Steagul Roşu, noiembrie 1959 (Anul 11, nr. 3230-3254)
1959-11-01 / nr. 3230
Ieri, la Palatul Marii Adunări Naţionale Deschiderea celui de-al V-lea Congres A. fit. L. U. S. Simbătă dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucrările celui de-al V-lea Congres al Asociaţiei române pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică - A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările ce au avut loc în Capitală şi în toate centrele regionale din ţară — muncitori fruntaşi, inovatori şi raţionalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, activişti ai A.R.L.U.S.-ului care s-au distins în munca pe târîmul întăririi prieteniei romîno-sovietice. Participanţii la Congres au întîmpinat cu puternice aplauze pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu. în sală se află numeroşi invitaţi , membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernurului şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sunt de asemenea prezenţi membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne în frunte cu E. I. Afanasenko, preşedintele Asociaţiei, ministrul învăţămîntului al R.S.F.S.R., precum şi A. A. Episev ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti şi membri ai ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresului a fost rostit de acad. Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat in unanimitate următoarea ordine da zi : 1) Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată între cele două congrese ; 2) Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu-Iaşi vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegaţiei pe care o conduce, E. I. Afanasenko a adresat Congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată, conducătorul delegaţiei sovietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S.-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii Asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine şi de conducerea Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne. In mesaj se arată, printre altele, că relaţiile de prietenie dintre cele două popoare care îşi au tradiţia în trecutul îndepărtat, au cunoscut o înflorire fără seamăn odată cu eliberarea Romîniei de sub jugul fascist. Aceste relaţii au la bază colaborarea multilaterală şi ajutorul reciproc frăţesc. La nobila operă de întărire a legăturilor de prietenie romîno-sovietice, se spune în încheiere în mesaj, aduce o mare contribuţie A.R.L.U.S.-ul care în cei 15 ani de existenţă şi-a cîştigat un binemeritat prestigiu nu numai în Romînia, ci şi peste hotarele ei. Cuvîntarea conducătorului delegaţiei sovietice şi mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice şi îndelungate aplauze. După pauză, lucrările Congresului au continuat sub preşedinţia acad. Cezar Petrescu care a dat citire salutului adresat Congresului de acad. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S. După ce îşi exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările Congresului, acad. C. I. Parhon scrie printre altele : * Prietenia faţă de lumea nouă, dragostea faţă de constructorii comunismului a încolţit de mult trainic în conştiinţele oamenilor adevăraţi de pe meleagurile noastre. Sămînţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialismului din patria noastră. Şi de fiecare dată cind zăbovim puţin, ca să contemplăm peisajul realizărilor înfăptuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia romîno-sovietică, cu ideea minunată a prieteniei popoarelor noastre. In încheiere acad. C. I. Parhon urează delegaţilor şi Congresului dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanţii la Congres. După alegerea comisiei pentru propunerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. şi a comisiei pentru redactarea rezoluţiei Congresului au început discuţiile asupra dării de seamă. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul prof. Alexandru Roşea, vicepreşedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S. Cluj, Eroii Muncii Socialiste ing. Ilie Trandafirescu, de la Uzinele „Ernst Thaelmann“ din Oraşul Stalin, şi Maria Zidaru, preşedinta gospodăriei agricole colective „Steagul lui Lenin" din regiunea Baia Mare, Marin Fierea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Anton Moldoveanu, directorul Combinatului petrochimic Borzeşti, regiunea Bacău, acad. Gh. lonescu-Siseşti, Spiridon Burete, secretar al Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S. Bucureşti, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., ing. Mircea Marinescu de la Uzinele „Semănătoarea“ din Capitală, C. Paraschivescu-Bălăceanu, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S. Bucureşti, şi Marin Zamfir, maistru la Uzinele metalurgice „Progresul“ din Brăila. In şedinţa de după amiază, lucrările au continuat sub preşedinţia tov. Maria Rosetti, care a dat citire unei scrisori adresate Congresului de acad. Tudor Arghezi, prin care el îşi exprimă regretul de a nu putea participa la Congres. In scrisoare acad. Tudor Arghezi scrie printre altele : „Pentru întâia oară, acum în istoria relaţiilor de la stat la stat se aude cuvîntul prietenie. Uniunea Sovietică a introdus în politica internaţională prietenia. Statelor mari, dar boiereşti, nu le plăcea prietenia cu popoarele mici care umblau cu picioarele goale şi în opinci prin buruieni. Uniunea Sovietică e statul cel mai mare de pe continent. El i-a dat poporului nostru prietenia lui. O prietenie pe totdeauna“. Au continuat apoi discuţiile asupra dării de seamă prezentate în şedinţa de dimineaţă. Au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Prisnea, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi, Culturii, Eroul Muncii Socialiste Nicolae Hudiţeanu, preşedintele gospodăriei agricole colective „Filimon Sîrbu", regiunea Constanţa, Ion Dumitrescu, prim-secretar al Uniunii Compozitorilor, acad. Grigore Benetatu, Vasile Obradov, delegat din regiunea Timişoara, acad. Duiliu Marcu, preşedintele Uniunii Arhitecţilor, Nicolae Roman, secretar al C.C. al U.T.M., Ştefan Pataki, secretar a Consiliului A.R.L.U.S. al Regiunii Autonome Maghiare, scriitorul Demostene Botez, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Tripşa, oţelar la Combinatul Siderurgic Hiunedoara, pictorul Corneliu Baba şi acad. Ştefan Milcu. Poetul Eugen Frunză a recitat din versurile sale închinate prieteniei poporului nostru cu marele popor sovietic. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) Tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica întreţinîndu-se întruna dinpauzele Congresului cu membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne, E. I. Afanasenko, A. G. Tukanova şi S. Babaevski. Foto: mihai popescu în timpul unei pauze, delegaţii la Congres discutind Foto AGERPRES Darea de seamă a Consiliului General A. R. L. U. S. prezentată de acad. Petre Constantinescu-Iaşi Tovarăşi. Congresul nostru seîntruneşte în atmosfera însufleţită a Lunii prieteniei romîno-sovietice, care a devenit o frumoasă tradiţie în ţara noastră. El coincide cu aniversarea a două date memorabile: aniversarea a 25 de ani de la constituirea Asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“ şi împlinirea a 15 ani de la constituirea A.R.L.U.S.