Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)
1971-01-03 / nr. 6690
ANUL EDILITAR GOSPODĂRESC are 365 de zile în primele zile ale noului an, gîndurile locuitorilor oraşelor şi satelor noastre se îndreaptă, firesc, şi spre ceea ce arurmează a se înfăptui în următoarele 365 de zile, pe plan edilitar-gospodâresc. Călăuziţi de dorinţa de a-şi vedea satele mereu mai frumoase, gospodarii culeg învăţăminte din experienţa anului trecut, concretizează obiectivele muncii pe care sunt hotărîţi să o desfăşoare în acest an, îşi definesc — cu alte cuvinte — planurile acţiunilor de bună gospodărire din fiecare etapă. Despre aceste proiecte am avut o convorbire cu tovarăşul MARIUS MORARU, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc BUFTEA. „ Ce concluzii se pot desprinde din activitatea edilitar-gospodărească desfăşurată în anul 1970 şi în ce măsură consideraţi necesară perfecţionarea acesteia în noul an ? Rezultatele obţinute anul trecut în gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului Buftea, precum şi proiectul planului de acţiuni pentru perioada următoare au constituit obiectul unor vii dezbateri în cadrul ultimei sesiuni a consiliului popular orăşenesc. S-a reliefat, în sesiune, că angajamentele luate în întrecerea patriotică cu celelalte oraşe ale ţării au fost îndeplinite, că obiectivele stabilite au avut un caracter realist şi mobilizator. Precedate de o largă consultare a cetăţenilor, angajamentele consiliului popular s-au întemeiat pe cunoaşterea posibilităţilor şi resurselor locale. Cetăţenii au participat cu interes la acţiunile organizate, valoarea lucrărilor s-a ridicat, în final, la peste 3,3 milioane lei. Intre realizările diferitelor circumscripţii electorale se observă însă unele diferenţe destul de mari, ceea ce înseamnă că nu pretutindeni acţiunile au fost la fel de bine organizate. Activitatea deputaţilor şi a comitetelor de cetăţeni are deci suficient loc pentru mai bine. Mobilizarea tuturor circumscripţiilor într-o permanentă întrecere constituie unul din obiectivele muncii comisiei orăşeneşti de urmărire şi îndrumare a întrecerii patriotice. — Ce lucrări gospodăreşti v-aţi propus pentru acest an ? — Ca de fiecare dată, un mare volum de lucrări se referă la străzile, trotuarele şi drumurile localităţii , reparaţiile vor cuprinde suprafeţe însumînd 60 000 m.p. de străzi-trotuare. Am prevăzut şi construcţia unor noi căi de circulaţie rutieră. Importante sînt şi lucrările de construcţie a unor noi străzi estimate, valoric, la 350 000 lei. Sesiunea a hotărît ca în acest an să acordăm o deosebită atenţie zonelor verzi ale oraşului. Cele 11 ha de parcuri şi alte spaţii verzi vor fi amenajate, contribuind la înfrumuseţarea oraşului, la înlăturarea acelor „goluri“ neplăcute care mai există. O atenţ De vorbă cu gospodarii din Buftea ţie deosebită vom acorda plantărilor de pomi (10 000 buc.), din care cel puţin 250/# vor fi pomi fructiferi, extinderii suprafeţelor de gard viu, precum şi taluzării malurilor. De asemenea, vor fi amenajate baze sportive, solarii şi terenuri de joacă pentru Copii. Global, valoarea tuturor acestor lucrări este estimată la 4 603 770 lei. — Sesizăm că această valoare depăşeşte cu 1,3 milioane lei realizările anului trecut. De aceea, v-am ruga să ne vorbiţi despre premisele avute in vedere la stabilirea acestor obiective considerabil sporite. — Ne-am bazat, în primul rînd, pe experienţa acumulată, care demonstrează, aşa cum arătam, că în