Steagul Roşu, martie 1971 (Anul 23, nr. 6739-6764)

1971-03-02 / nr. 6739

io Pag­­a 2 a întrecerea brigăzilor artistice în faza judeţeană de la Giurgiu. La clubul S. N. G. Brigăzile artistice de agitaţie din întreprinderi ale municipiului Giurgiu („Prefabricate", O.C.L., I.I.L. „Steagul roşu", Cooperativa „Sirguinţa“) şi de la Fabrica de vară din oraşul Buftea, au adus pe scena clubului S.N.G. intr-o manieră de aleasă ţinută artistică, nota obişnuită, specifică fiecărui colectiv de muncă dar transfigu­rată pe scara valorilor artistice. O ocazie bună pentru instructorii şi creatorii de texte din judeţ, a căror prezenţă la asemenea com­petiţii ar fi deosebit de utilă­­atenţie, faza judeţeană nu s-a încheiat încă Fantezia textierilor (uneori cam exagerată, apropo de textul de la „Prefabricate intitulat „Cu avio­nul TU 101 intr-un raid anchetă“ (sic!), autor I. Jugănaru, şi interpretarea scenică au creat in genere spectacole reuşite, oferin­­du-ne posibilitatea (şi aşa este bine) să cunoaşt­em nu numai ce este mai semnificativ în viaţa fiecărui colectiv, dar şi potenţele artistice în stare să creeze momente de satiră plăcute pentru spectatori. Ingenioasă ni s-a părut culege­rea aspectelor de la 1.1.L. „Steagul roşu“, ordonate artistic sub titlul semnificativ: „O poveste cu mai multe reclame“. Spectacolul oferit de colectivul artistic al acestei întreprinderi a demonstrat că po­sibilităţile de afirmare artistică a interpreţilor depind în mare mă­sură de construcţia textului. Ne-au mărturisit-o, pe scenă deschisă ti­nerii: Marin Goană,­­Lucian Cibi, Florian­a Sultănaiu, Gheorghe Stan­­ciu, Clarisa Buduru, Domnica Covaci, Lucia Uriaşu şi Floarea Peta. Echilibrate din punct de ve­dere al încărcăturii laudative şi artistice, spectacolul „Varietăţi la brigadă“ (autor, talentatul şi animatorul tapiţer Gheorghe Neaţă) a oferit col­ectivului de interpreţi de la cooperativa meşteşugărească ,,Sirguinţa“ (Petre Trimbez, Marian Voicu, Tudor Cazacu, Niculina Tone, Ion Marcela, Geta Creţu­­lescu şi Ştefania Enache) un ar­senal de replici grupate pe mo­mente bine distincte. De un deo­sebit succes s-a bucurat spectacolul susţinut de brigada artistică a Fa­bricii de vară din Buftea. Fetele cu pălărioare albe au realizat o gamă de momente în care jocul scenic variat, mimica şi mai ales flerul, le-au făcut să cucerească aplauzele unanime ale publicului. Textierul Cornel Codiţă şi instruc­torul cultural Silvia Vişnei au trecut cu bine examenul împreună cu fetele: Mariana Istrate, Florica Gresov, Paul Hudiştean, Gheor­­ghiţa Tudor şi Gheorghiţa Con­stantin, Elena Ionescu şi Niculina Chiriac. •„Brigada artistică de la O.C.L.M. interpreţi Florian Bobonea, Tudora Cernea, Ivan Marian, Victoria Data, Vasile Ciupercă, Stela Gogoaşe şi Georgeta Dimitrov­, a reuşit să ne transpună în atmosfera unităţilor comerciale cu subtilităţile ei. Cit despre efectul pe care l-au avut textele brigăzilor artistice menţionate, ne-o pot spune prin­tre alţii, tovarăşii de la serviciile C.T.C. şi aprovizionare, de la în­treprinderea de prefabricate, de la unităţile de reparaţii radio şi te­levizoare din municipiul Giurgiu precum şi de la I.R.E.R. (Buftea). Aşteptăm..­ La Casa de cultură întrecerea brigăzilor artistice de agitaţie din cadrul aşezămintelor culturale a fost deschisă simbolic de formaţia artistică a Casei Ar­matei în interpretarea unui mon­taj muzical literar dedicat aniver­sării semicentenarului Partidului Comunist Român. Ţesătura selectă a unor versuri din poeziile lui Mihai Beniuc, Măriei Banuş, N. Tăutu, George Lesnea, pe fondul muzical al Rapsodiei a ll-a de George Enescu şi al unor cântece patriotice şi revoluţionare, au creat acea notă specifică, emoţio­nală, de spectacol festiv, omagial. Grupul de recitatori Sanda Preda, Petruţa Voitiş (excepţională reci­tatoare), Georgeta Teaşcă, Iulia Dumitrescu, Aurelia Şerban, Lucia Sava, s-a prezentat la un nivel artistic de înaltă calitate. Artiştii