-ului. Congresul nostru exprimă sentimentele de prietenie adîncă pe care întregul nostru popor le nutreşte faţă de marele popor vecin şi frate. De la această tribună trimitem poporului sovietic, care peste cîteva zile sărbătoreşte glorioasa aniversare a Marii Revoluţi Socialiste din Octombrie, urarea fierbinte de a obţine, sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, noi şi măreţe victorii în lupta pentru construirea comunismului, pentru apărarea păcii în lume. Oamenii muncii din ţara noastră au salutat cu un nestăvilit entuziasm victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, naşterea primului stat al muncitorilor şi ţăranilor — Uniunea Sovietică. Chiar din primele zile ale puterii sovietice, muncitorii din Romînia au văzut în tînărul stat socialist cea mai importantă cucerire a întregii omeniri muncitoare. In clocotul luptei revoluţionare, clasa muncitoare şi-a făurit avangarda ei, Partidul Comunist din Romînia, care a înscris pe steagul său de luptă hotărîrea fermă de a mergepe drumul marelui Octombrie. El a dus o luptă consecventă și neînduplecată împotriva pregătirilor de război antisovietic, pentru răspîndirea în mase a adevărului despre Uniunea Sovietică. Vorbitorul a subliniat că veştile despre succesul construcţiei socialiste, despre lupta nobilă a U.R.S.S. pentru apărarea păcii însufleţeau masele muncitoare, toate forţele patriotice şi antifasciste, le dădeau curaj în lupta lor, încredere în viitor. In acele vremuri, în urmă cu un sfert de veac, din iniţiativa comuniştilor a fost creată în ţara noastră Asociaţia „Amicii U.R.S.S.“ la care au aderat oameni aparţinînd celor mai diferite categorii sociale şi profesiuni şi care-şi propuneau să dea la o parte cortina minciunilor şi calomniilor pe care le răspîndea reacţiunea, să facă cunoscute poporului nostru realizările epocale ale Uniunii Sovietice. Baza asociaţiei o formau muncitorii, intelectualii, fruntaşi ai vieţii culturale şi ştiinţifice, oameni luminaţi, patrioţi încercaţi, printre care se numărau: prof. univ. C I. Parhon, Radu Cernătescu, scriitorii: Alexandru Sahia, N. D. Cocea, George Mihail Zamfirescu, Scarlat Calimachi, avocat C. Paraschivescu Bălăceanu şi alţii. După ce s-a referit pe larg la activitatea desfăşurată de Asociaţia „Amicii U.R.S.S.“, în ciuda obstacolelor ridicate la tot pasul de către autorităţile statului burghez, vorbitorul a arătat că guvernul burghezomoşieresc a interzis Asociaţia „Amicid U.R.S.S.“, dar această măsură nu a însemnat înăbuşirea muncii puse în slujba prieteniei cu Uniunea Sovietică. In anul 1935 a luat fiinţă o nouă organizaţie, „Societatea pentru întreţinerea raporturilor culturale dintre Romînia şi Uniunea Sovietică“, printre membrii căreia se aflau, a râturi de muncitori, fruntaşi ai ştiinţei şi culturii româneşti, scriitori şi artişti cu renume : marele George Enescu, Traian Săvulescu, N. Tonitza, Tony Bulandra, V. Maximilian, Gheorghe Timică, Matei Socor şi alţii. Urmărită pas cu pas de organele siguranţei burghezo moşiereşti, Societatea a reuşit totuşi să-şi desfăşoare activitatea pînă în anul 1936 şi apoi, sub denumiri schimbate, în grupări mai mici, pînă în anul 1937—1938. Chiar şi în condiţiile odiosului război antisovietic în care guvernul trădător fascist a tîrît poporul român, cei mai hotărâţi fii ai poporului, în frunte cu comuniştii, înfruntînd cu curaj sălbateca teroare, nu au pregetat să ducă în rândurile poporului cuvîntul adevărului despre Uniunea Sovietică. Exprimăm de aici omagiul şi recunoştinţa noastră tuturor acelora care, în condiţiile grele ale regimului burghezo-moşieresc, au militat cu hotărîre pentru prietenia cu Uniunea Sovietică. In continuare vorbitorul a spus: In cei 15 ani care s-au scurs de la (Continuare in pag. 3-a) RAIONUL BRĂNEŞTI poate livra Capitalei cantităţi sporite de lapte Datorită situării lui in imediata vecinătate a Capitalei, raionul