leninismul a unit strîns ţările noastre cu toate celelalte ţări socialiste. In decursul celor 10 ani, odată cu dezvoltarea rapidă a construcţiei socialiste din ţările noastre, s-au întărit necontenit şi relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre. Poporul chinez priveşte cu mare bucurie realizările strălucite pe care eroicul şi harnicul popor român, sub conducerea justă a Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, le-a obţinut în cei 15 ani de la eliberare in revoluţia socialistă şi în opera de construire a socialismului. Astăzi, Romînia a lichidat starea de înapoiere economică de dinainte de eliberare, transformîndu-se într-o ţară industrial-agrară socialistă, cu un înalt nivel de dezvoltare industrială. Concomitent cu avîntul tot mai mare al economiei naţionale a crescut necontenit şi nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul chinez consideră întotdeauna realizările dv. ca propriile sale realizări, iar succesele dv. ca propriile sale succese. Ne bucurăm din inimă şi sîntem însufleţiţi de aceste realizări strălucite obţinute de poporul frate român. In încheiere, ambasadorul Siu Gienguo a spus: Vorbind la sărbătorirea acestei glorioase zile a poporului nostru de marile realizări obţinute de poporul nostru în cei 10 ani care au trecut, trebuie să subliniem că realizările pe care le-am obţinut în opera de construire a socialismului sînt indisolubil legate de ajutorul şi sprijinul Uniunii Sovietice şi al celorlalte ţări socialiste. Poporul frate român a sprijinit construcţia socialistă a ţării noastre prin maşini, utilaje şi produse petrolifere fabricate prin munca lui harnică şi a trimis specialişti bine pregătiţi pentru a ne acorda ajutor în lucrările de construcţie. Poporul român a acordat un sprijin puternic luptei drepte duse de poporul nostru pentru apărarea teritoriului său Taiwan şi a insulelor de coastă. Poporul nostru exprimă din inimă poporului român mulţumirile sale pentru sprijinul frăţesc de care s-a bucurat, şi transmite din suflet poporului român frate salutul său. Trăiască prietenia frăţească şi de nezdruncinat dintre poporul chinez şi poporul român ! Trăiască marea unitate a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască pacea lumii !