amatori din Găujani, Gostinari şi Gogoşari au adus pe scena Casei de cultură din Giurgiu, mesajul vibrator de muncă al harnicii­­ cooperatori, imaginea nouă a satu­lui. Textele create de profesorii Dan Veronica şi Dan Nicolae (Gău­jani), Vasile Rizea şi Ion Vasi­­lache (Gostinari) au fost bine re­alizate artistic. Scenic­ile au fost interpretate sub forma unor mon­taje folclorice. Spectacolul tineri­lor cooperatori din Gogoşari a fost in întregime dedicat aniversării semicentenarului. Concursul brigăzilor artistice desfășurat la Giurgiu a demon­strat incă o dată popularitatea de care se bucură acest gen artis­tic cu caracter operator-educativ in viața colectivelor de muncă. G. BAJENARU Universităţile populare in oglinda săptămînii Programele din această săptămî­­nă cuprind importante probleme de istorie a P.C.R. ale vieţii politice şi social-culturale. La Giurgiu, marţi (9) , expunerea „Lupta forţelor democratice in frunte cu P.C.R. împotriva fascis­mului pentru apărarea independen­ţei şi integrităţii teritoriale a Româ­niei“ (lector V. Georgescu). Un răs­puns la întrebarea „îmbrăcămin­tea , tiran sau slujitor al perso­nalităţii ?“, va fi dat de lectorul A. Buzatu. La Urziceni, marţi: „Trecutul istoric al partidului, sursă de inspi­raţie pentru creatorii de astăzi“ (lector L. Olteanu); „Insurecţia na­ţională de la 23 August 1944. Par­ticiparea României la războiul antihitlerist“ (lector I. Tudorache); „Tendinţe noi in deservirea popu­laţiei şi posibilităţile îmbunătăţirii acesteia“ (lector T. Răzvan); „O­­rientarea şi dezvoltarea gustului pentru citit al copiilor" (lectori G. Mocanu, I. Gheorghiu, A. Gheor­ghe). La Olteniţa, marţi: „Probleme noi în programarea modernă a acti­vităţii întreprinderilor" (lector. M. Şerban); „Estetica comercială în alimentaţia publică“ (lector M. Şer­ban) ; „Tribuna actualităţii poli­ticii internaţionale“ (lector. T. Răz­van) ; „Femeia de-a lungul secole­lor“ (lector C. Gavriliţă). La Brăneşti, miercuri: „Congre­sul al X-lea al P.C.R., un vast pro­gram de ridicare a patriei pe noi culmi ale progresului“ (lector I. Rusescu); vineri­­. „Ultimul dar al Dunării — Delta“ (lector Ec. Boţea). La Călugăreni, miercuri : „Dez­voltarea intensivă şi multilaterală a agriculturii“ (lector I. Ştefan); „Educarea tinerei generaţii în spi­ritul adevărului ştiinţific despre lume şi viaţă“ (lector Gh. Niţu) ; „Respectarea normelor sanitare în timpul campaniei agricole“ (partea 1) — (lector N. Marinică). La Domneşti, miercuri : „Activi­tatea P.G.R. în direcţia făuririi unei economii armonioase şi uni­tare (congresele VIII şi IX) — (lec­tor H. Uschersohn); joi : „Lupta îm­potriva cancerului" (lector C. Iogu); vineri : „Numai mama este res­ponsabilă în educaţia copiilor* ? (lector M. Enache). La Hotarele, marţi ! (9) „Alco­olismul, tabagismul şi consecinţele lor" (lector M Cocăneanu); miercuri: „Trăsăturile morale ale vieţii de familie" (lector Ana Dinu); vineri : „Contribuţia U.T.C. la edificarea societăţii socialiste în ţara noastră“ (lector V. Tone). La Periş, marţi : (9) „Nunta de aur“ (întâlnire cu familii care-şi sărbătoresc acest eveniment)­­ (lector I. Zighişanu); miercuri, „Revoluţia culturală în România“ (lector I. Dorohoi); sâmbătă : „Oa­meni de ştiinţă români, militanţi pentru adevăr“ (lector I. Trandafi­­rescu). TELEVIZIUNE MARŢI 2 MARTIE 10,00—11,00 Tele-şcoala 18.00 Deschiderea emisiunii. Steaua polară — cabinet de orientare şco­lară şi profesională 18,50 Rominia ’71. Azi — judeţul Tulcea 19,15 Publicitate 19,20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Concursul şi Festivalul inter­naţional „Cerbul de aur”, Braşov— România. Ediţie a IV-a 21.30 Rondel pentru oraşul de „por­ţelan“ 21.30 Partea a II-a a Concursului şi Festivalului Internaţional „Cerbul de aur“ 22.35 Telejurnalul de noapte 23.00 închiderea emisiunii RADIO MARŢI 2 MARTIE PROGRAMUL I 14.00 compozitorul săptămînii; 14,40 Debut radiofonic ; 15,05 