circumscripţiile unde acţiunile au fost bine organizate, rezultatele au fost foarte bune. De aci, concluzia că, prin popularizarea fruntaşilor, a metodelor şi iniţiativelor valoroase ca şi prin schimburi de experienţă între circumscripţii, putem, asigura obţinerea unor rezultate bune în toate cartierele oraşului. Apoi, comitetul executiv a primit însărcinarea de a controla săptămînal modul în care unităţile socialiste îşi respectă obligaţia de a contribui la buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii prin lucrări de întreţinere a sediilor şi a spaţiilor verzi din faţa acestora. Conducătorii Unităţilor comerciale vor răspunde de aspectul localurilor respective. Un oraş bine gospodărit reclamă şi modernizarea comerţului, o ţinută impecabilă, şi o atitudine civilizată a angajaţilor faţă de consumatori. Aprobînd un plan de acţiuni cu obiective valoric superioare anului trecut ,consiliul popular a mai avut în vedere şi faptul că resursele locale pot fi valorificate mai raţional şi mai eficient, că întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă poate răspunde mai bine cerinţelor care îi justifică existenţa, că fiecare cetăţean poate avea un aport mult sporit la curăţenia şi înfrumuseţarea oraşului. De asemenea, fiecare locuitor poate avea mai multă grijă faţă de întreţinerea locuinţelor, faţă de localurile publice pe care le frecventează — magazine, cinematograf, bibliotecă, restaurant, — faţă de întreţinerea parcurilor şi zonelor verzi. La înfrumuseţarea oraşului pot contribui mai mult şcolile. Casa de cultură, organizaţiile de tineret şi sindicale — atît în direcţia formării unei eficiente opinii de masă favorabilă conservării a tot ce se realizează în marea gospodărie a oraşului nostru, cît şi prin antrenarea efectivă a tuturor cetăţenilor la noi şi noi acţiuni de înfrumuseţare. La aceste gînduri şi proiecte de an nou adăugăm şi hotărîrea unanimă a deputaţilor de a da acţiunilor gospodăreşti din fiecare circumscripţie un caracter permanent. Cu alte cuvinte, nu vom aştepta venirea primăverii, ci vom face astfel ca anul edilitargospodăresc să cuprindă efectiv 365 de zile. NADIA CONSTANTINESCU IN COMUNA GOSTINU Lucrări de desecare a unor terenuri La redacţie a sosit o scrisoare prin care tov. Gh. Cazacu ne informa că în cadrul comunei Gostinu, la iniţiativa comitetului comunal de partid şi a consiliului popular au fost mobilizate toate forţele din comună pentru efectuarea prin muncă voluntar-patriotică, a lucrărilor de desecare a unor terenuri agricole. De mai mulţi ani, pe o suprafaţă de 212 ha. nu se putea cultiva, din cauza infiltraţiei apei din sol. Prin studiile făcute de organele de specialitate împreună cu deputaţii s-a ajuns la concluzia că pe această suprafaţă inundabilă trebuie săpat un canal de scurgere a apei pe o lungime de 2 000 m.l. Studiile şi măsurile preconizate au prins viaţă. Membrii cooperatori s-au angajat ca prin muncă voluntar-patriotică să execute acest canal pînă la 25 decembrie 1970. Peste 950 bărbaţi şi femei, la îndemnul organelor locale de partid şi de stat, au săpat circa 2 850 m.c. de pămînt, dînd contur canalului de scurgere. Lucrarea a fost efectuată cu 10 zile înainte de angajamentul luat, redîndu-se astfel agriculturii pentru anul 1971 o însemnată suprafaţă. Hărnicia ţăranilor cooperatori din Gostinu nu s-a dezminţit nici de astă dată. Din rîndul celor 950 de participanţi s-au evidenţiat prin munca depusă Stan Zlate, Gh. Cruşniuc, N. Burdulea, Daniel