Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)
1971-01-26 / nr. 6709
I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.H .1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I Anul XXIII -Nr. 6709 " Marţi 26 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani SESIUNEA A IX-A A CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ILFOV înaltă responsabilitate faţă DE EDIFICAREA ECONOMICĂ şi socială a Întregului judeţ 1970 — a V-a şi ultima treaptă a cincinalului adoptat de Congresul al IX-leaal partidului, a adus judeţului nostru, ca şi celorlalte judeţe ale ţării, succese importante în toate domeniile de activitate. Bilanţurile anului 1970 consemnează depăşiri considerabile la principalii indicatori de plan, dezvăluind, în acelaşi timp, noi resurse de ridicare a eficienţei economice, de perfecţionare a activităţilor social-culturale şi edilitar-gospodareşti. Analizînd amplu şi exigent munca desfăşurată de organele locale ale puterii şi administraţiei de stat pentru îndeplinirea obiectivelor planului şi bugetului judeţului pe 1970, a IX-a sesiune a Consiliului popular judeţean Ilfov a stabilit, după cum am mai anunţat, obiectivele activităţii consiliilor populare în acest an, căile de continuă perfecţionare a muncii organelor locale de stat. Astăzi, publicăm relatarea dezbaterilor comitetelor executive ale consiliilor populare municipal Giurgiu şi ale oraşelor Olteniţa, Urziceni şi Buftea şi-au dovedit pe deplin eficacitatea. In raportul prezentat de tovarăşul Anghel Ştefănescu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, ca şi în cuvîntul deputaţilor Mihai Burciu, secretarul Comitetului comunal de partid Dragomireşti-Vale şi Grigore Iorcea, primarul comunei Vînătorii Mici, s-a evidenţiat munca susţinută şi perseverentă a comitetelor executive pentru realizarea ritmică a veniturilor şi cheltuirea judicioasă a fondurilor bugetare. Astfel, la sfîrşitul anului, încasările se ridicau pe total județ la 115 000 000 lei, din care (Continuare in pag. a 3-a) Succesele anului 1970 - premise pentru realizările viitoare ‘Aşa cum a rezultat din raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Călin, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, dintre cele 8 întreprinderi de industrie locală — care şi-au realizat sarcinile de producţie , unităţile din Olteniţa, Periş, Urziceni, şi Afumaţi s-au distins prin importante depăşiri ce au determinat ca, pe judeţ, planul producţiei globale industriale să fie îndeplinit în proporţie de 104 la sută. In acelaşi timp, producţia marfă planificată a fost depăşită cu 39,5 milioane lei, au fost livrate importante cantităţi de mărfuri peste plan la fondul pieţei, s-au depăşit cu 14 la sută sarcinile de livrări pentru export, au fost asimilate noi produse, s-a redus consumul de materii prime şi materiale. Analiza rezultatelor obţinute în gospodărirea comunală şi locativă atestă că întreprinderile din acest sector au reuşit să-şi perfecţioneze substanţial activitatea, obţinind rezultate superioare anilor precedenţi. Avînd în vedere că volumul producţiei şi prestaţiilor executate a depăşit cu aproape 30 la sută sarcina de plan, că economiile la preţul de cost au fost de 1,5 milioane, iar beneficiile suplimentare s-au ridicat la 3 milioane, sublinia deputatul Nicolae Iosif, primarul oraşului Olteniţa, au fost create premise hotărîtoare pentru îndeplinirea cu succes a indicatorilor planificaţi pe anul 1971. Sesiunea a fost informată şi asupra succeselor importante obţinute în activitatea de investiţii, unde volumul planificat a fost depăşit cu aproape 30 milioane lei. După cum arăta, în cuvîntul său, Nicolae Iova, directorul Trustului de construcţii Ilfov, practic aceasta a însemnat apariţia pe harta judeţului nostru a noi obiective economice şi social-culturale, hala metalurgică a I.I.L. Hrăneşti, uscătoria de cherestea Olteniţa, Poligonul de prefabricate din Giurgiu, 657 de apartamente, săli de clasă, internate etc. Unităţile comerţului de stat din Giurgiu, Olteniţa şi Urziceni au obţinut rezultate bune în aprovizionarea cu mărfuri solicitate de cumpărători, astfel că în cursul anului trecut volumul desfacerilor s-a ridicat la 542 milioane lei. La realizarea acestor succese au contribuit, după cum preciza deputatul Costel Pădurăreanu, directorul Direcţiei judeţene comerciale, măsurile de extindere a reţelei comerciale, precum şi