Brăneşti dispune de condiţii dintre cele mai bune pentru valorificarea produselor agricole vegetale şi în mod deosebit aproduselor animale: lapte, carne, ouă, etc. ... In primele trei trimestre ale acestui an, oficiul raional pentru colectarea şi industrializarea laptelui Brăneşti şi-a depăşit sarcinile de plan. Aparent lucrurile se prezintă satisfăcător. O analiză a problemei arată însă limpede că, dacă ţinem seanţă de posibilităţile raionului Brăneşti, cantităţile de lapte livrate Capitalei prin ICIL sunt cu totul necorespunzătoare. Mari posibilităţi, insuficient folosite Practica a dovedit în mod convingător că ferma de vaci constituie pentru gospodăria colectivă nu numai o sursă de venituri permanente, în tot cursul anului (ceea ce permite acordarea de avansuri băneşti şi satisfacerea diferitelor necesităţi financiare operative), dar reprezintă şi un izvor de bogate beneficii care contribuie la creşterea valorii zilei-muncă. Grăitor în această privinţă este însuşi exemplul unei gospodării colective din Brăneşti, G.A.C. din Livedea, care deşi deţine o suprafaţă relativ mică de teren, a sporit continuu numărul vacilor furajate, realizând în primele 9 luni ale anului o producţie medie de 2000 t, pe cap de vacă. Gospodăria a livrat ICIL-ului aproape 50.000 litri lapte, încasînd circa 75.000 lei. Raportată la mărimea colectivei, suma aceasta reprezintă un venit apreciabil care influenţează simţitor creşterea valorii zilei-muncă. In raionul Brăneşti există nu mai puţin de 38 gospodării colective. Or, din păcate, numai la gospodăriile colective din Livedea, Drăgoeşti, Boten şi Vasilaţi s-a făcut simţită o preocupare pentru dezvoltarea fermei de vaci şi sporirea producţiei de lapte,marfă. Gospodăriile colective din Gălbinaşi, Chiroiu, Biţina, Cătrăneşti, Cloşca, Sîneşti, Cojeşti şi altele, nici nu au ferme de vaci. Este adevărat că mare parte din aceste unităţi sunt tinere, de puţină vreme întemeiate. Ele au avut înscris în planul de producţie procurarea de vaci şi dacă conducerile respectivelor gospodării se preocupau în această direcţie, dacă ele erau mai mult sprijinite de organele raionale, ar fi putut realiza cel puţin nucleul viitoarelor ferme. Şi în ce priveşte producţiile realizate în G.A.C. pe cap de vacă furajată există încă mari rezerve, prin a căror valorificare se poate mări considerabil cantitatea de lapte,marfă. Aşa de pildă, în vreme ce la G.A.C. ,,Drumul lui Lenin“ în primele trei trimestre ale anului producţia medie a fost de 2000 litri lapte, la gospodăriile colective din Fundulea, Sohatu, Afumaţi, Găneasa şi Seinoiu, Polceşti şi altele, nu s-a realizat în aceeaşi perioadă decât aproximativ 1000 t. de vacă în lactaţie. Cauzele sunt mai multe: furajarea defectuoasă, insuficientă (G.A.C. din Polceşti), repartizarea la ferme a unor oameni insuficient pregătiţi în creşterea animalelor, lipsa de preocupare pentru selectarea vacilor şi înlocuirea celor improprii producţiei cu exemplare valoroase puse la dispoziţie de unităţile de stat (cazul G.A.C. Afumaţi), etc. Rezultatele obţinute de unele unităţi agricole de stat, cum sunt: G.A.S. Belciugatele, care a îndeplinit planul producţiei de lapte în proporţie de 120 la sută; baza experimentală I.C.A.R. Moara Domnească, unde producţia medie pe primele 9 luni ale anuluia fost de 2.800. lapte şi multe altele — pot şi trebuie să constituie exemple pentru toate gospodăriile colective din raionul Brăneşti. De altfel, şi în gospodăriile de stat există încă suficiente posibilităţi de creştere a producţiei de lapte-marfă. Sprijinite de organele raionale de partid şi de stat, consiliile de conducere şi organizaţiile de partid din fiecare G.A.C. au datoria de a