Martin, Georgeta Bran, Elena Pestriţu, Maria Cucu, Petre M. Cîrlan şi alţii, care au răspuns cu însufleţire la această acţiune patriotică de mare însemnătate pentru economia comunei. Dar acţiunea pentru desecarea terenurilor nu se va opri aici. în noul an 1971, cetăţenii din Gostinu s-au angajat ca tot prin muncă voluntar-patriotică să mai execute un alt canal de scurgere a apei pe o lungime de 1 300 m.l., lucrare care va scoate de sub apă o suprafață de 140 ha teren arabil ce va fi redat agriculturii socialiste. T. I. DUMINICA 3 IANUARIE PROGRAMUL I 8,45 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineaţă. 9,00 Matineu duminical pentru copii : „Toate pînzele sus“ (II). 10,00 Viaţa satului — Spor la muncă pe 1971. Reportaj : ■ Covoarele cu basme ; Răvaşe pe 10 mm . Dubaşii de la Sălişte şi muzică populară. 11,30 Amfiteatru muzical — Yehudi Menuhin şi orchestra festivalelor din Bath la Bucureşti. 12,00 De strajă patriei — La startul anului 1971. 12,30 In reluare — selecţiuni din Gala UNICEF. 13,00 Anul sportiv 1970 (N) — emisiune de C. Ţopescu. 14.00 Emisiune în limba maghiară. 16.00 Studioul „N“ — cu Radu Beligan ; Cum se naşte o idee coregrafică ; Zeul automobil ; Desen animat ; Canţonete cu Ion Buzea ; Serialul „Şase evadaţi“ — (continuare). 18,00 Pe aripile rapsodiei — cintece şi dansuri populare. 19,00 1001 de seri pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reportaj T. V. — Secretul Albei ca Zăpada ! 20,20 Film artistic : Sărută-mă Kate (premieră pe ţară). 21.03 Selecţiuni din operetele „Silvia, „Văduva veselă", „M-zelle Nitouche“. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22,45 Cîrtiece mai vechi şi mai noi cu D. Badea, Ionel Budişteanu şi Nicolae Florian — acordeon. 23.00 închiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL 20.00 Lumea copiilor — cu Angela Moldovan, Nicolae Gărdescu, Iurie Darie, Mihaela şi desigur Aşchiuţă. 20.30 Stagiunea lirică T. V. — Imitrire cu eroii lui Puccini din Tosca, Madame Butterfly cu Teodora Lucaciu, Magda Ianculescu, Ion Buzea, D. Ohanezian, Octav Enigărescu şi Valeria Savu. 21.30 Buletin de ştiri. 21.35 Reluarea serialului de sîmbătă seara. 22.25 Varietăţi pe peliculă. 23.00 închiderea emisiunii programului 2. Instantaneu la S.N.O. SEMNE BUNE (Urmare din pag. 1) conducerea partidului au constituit pentru ei un îndrumar preţios în stabilirea celor mai judicioase măsuri. Şi încă din prima zi de producţie din noul an, petroliştii s-au ţinut de cuvînt. Ziua de 1 ianuarie 1971 s-a încheiat cu cel dinţii succes: o producţie de 61 tone ţiţei peste plan. Le adresăm felicitările cuvenite şi le urâm multe succese asemănătoare. care. Sub conducerea brigadierului Anghel Călinescu şi şefului de echipă Florea Ruse, muncitorii din port au participat la încărcarea unui şlep cu profile metalice, la descărcarea altui şlep cu balast. De asemenea au fost încărcate 8 vagoane cu balast şi 3 cu antracit, iar alte 2 vagoane cu profile metalice şi piatră au fost descărcate în aceeași zi. Toate acestea constituie o primă contribuție adusă la înfăptuirea indicatorilor din planul pe 1971, la C.N.F. Giurgiu. Un (lux continuu, intens Fluxul laptelui nu cunoaşte nici el întreruperi. Indiferent că este o zi obişnuită de lucru, sau o sărbătoare, la centrele de recepţionare laptele este încărcat întotdeauna în cisterne şi transportat fără întîrziere la centrele de desfacere, pentru ca de acolo să ajungă pe masa consumatorilor. Aşadar, nici pentru lucrătorii de la Industria laptelui Ilfovrib a fost o zi de repaus. 