modernizarea a 60 de unităţi din reţeaua existentă. Rezultatele bune obţinute în economia locală sunt, de asemenea, consecinţa măsurilor luate de Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean pentru diversificarea producţiei, valorificarea superioară a resurselor de materii prime şi materiale, permanentizarea legăturilor între unităţile producătoare şi cele de desfacere a bunurilor de consum. Deciziile prin care au fost sporite atribuţiile Marin Cojocaru şi Nicolae Mladen, ajustori S.D.V. la Şantierul Naval Giurgiu, lucrînd la maşina de tăiat ţeava din abraziv, maşină confecţionată de ei. Foto :s. noku OLIMPIADA TINERILOR MECANIZATORI Manifestare devenită tradiţională, Olimpiada tinerilor mecanizatori a întrunit duminică la faza judeţeană a concursului un mare număr de participanţi. Amploarea acestui concurs este oglindită şi de faptul că la faza de masă au participat mai bine de 2..000 tineri mecanizatori din judeţul nostru. La S.M.A. Ciorogirla s-au prezentat duminică dimineaţa cîştigătorii fazei de masă a concursului, adică cei care s-au clasat pe locurile 1 in fiecare S.M.A. sau I.A.S. Au fost invitaţi, de asemenea, şi cei care au ciştigat locurile 2 şi 3., erau prezenţi activişti ai organizaţiilor V.T.C., preşedinţi ai organizaţiilor sindicale, tehnicieni şi ingineri din unităţile agricole de stat. în sala de festivităţi a unităţii gazdă a concursului au fost peste 300 de tineri mecanizatori şi alţi invitaţi. In prima parte, participanţii la această manifestare au audiat expunerea tov. Marin Manolescu de la Ministerul Agriculturii si Silviculturii privind organizarea muncii in agricultură a tov Ion Bianu, cercetător principal la Institutul de cercetări pentru mecanizarea agriculturii a înfăţişat celor prezenţi caracteristicile noilor tipuri de tractoare şi maşini agricole, folosindu-se in expunerea sa şi de diapozitive. în continuare, concursul propriu zis al Olimpiadei s-a desfăşurat în cadrul a 17 posturi de lucru organizate în halele S. M. A. Ciorogîrla concurenţii fiind asistaţi de către cadrele tehnice de specialitate de la unitatea gazdă. Profesori examinatori ing. Victor Neagu de la Centrul de instruire şi perfecţionare a cadrelor din agricultură de la Ştefăneşti şi ing. şef Alexandru Gherman de la S.M.A. Ciorogirla. — Aveţi la dispoziţie 15 pînă la 30 de minute. Ce subiect aţi tras ? Concurenţii înapoiază plicurile cu subiectele la care vor trebui să răspundă şi se apucă de treabă. La fiecare post de lucru tinerii mecanizatori dau examenul maturităţii verificînd şi punînd la punct pompa de injecţie, direcţia, sistemul de ungere, instalaţia hidraulică, sau alte elemente ale tractoarelor. Minutele se scurg sub tensiune. Fiecare vrea să cîştige cît mai mult din timpul afectat probei mecanice. Proba practică a fost trecută cu bine de 8 tineri mecanizatori care s-au prezentat pe scena clubului pentru a răspunde şi la întrebările teoretice — Ştefan Bucată (S.M.A. Ştefăneşti), Ştefan Gheorghe (S.M.A. Tărtăşeşti), Nicolae Muşat (S.M.A. Budeşti), Constantin Manolache (S.M.A. Ciorogiria), Paul Niţu (IA.S. Urziceni) ,Marin Gheorghe (I.A.S. Fundeni), Alexandru Păun (S.M.A. Urziceni), Ion Fereșteanu (S.M.A. Giurgiu). într-o atmosferă entuziastă, specifică unor asemenea concursuri, se dau răspunsuri argumentate și precise. Punctajul acordat de juriu a situat pe primul loc la Olimpiada tinerilor mecanizatori (faza judeţeană) pe Alexandru Păun de la S. M. A. Urziceni cu 920 de puncte. Pe locurile 2 şi 3 s-au clasat Constantin Manolache de la S.M.A. Ciorogîrla (635 puncte) şi respectiv Marin Gheorghe de la I.A.S. Fundeni (885 puncte). Cîştigătorilor concursului le-au fost acordate diplome şî premii în bani. Un alt cîştigător al concursului a fost agricultura care va dispune de tineri mecanizatori mai bine pregătiţi, buni cunoscători ai maşinilor pe care le conduc şi minunase. I. NACIU — Cînd zicem telefon, imediat ne gîndim la ... ton. Apropo de acesta cu ce „ton“ a debutat telefonia județului în acest an ? — Noi zicem, bun. Pentru că baza unei treceri pe o treaptă nouă calitativă a întregii activități a fost pusă de colectivul nostru încă din 1970. Acesta a fost anul rentabilizării serviciilor noastre P.T.T.R., prin reducerea cheltuielilor la fiecare 1000 lei „producţie“. Astfel, şi la noi ca de altfel in toate ramurile producţiei materiale investiţiile de muncă socială, se justifică acum economiceşte. Vă rugăm să ne enumeraţi citeva din realizările cu care aţi Încheiat cincinalul trecut. — O apreciere generică ar fi aceea că cincinalul pe care l-am INTERVIUL NOSTRU TELEFONIC-1971 şi in perspectivă • EXTINDEREA CENTRALELOR TELEFONICE DIN GIURGIU, OLTENIŢA^ BUFTEA •^AUTOMATIZAREA VA PĂTRUNDE ŞI MAI MULT ÎN REŢEAUA TELEFONICĂ RURALA • LA HOTARELE, VA FI ÎNLOCUITA ACTUALA CENTRALĂ TELEFONICĂ AUTOMATĂ • MODERNIZĂRI DE INSTALAȚII LA GREACA ŞI GIRBOVI • NI SE PROMITE UN „TON“ MAI BUN ȘI MAI PROMPT ATUNCI CÎND RIDICĂM RECEPTORUL. 