acţiona cu hotărâre şi spirit gospodăresc în vederea dezvoltării fermelor de vaci. La elaborarea planului de producţie pe anul 1960, lucrare care va începe curînd, trebuie urmărită cu perseverenţă realizarea indicilor preconizaţi de Consfătuirea de la Constanţa cu privire la încărcătura de animale la 100 de hectare, trebuie avute în vedere asigurarea bazei furajere, ridicarea construcţiilor zootehnice, etc.Pînă la înfăptuirea acestor obiec- M. PANDREA (Continuare în pag. 3a) 9 Sîmbătă seara, membrii delegaţiei Asociaţiei, de prietenie sovietoromîne în frunte cu A. I. Afanasenko, preşedintele Asociaţiei, ministrul învăţământului al. R.S.F.S.R., care ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei, s-au Miluit la Casa prieteniei romîno-sovietice cu oameni ai muncii din Capitală. Oaspeţii sovietici au împărtăşit participanţilor din activitatea oamenilor sovietici în construcţia desfăşurată a comunismului. • Amatorii de muzică din Capitală au reîntâlnit la concertul dat sîmbătă seara în sala Ateneului R. P. Romíno de Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, dirijată de Mircea Basarab, pe apreciata pianistă maghiară Annie Fischer. • (Agerpres). r irina— Veşti din Giurgiu 103 tone conserve peste plan In campania de fabricaţie a acestui an, colectivul întreprinderii „Fructonil“ a realizat peste plan 103 tone conserve de fructe şi legume. Aceste realizări se datoresc activităţii de fiecare zi duse de muncitori, ingineri şi tehnicieni. 22 tone carne peste plan Secţia Giurgiu a întreprinderii regionale de creştere şi îngrăşare a animalelor, a obţinut peste plan 22 tone carne. Această realizare s-a obţinut prin creşterea sporului mediu de îngrăşare a animalelor, cu 0,300 kg faţă de sarcina planificată precum şi printr-o mai bună gospodărire a furajelor. Prin muncă patriotică Elevii şcolilor elementare şi, medii din Giurgiu ",prestează sute de ore de muncă, patriotică. La astuparea şan,ţului făcut pentru instalarea cablului electric, elevii au prestat 700 ore. De asemenea, au fost prestate multe ore la scoaterea pietrei din piața orașului, care a fost apoi reparată. Să asigurăm îndeplinirea planului zilnic de lucrări pe şantierele de hidroamelioraţii ! La începutul lunii octombrie, co- mandamentul regional pentru lucră-; rile de îmbunătăţiri funciare şi co mandamentele raionale au stabilit măsuri concrete pentru lichidarea răminerii în urmă a lucrărilor de pe unele şantiere şi îndeplinirea volu- • mului de terasamente planificat pen- tru acest an. 3 Trebuie arătat că deşi în ultima 3 săptămină volumul lucrărilor a ‘ crescut cu 10 la sută faţă de săp-* tămina trecută, totuşi situaţia in• 3 deplinirii planului operativ pe regiu-3 ne este cu totul nesatisfăcătoare. • Raioanele Vidra, Olteni, Răcari, 3 Slobozia, Brănești și altele au rea-3 Uzat sub 10 la sută din planul 3 stabilt pentru săptămină de la 23— 3 30 octombrie a.c., nefolosind din 3 plin timpul prielnic pentru efectua* 3 rea unui volum sporit de lucrări, 3 In raionul Giurgiu, planul pe săp- 3 tămina trecută a fost realizat la o proporţie de 7,1 la sută, iar în raionul Zimnicea doar în • proporţie de 2 la sută. In aceste ra- ■ ioane, comandamentele n-au mim- • cit efectiv pe Teren și n-au luat mi» • suri practice pentru îndeplinirii • planului operativ. De asemenea şi • în celelalte raioane care figurează • codaşe pe hartă, volumul de tera- j samente executat este mult sub po •sibilităţi. • Pentru îndeplinirea lucrărilor pla- * nificate pe şantierele de hidroame • lioraţii, comandamentele raionale, cu sprijinul comitetelor raionale da partid și al sfaturilor populare, tre? buie să treacă de îndată la organic ? zarea temeinică a muncii pe şan- ? fiere