1 ianuarie 1971. Dis-de-dimineaţă, autocisterna condusă de Ion Nandreş, goneşte încărcată, dinspre Arsache spre Giurgiu, în altă zonă a judeţului, autocisterna Condusă de Ion Văsoiu porneşte de la Centrul de recepţionare a laptelui din Popeşti Leordeni spre Capitală. Asemeni lor, şi cisternele Conduse de Tudor Cosmenciuc, Mihai Bazac şi Vasile Caradima, peste 40 de autocisterne au fost mobilizate, asigurînd fluxul continuu al laptelui. La sediul din Bucureşti şefii de tură Ion Simion şi Grigore Avram înregistrează cu rigurozitate toate deplasările. în ziua de 1 ianuarie s-au recepţionat şi transportat la centrele de desfacere sau la fabrica de prelucrare din Capitală 181.000 litri de lapte şi smîntînă. Se poate, deci spune, că şi „calea lactee“ anunţă un an bun ! Pe Dunărea albastră Sarcini sporite revin în 1971 marinarilor şi lucrătorilor de la Direcţia Navigaţiei Fluviale „Navrom“ Giurgiu. Datorită specificului său, nici această importantă unitate de transporturi nu şi-a încetat activitatea în noaptea de Revelion. S-a lucrat intens şi în ziua următoare. Marinariie la D.N.F. au trecut în noul an cu... vaporul. La ora când pe cerul patriei se aprindeau jerbele de artificii, multe remorchere se aflau în plin marş pe Dunăre. Astfel, „Dîmboviţa“ urca spre Calafat, „Alba lulia“, „Cozia“ şi „Lotru“ spre Turnu Severin. Şlepurile remorcate de ele erau încărcate cu diferite mărfuri. Primii kilometri parcurşi de aceste nave în noul an, constituie şi primele rezultate înregistrate la capitolul kilometri transportaţi. In acelaşi timp, în portul Giurgiu s-a desfăşurat vineri o intensă activitate de încărcare și descăr- STEAGUL ROŞU ACORDAREA DE PREMII municipiilor şi oraşelor fruntaşe pe ţară în acţiunea de înfrumuseţare şi bună gospodărire Activitatea desfăşurată în cadrul acţiunii de înfrumuseţare şi bună gospodărire a localităţilor în anul 1970, acţiune care se circumscrie în contextul general al preocupărilor întregului nostru popor, l-a încheiat cu rezultate remarcabile. Valoarea lucrărilor executate de cetăţenii municipiilor, oraşelor şi comunelor, în timpul lor liber, a fost de 3,9 miliarde lei, cu peste 800 milioane lei mai mult decît se realizase în anul 1969. Pe baza unei analize temeinice făcute în tot cursul anului 1970, Comisia Centrală pentru urmărirea şi îndrumarea întrecerii patriotice a hotărît acordarea următoarelor premii şi menţiuni municipiilor şi oraşelor fruntaşe pe ţară în acţiunea de înfrumuseţare şi bună gospodărire : ŞI MENŢIUNI : ■ A. MUNICIPII CU O POPULAŢIE DE PESTE 50 000 LOCUITORI : Premiul I municipiului Timişoara, judeţul Timiş. Premiul II municipiului Satu Mare, judeţul Satu Mare. Premiul IiI municipiului Galaţi, judeţul Galaţi B. MUNICIPII CU O POPULAŢIE SUB 50 000 LOCUITORI : Premiul I municipiului Sighişoara, judeţul Mureş. Premiul II municipiului Tulcea, judeţul Tulcea. Premiul III municipiului Focşani, judeţul Vrancea. C. ORAŞE CU O POPULAŢIE DE PESTE 10 000 LOCUITORI : Premiul I oraşului Moineşti, judeţul Bacău. Premiul II oraşului Porohoi, judeţul Botoşani. Premiul III oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin. Premiul IV oraşului Brad, judeţul Hunedoara. Premiul V oraşului Alexandria, judeţul Teleorman. Menţiunea I oraşului Curtea de Argeş, judeţul Argeş. Menţiunea II oraşului Olteniţa, judeţul Ilfov, 1.» Menţiunea III oraşului Buşteni, Judeţul Prahova. D. ORAŞE CU O POPULAŢIE SUB 10 000 LOCUITORI: Premiul I oraşului Bereşti, judeţul Galaţi. Premiul II oraşului Slănic Moldova, judeţul Bacău. Premiul III Oraşului Sebeş, judeţul Arad. Premiul IV oraşului Târgu-Frumos, judeţul Iaşi. Premiul V oraşului Sulina, judeţul Tulcea. Menţiunea I oraşului Buziaş, judeţul Timiş. Menţiunea II oraşului Victoria, judeţul Braşov. Menţiunea 111 oraşului Fieni, judeţul Dîmboviţa. Menţiunea IV oraşului Panciu, judeţul Vrancea. Menţiunea V oraşului Novaci, județul Gorj. Mențiunea VI orașului Borsec, județul Harghita. Ce i s-a intimplat vesti dar in cea de pe urmă zi a anului (Urmare din pag. 1) anului, meşterul obişnuia să-şi pună in uluci oalele cele mai frumoase pe care le făcuse in cele trei sute şaizeci de zile. După ce, împreună cu nevasta şi copiii aşeza fiecare oală in virful unei uluci, sta să le privească ceasuri in şir, plimbîndu-şi ochii pe firul ca de mărgele al oalelor... „Am făcut citeva minunăţii“ şi-o fi spus el, sau „uite, una singură a ieşit aşa cum îmi dorea sufletul...“, ori, cine ştie ce şi-o fi zis meşterul, căci lui nu-i plăcea să sporovăiască şi nici pe cei care sporovăiau „că sunt deştepţi şi aşa şi de dincolo", nu-i prea avea la inimă. Şi iacă aşa trăia darul nostru, cinstit de ai lui şi de lume, pină ce odată, la un sfîrşit de an, s-a petrecut un lucru sucit... Meşterul tocmai îşi înşirase oalele in ulucă şi se aşezase mai depărtişor, in faţa gardului, să-şi vadă munca de un an întreg, să vadă ce a dobindit în meşteşugul lui şi ce mai are de învăţat pentru zilele care bateau la poartă. In faţa casei se strinsese lumea buluc, nu lipsea nimeni, eram şi eu acolo, stăteam toţi şi ne mingliam ochii cu acele frumuseţi nemaivăzute... Deodată, unul dintre copiii olarului arătase cu degetul spre o oală pusă mai la margine, zicindu-i lui tată-său să o dea la o parte din şirag, fiindcă are buza ştirbă şi toarta ruptă. Oala era chiar aşa cum spusese copilul, pe semne meşterul o făcuse pe întuneric dintr-un rest de pămînt amestecat rău, focul n-o arsese din toate părţile, că se bombase doar spre o parte ?i rîdea strimb, cu buza ciobită. Niciodată nu i se mai intimplase olarului nostru una ca asta! .,Nu cumva ai făcut-o tu, băiete ?“ întrebase el pe copil. „Atunci poate c-au făcut-o fraţii tăi sau maică-ta...?“. Femeia şi copiii strigaseră că nu cu toate că le părea rău de marea supărare a părintelui lor. Olarul o luase din ulucă s-o arunce alături de cioburile mai vechi, dar oala scosese un clinchet spart, ca orice vas lovit undeva, iar omului i se păruse că plinge şi-l mustră. N-o mai aruncase, o ţinea aproape de ochi, se minuna de urîţenia ce-i putuse ieşi de sub degete, li asculta jelania înfundată. încercase apoi să ciipească toarta oalei, să-i aşeze citeva flori pe gitul tras intr-o parte, dar florile nu se prindeau, iar toarta răminea mai departe ciuntită. Cîţiva gard-cască începuseră să ridă dincolo de poartă, olarul privise nedumerit cind spre aceia cinci spre oala din miinile lui, apoi se îndrijise şi cu un ciomag dărimase din uluci toate oalele întregi cu care se mingliase mai înainte. Zburau cioburile în curtea meşterului, cum zboară fulgii dintr-o pernă Sfişiată... Adică lin, unduios, intirziind ca o mustrare in văzduh. Cind toate ulucile rămăseseră goale, olarul aşezase drept în faţă, pe un stilp, oala aceea strimbă, făcută pe întuneric, de nu-i venea să creadă că a ieşit din degetele lui. Aşa /Faceţi-i loc Strimbel!