9 în toate domeniile de activitate se exprimă în aceste zile opțiuni, păreri, propuneri, se fac planuri cu privire la ceea ce va trebui să însemne, în lumina indicaţiilor Congresului al X-lea al P.C.R. şi al recentelor documente de partid, ridicarea calitativă a întregii activităţi economice. 9 în acest angrenaj complex, telefonia ca şi celelalte mijloace de comunicare la distanţă, rapide şi clare, îşi au un loc bine determi- nat decurgînd din înseşi necesităţile sistemului informaţional ce se va dezvolta şi afirma cu precădere în acest nou cincinal pe care l-am început. Judeţul Ilfov se bucură de o reţea proprie de telefoane ce a cu- 9 noscut îmbunătăţiri substanţiale în anii 1966—1970, cu un salt cali- 9 tativ deosebit in anii ce au urmat noii organizări administrativ-te£ ritoriale a ţării. 9 O convorbire purtată zilele trecute cu rov. ing. RADU JEAN, directorul Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii — Ilfov, — 9 ne-a pus în curent cu cîteva din acţiunile deja începute şi noutăţile care privesc telefonia în acest an şi în perspectivă, precum şi cu îmbunătăţirea continuă a serviciilor către abonaţi, unităţi economice şi cetăţeni. De pentru curenţi purtători cu cite 12 căi în direcţia Bucureşti — Bolintin Vale şi Bucureşti — Buftea. Cu cite o cale Bucureşti— Clejani şi Valea Argovei—Brăneşti. Intre Bucureşti şi Giurgiu s-a instalat un sistem de 24 căi, iar pe direcţia Urziceni s-au înlocuit circuitele fizice cu sisteme de curenţi purtători. S-au realizat de asemenea zeci de noi legături telefonice determinate de nevoile economice şi de solicitările cetăţenilor între numeroase localităţi rurale ca Bolintin, Vărăşti, Brăneşti, Baloteşti, Fierbinţi şi altele. Fiindcă v-aţi referit la aprecieri de ansamblu vă rugăm să ne daţi, pe scurt, şi caracteristica generală pe care o va avea telefonia judeţului în acest an precum şi in cincinalul pe care l-am început. — Da, 1971 a început ca an al extensiei centralelor telefonice în majoritatea oraşelor judeţului, în pas cu cerinţele dezvoltării economice, cu creşterea gradului de ur- banizare şi deci a cerinţelor tot mai sporite de confort ale cetăţenilor. La Giurgiu de exemplu, vor începe lucrări de extindere a actualei centrale automate cu încă 1000 de linii. Iar în aşezările rurale Interviu consemnat de M. ŞTEFĂNESCU (Continitar din pag. a 3-a) încheiat s-a caracterizat prin extinderea în oraşele şi comunele judeţului a numărului de circuite telefetrice prin instalarea de siste ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1979, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că între ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decât să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independenţă naţională şi socială. In anii construcţiei socialiste prietenia şi colaborarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spune că relaţiile de astăzi sunt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre şi dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părţi a lumii într-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit şi cel cu Bulgaria, sînt rezultatul politicii consecvente a partidului şi guvernului României socialiste de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte şi Polonia şi Bulgaria pe de altă parte avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securităţii în Europa, la dezvoltarea colaborării şi prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat in unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare, şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. în continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbateri, proiectele respective, următoarele decrete : decretul privind autoi ./.area şi funcţionarea în Republica Socialistă România a reprezentanţelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine ; decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Comerţ Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea astronauţilor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, precum şi Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul finlandez După cum s-a anunţat, la sfîrşitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicităţii un Aide-memoire care sugerează iniţierea unor consultări cu privire la organizarea conferinţei de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în vederea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoştinţa guvernului român pe cale diplomatică La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-memoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe și i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul guvernurului Finlandei. După ce se subliniază că propunerile conţinute în documentul finlandez au fost examinate cu atenţie de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfăşoară o intensă activitate pentru îmbunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor de bună vecinătate între toate statele continentului european, pe baza principiilor unanim recunoscute ale suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale. In concepţia guvernului R. S. România, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum şi de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanţia deplină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de orice alte acte de folosire a forţei sau de ameninţare cu forţa şi să asigure dezvoltarea lor paşnică într-un climat de destindere, înţelegere şi colaborare. Pentru înfăptuirea acestui deziderat, după părerea guvernului român, în prezent este necesar să se treacă neîntîrziat, fără nici un fel de condiţii prealabile la pregătirea practică şi convocarea conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa. Consultările întreprinse de guvernul român îndreptăţesc aprecierea că sunt întrunite condiţiile pentru ca, paralel cu continuarea contactelor bilaterale, să se abordeze problemele concrete ale pregătirii conferinţei într-un cadru multilateral, prin organizarea de reuniuni pregătitoare cu participarea reprezentanţilor autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate“. Arătînd că în pregătirea Conferinţei este necesar să se adopte o atitudine constructivă, receptivă faţă de toate propunerile de natu- ■ ră să promoveze securitatea şi cooperarea în Europa, în răspuns se spune : „Abordarea problemelor existente într-un spirit realist va permite soluţionarea lor treptată în interesul tuturor popoarelor europene, pe calea realizării obiectivelor nobile ale instaurării păcii, securităţii şi colaborării pe continent. Aceasta presupune participarea directă şi activă a tuturor statelor interesate, în condiţii de deplină egalitate, la toate fazele pregătirii, organizării şi desfăşurării primei conferinţe pentru securitate şi cooperare în Europa, ca şi ale celor ce vor urma“. Subliniind că România urmăreşte cu simpatie eforturile Finlandei pentru ameliorarea relaţiilor intra statele europene şi însănătoşirea atmosferei politice pe continent şi este gata să coopereze cu Finlanda în promovarea iniţiativelor orientate spre înfăptuirea acestor scopuri, în răspuns se precizează : „Guvernul Republicii Socialiste România se declară de acord cu propunerile guvernului finlandez privind efectuarea de consultări cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei în vederea începerii discuţiilor asupra organizării conferinţei europene în cadrul unor reuniuni multilaterale. în acest sens au fost date instrucţiuni corespunzătoare ambasadorului RS. România la Helsinki“. In încheiere se arată că, în spiritul politicii sale generale de pace şi colaborare, guvernul Republicii Socialiste România va continua să militeze cu hotărîre, prin măsuri şi acțiuni concrete, pentru instaurarea şi dezvoltarea unor raporturi de bună vecinătate şi înţelegere pe plan european, pentru înfăptuirea destinderii, securităţii şi colaborării în Europa şi în iunie. La încheierea primei elesi a Festvalului teatrelor de păpuşi „Vasilache 70" O medalie da pentru păpuşarii din şi una de argint din Petrăchioaia Premiul pentru cel mai bun spectacol, medalia de aur titlul de laureat al primului Festival „Vasilache 70" — formaţiei Casei de cultură din Giurgiu (Citiţi amănunte in pag. a 3-a)