asigurînd numărul de brațe și? atelaje necesar îndeplinirii volumu*ului de terasamente planificat pe ? fiecare zi, pe fiecare săptămină. TERMININD CIT MAI CURÎND? LUCRĂRILE DE ÎNDIGUIRI, DE? SECĂRI ŞI IRIGAŢII, ŢĂRANII ? MUNCITORI DIN SATELE RE? GIUNII BUCUREŞTI VOR DO-? BINDI UN ÎNSEMNAT SPOR DE ? CEREALE DE PE ACESTE SU? PRAFEȚE. ? « Programe cît mai legate de viaţa satului pe marginea activităţii căminului cultural din comuna Chirnogi Nu arareori vreun ţăran muncitor, fiind spectator al unui program artistic, plecînd de la cămin, nu are de spus despre cele văzute decît că „a fost frumos“. Ca învăţăminte, nu a aflat însă nimic nou. De ce? Pentru că melodiile prezentate erau tangouri şi tumbe, piesa făcea parte din repertoriul clasic, iar conferinţă avea un caracter general. Nimic concret nu amintea despre viaţa satului respectiv. Aceasta nu înseamnă însă că ţăranul muncitor nu doreşte să cunoască o piesă de circulaţie largă, să audieze muzica uşoară. Nicidecum. Totuşi, pentru instruirea lui, este necesar ca prin mijloacele ce le oferă activitatea cultural-artistică, să se prezinte asemenea programe care să oglindească în primul rînd frământările actuale ale ţărănimii muncitoare, cum ar fi transformarea socialistă a agriculturii, schimbul de mărfuri dintre sat şi oraş, lupta pentru ducerea la bun sfîrşit a diverselor campanii agricole, acţiunile obşteşti pentru înfrumuseţarea comunelor şi altele. Un asemenea spectacol interesează. După o asemenea manifestare ce ar avea ca temă una din aceste probleme, orice ţăran muncitor, pe lîngă că ar avea posbilitatea să admire măiestria artiştilor amatori, ar pleca şi cu preţioase învăţăminte ce ar contribui la formarea conştiinţei lui, la lărgirea orizontului său politic şi cultural. Despre asemenea spectacole se poate vorbi urmărind activitatea căminului cultural din comuna Chirnogi, directoare Petrica Marinescu. Munca desfăşurată aci este îndrumată şi sprijinită în permanenţă de comitetul comunal de partid, fiind subordonată acţiunii pentru continua întărire economico-organizatorică a sectorului socialist-cooperatist din comună. Ceea ce asigură în acelaşi timp buna desfăşurare a tuturor acestor manifestări, este participarea intelectualilor din comună la aceste acţiuni, sprijinul oferit de către sfatul popular comunal cît şi de comisia permanentă de învăţămînt şi cultură. Ca formaţii artistice există la Chirnogi o echipă de teatru, de dans, un cor şi o brigadă artistică de agitaţie. Programele acestor formaţiisunt variate, bogate în idei, şi întocmite de aşa manieră încât să fie cît mai strîns legate de viaţa comunei. Pe lîngă acest fapt se urmăreşte şi calitatea în ceea ce priveşte prezentarea spectacolelor într-o formă artistică corespunzătoare. O activitate susţinută desfăşoară şi brigada artistică de agitaţie. Prin caracterul ei operativ, prin forma ei de manifestare vioaie, această formaţie şi-a cîştigat pe drept cuvînt mulţi admiratori. Acest succes este urmare a faptului că brigada — instructoare Hăidăuţu Aspasia — şi-a axat spectacolele pe cele mai actuale probleme ale satului. Aşa au fost popularizate succesele colectiviştilor, ale întovărăşirilor agricole fruntaşe în efectuarea diferitelor lucrări agricole; aşa au fost criticate anumite stări de lucruri care frînau bunul mers al muncii. De asemenea, brigada a mai popularizat aspecte din viaţa nouă a gospodăriei colective, a făcut cunoscute acţiunile TR. POPESCU (Continuare in pag. 2-a) Lucrări de îndiguiri Pe şantierul de hidroamelioraţii din Valea Cociovaliştea, raionul Snagov, se ridică un baraj de pămint care ea reţine apa necesară irigărilor. In clişeu, ţărani muncitori din împrejurimi, lucrind voluntar pe şantier.