“ Lumea întristată plecase acasă iar olarul încremenise acolo, in faţa gardului fără frumuseţe. Oala scotea un fel de şuier, ai fi zis că e cintec de vrajă, dar era numai fluierul vrutului in trecere prin oala pleznită. Meşterul înţelesese numai după o vreme că doar vintul cînta în legea lui... Prea tirziu ! Cioburile dispăruseră sub haina fără pată a zăpezii da decembrie, acolo, la temelia gardului, iar din virful stilpului. Strimba se hlizea la olarul nostru. Spun unii că l-ar fi văzut noaptea cum se chinuia să spargă oala aceea şi Cum nu putea, fiindcă Strimba i se lipea de degetele lungi, in care acum, pasă-mi-te, nu mai bătea nici o inimă. De atunci, nimeni n-a mai auzit de soarta darului aceluia, iar de pe urma lui n-a rămas decit povestea cu înţelepciunea ei, ca S-o asculte cine vrea şi s-o spună mai departe... — Babo, eu aş Zice că tilcul ar suna cam aşa: un părinte îşi iubește cel mai mult odrasla nereuşită... Bătrina Bela clătinase agale din cap. — Ce ai spUS tu, dragul meu băiat, este alt fir de poveste in care este mai mult vorba despre milă. In intimplarea olarului, tilcul trimite gindul la puterea omului, a frumosului şi a uritului... După ce primim „Pluguşorul" care s-a apropiat de fereastra noastră, o să vă spun cea de a doua poveste, că alte daruri nu am pentru voi, in această noapte de înnoire a anului... (Auzită de la Marina- Bela Gruia din satul Baciu, jud Teleorman) HANDBALIŞTII ROMÂNI victorioşi in prima partidă de la Berlin • PE SCURT • PE SCURT * PE SCURT • PE SCURT * A început tradiţionalul turneu Internaţional de handbal (masculin) de la Berlin. Iată primele rezultate înregistrate (turneul se dispută după sistemul fulger): Berlin — Budapesta 10—5 ; Magdeburg — Fraga 13—7 ; Magdeburg — Berlin 16—9. Direcţia arenei Madison Square Garden a anunţat oficial că meciul pentru titlul mondial de box la categrea dintre deţinătorul centurii, Joe Frazier, şi Gasius Clay va avea loc la 8 martie la New York. Cei doi boxeri s-au întâlnit în Bucureşti — Copenhaga 10—7 ; Leipzig — Budapesta 13—10 ; Leipzig — Magdeburg 13—7 ; Budapesta — Fraga 21—16 ; Leipzig — Bucureşti 10—8 ; copenhaga — Berlin 12—11, cadrul unei conferinţe de presă, semnînd in faţa ziariştilor contractele. Fiecare boxer va primi o bursă egală cu 2 milioane şi jumătate de dolari. Biletele de intrare vor costa intre 20 şi 150 de dolari. La Patinoarul33 August * din Bucureşti au continuat Întrecerile grupei B a Campionatelor europene de hochei pe gheaţă rezervate echipelor de juniori. selecţionata alromâniei a învins cu scorul de 18—1 (0—0, 0—1, 4—0) formația Danemarcei. Intr-un alt joc reprezentativa Poloniei a dispus cu 1-3 (2—1, 2—0, 1—0) de echipa Ungariei. Din „Cupa Africii” la fotbal la Casablanca, echipa Marocului a Învins in meci retur cu 3—6 echipa Algeriei. Primul joc revenise algerienilor cu 3—1. Formaţia Marocului s-a calificat in continuare, deoarece meciul a contat pentru preliminarii. Marocul urmează să joace in compania Învingătorului din partida R.A.U. — Libia. st Competiţia internaţională de tenis rezervată profesioniştilor „Campionatul clasic 1971“ va începe la Madison square Garden din New York cu disputarea meciului dintre australienii Rosewall Si Laver. La competiţie mai participă Newcombe, Roche, Emerson (Australia), Ashe (S.UA.), Gonzales (S.U.A.), Okker (Olanda) şi Taylor (Anglia). Intîlnirile sunt programate şi in alte oraşe americane. • Campionatul european de ,,, hochei pe gheaţă pentru juniori (grupa A) a continuat la Presov. Echipa U.R.S.S. a Învins cu scorul de 7—6 (2—0, 2—0, 3—0) echipa Finlandei. Cehoslovacia și Suedia au făcut meci nul : 6—6. ei Echipa sovietică de hocheie», gheaţă Spartak Moscova continuă să fie neînvinsă în „Cupa Ahearne“, care este loc la Stockholm. Hocheiştii sovietici au terminat la egalitate : 4—4 cu puternica formaţie suedeză Djurgardens. Echipa Leksand a dispus cu 6—1 de Spartak Fisén (Cehoslovacia). Spartak Moscova conduce In clasament cu 9 puncte, urmată de Djurgardens şi Leksand cu cite 7 puncte. * • La Miami Beach se dispută întrecerile pentru „Cupa Sunshine“ pe echipe tineret. In semifinalele competiţiei s-au calificat echipele S.U.A., Italiei, Franţei şi Republicii Sud-Africane. • Cunoscuta echipă engleză de fotbal Crystal Palace care activează în prima ligă, va susţine o întilnire amicală la Tel Aviv în compania selecţionatei Israelului. Meciul se va desfăşura la 19 ianuarie. - - ■— La 8 martie JOE FRAZIER—CASSIUS CLAY pentru titlul mondial de box Pag. a 3-a HOTĂRIRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI (Urmare din pag. 1) interne, fiecare dintre ele deservind unitățile cooperatiste pentru care s-a constituit consiliul intercooperatist. întreprinderile și stațiunile pentru mecanizarea agriculturii vor organiza pentru fiecare cooperativă agricolă cîte o secţie de mecanizare care va reuni, pentru exploatare şi întreţinere, atît mijloacele proprii, cît cele care aparţin cooperativelor agricole, îndeplinind în acest fel funcţia de sector mecanic al cooperativei respective. Pentru executarea lucrărilor în fermele şi brigăzile cooperativelor, se vor constitui formaţiuni permanente alcătuite din mecanici agricoli şi cooperatori, care vor prelua anumite suprafeţe şi vor răspunde de întreaga activitate de la începutul lucrărilor şi pînă la strîngerea şi depozitarea recoltei. Mecanicii agricoli vor lucra în acord global şi vor fi retribuiţi în raport cu producţiile ce se obţin de echipa în care sunt încadraţi. Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor asigura mecanizarea lucrărilor la culturile de cereale şi plante tehnice, în legumicultura, viticultură, pomicultură, zootehnie, transporturi, irigaţii şi hidroamelioraţii, electrificarea proceselor de producţie şi orice alte lucrări solicitate de cooperativele agricole. Ele răspund de întreţinerea şi repararea utilajelor proprii ca şi de a celor care aparţin cooperativelor agricole pe care le deservesc. In perioadele în care volumul lucrărilor agricole este mai restrîns şi se creează disponibilităţi de capacitate, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor executa orice altă prestaţie pentru care au posibilităţi, în afara cooperativelor deservite, în vederea folosirii cît mai complete şi pe o perioadă cît mai lungă din timpul anului, atît a forţei de lucru cît şi a utilajelor din dotare. Hotărîrea prevede, de asemenea, o serie de măsuri menite să asigure organizarea şi funcţionarea în bune condiţiuni a întreprinderilor şi staţiunilor de mecanizare a agriculturii, exploatarea raţională a utilajelor în scopul obţinerii unor producţii sporite în cooperativele agricole deservite. . ★ în hotărîrea privind sporirea cointeresării materiale, a lucrătorilor din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, se prevede ca mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere din aceste umuităţi să fie încadraţi cu salarii" tarifare pentru munca în regie,sporttiv"*cu*5 la sută faţă de salariile actuale.* Totodată se prevede o creştere cu 20 la sută a tarifelor zilnice pentru plata în acord a lucrărilor executate în cimp. Astfel, pentru lucrările de categoria 1 tarifar va fi de 72 lei pe zi, pentru lucrările de categoria a II-a de 84, lei pe zi, iar pentru cele de categoria a IlI-a şi a IV-a de 96 şi respectiv 108 lei pe zi. Mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere vor primi în cursul anului 80 la sută din salariulcuvenit pentru executarea lucrărilor în acord. Sumele reţinute lunar vor fi acordate integral sau vor fi diminuate în raport cu gradul de realizare a producţiilor planificate în cooperativele agricole la culturile pentru care au executat lucrările. Pentru lucrările nelegate direct de activitatea agricolă, ei vor fi plătiţi în timpul anului cu salariul tarifar de încadrare integral, în condiţiile în care îşi realizează sarcinile stabilite. Cei care vor lucra în zilele de repaus sau în zilele de sărbători legale vor primi în compensare un număr de zile de concediu plătit, peste cele cuvenite potrivit reglementărilor în vigoare. Pentru depăşirea producţiei planificate la cooperativele agricole deservite, se va acorda o plată suplimentară mecanicilor agricoli, mecanicilor de întreţinere, muncitorilor din atelierele de reparaţii şi celorlalţi lucrători din staţiunile de mecanizare, care prin activitatea desfăşurată au contribuit la depăşirea producţiei. Plata suplimentară se calculează pe bază de tarife pe tonă diferenţiat pe culturi, zone şi grad de mecanizare şi se va acorda proporţional cu depăşirea obţinută, fără a se plafona. Dacă echipei îi revine sarcina de a realiza o producţie medie de 2,5 tone grîu la hectar pe suprafaţa ce îi este repartizată şi realizează producţia respectivă, mecanicii agricoli vor primi salariul integral pentru îndeplinirea planului anual. În cazul în care echipa depăşeşte planul de producţie, •,iar valoarea manoperei la teina de grîu este de 200 lei, pentru fiecare tonă obţinută peste plan, mecanicii agricoli şi cooperatorii din echipe vorprimi ca retribuţie suplimenară, din partea cooperativei agricole de producţie, valoarea manoperei respective în bani şi în natură. De exemplu, dacă depăşirea este de 1,5 tone, retribuţia suplimentară va fi de 300 lei, din care o parte, pînă la 20 la sută din producţia suplimentară obţinută la cereale (grîu, porumb), o vor putea primi în natură. în cadrul echipei, retribuţia suplimentară obţinută se va împărţi între membrii acesteia — mecanicii agricoli şi cooperatori — corespunzător cu munca pe care a depus-o fiecare şi cu îndeplinirea obligaţiilor. Din totalul cantităţilor deiereale ce vor fi primite de staţiunile de mecanizare a agriculturii, pentru depăşirea planului de producţie în cooperativă, mecanicii agricoli care au lucrat la culturile respective vor putea cumpăra pînă la 40 la sută din aceste cantităţi de cereale (grîu, porumb). La celelalte culturi, retribuția suplimentară se va acorda numai în bani. ADAS. •. * Literele cîştigătoare la tragerea din 31 decembrie 1970 Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea * de amortizare a asigurărilor de viaţă din 31 decembrie 1970 au ieşit următoarele opt combinaţii de ,litere : E. R. W. I E. T. I. G. X. V. V. X. J. L. U. G. Y. O. S ' A. I. Z. V. Z. X. ) Toţi asiguraţii care au poliţele în vigoare şi au trecute în sie una sau mai multe din aceste ipombinaţii ale căror litere sunteţi scrise în ordinea ieşirii la tragere,se vor prezenta la unităţile A.D.A.S. pentru a-şi primi sumele cuvenite. 4 m