Agroşcoala; 15,20 Piese interpretate la chitară ; 15,41 Pagini vocale şi orchestrale din m­u­zica de estradă ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Cîntecul săptămînii ; 16,30 Muzică uşoară ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Radio­­enciclopedie pentru tineret ; 17,30 Concert de muzică populară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Concursul şi Festi­valul Internaţional „Cerbul de aur“. Braşov—România ; 22,35 Romanţe ; 23,00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport ; 23,30 Pagini muzicale de mare popularitate ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Soliști de muzică populară ; 14,30 Memoria pămintului românesc ; 15,00 Melodii ; 15,20 Cîntă Ion Schi­poancă ; 15,30 Radio-școală ; 16,00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Orchestra Bobby Byrne ; 16,30 Cro­nica săptămînii muzicale ; 16,50 Sfa­tul medicului ; 17,00 Cintece de dra­goste şi jocuri populare ; 17,30 Tea­tru serial. „Aurul negru“ ; 17,48 In­termezzo liric; 18,00 Publicitate radio; 18,20 Muzica de-a lungul veacurilor ; 18,55 Partidului, Inima şi versul ; 19,05 Cîntecul e pretutindeni ; 19,30 Ediţie radiofonică „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie"; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Mic dicţionar de operă ; 20,30 Pe drumul făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dezvol­tate ; 20,50 Muzică populară ; 21,10 Muzică simfonică ; 21,30 Atenţiune, părinţi! ; 21,50 Selecţiuni din operete; 22,00 Virtuoşi ai jazzului ; 22,30 Fo­noteca de aur ; 22,50 Concert de mu­zică uşoară ; 23,45 Concert pentru pian şi orchestră de Cornel Ţâranu. MIERCURI 3 MARTIE PROGRAMUL I 6,00 De la 6,00 la 9,30 ; 9,30 Viaţa cărţilor ; 10.05 Pe plaiurile Maramu­reşului cu cintec şi Joc ; 10,30 Vreau să ştiu ; 11,05 Duetul Nana Gualdi— Fred Weyrich ; 11,15 Itinerar glorios ; 11,35 Partidului meu iubit — cintece; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Cintă Flavia Buref ; 12,10 Arii din opere ; 12,30 Intilnire cu melodia populară şi interpretul preferat: 13,00 Radiojurnal; 13,10 Avanpremiera cotidiană ; 13,22 Rebus melodii. PROGRAMUL II 6,00—8,10 Program muzical de dimi­neaţă ; 8,10 Tot înainte ; 8,25 Mari interpreţi ; 8,47 Cintece ; 9,10 Curs de limba germană ; 0,30 Ansamblul fol­cloric „Ciprian Porumbescu“ din Su­ceava ; 10,00 Muzică simfonică ; 10,36 Solişti de muzică uşoară ; 11,00 Din muzica popoarelor; 11,26 Muzică uşoară ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Melo­dii compuse şi interpretate de Renata Vasilescu; 12,30 Opereta „Rose-Marie" de Frimi (fragmente); 13,00 Concert de prinz. MARŢI 2 MARTIE Lakme, ora 19.30 : Opera Română Suzana, ora 19,30 : Teatrul de Ope­retă Ply Strindberg, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din bd. Schitu Măgureanu) Puricele in ureche, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala stu­dio) Zadarnicele jocuri de Iubire, ora 20 : Teatrul Mic Micul infern, ora 19,30 : Teat­rul „C. Tănase“ (sala din Calea Victoriei nr. 33) sonatul lunii, ora 19,30: Teatrul „C. Tănase" (sala din Calea Victo­riei nr. 174) Gilcevile din Chioggia, ora 19,30 : Teatrul Giulești (Sala Palatului R.S.R.) Mateiaş Giscarul, ora 9,30: Teatrul „Ion Creangă" Mazel-Tov, ora 19,30 : Teatrul evre­iesc de stat Guniver In Ţara Păpuşilor, ora 17 : Teatrul Ţăndărică (sala din Calea Victoriei) Fetele Didinei, ora 19,30 : Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ International *71, ora 19,30 : Circul de stat Mihai Viteazul : Patria (10 , 15 ; începutul : Central (9,15; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Mexic '70 : Festival (9 ; 11,15 ; 13,30; 16 : 18,30 ; 20,45) Trandafiri roşii pentru Angelica : Luceafărul (8,45 ; 11,15 ; 13,45 ; 16,15; 18,45 ; 21,15), Bucureşti (8 , 10 ; 12,15; 14,30 ; 16,45 ; 19 , 21,15) Romeo şi Jutieta : Capitol (8,45 ; 11,45 ; 14,45 ; 18 , 21), Favorit (10 , 13 ; 16,30 ; 19,30) B. D. intră In acţiune : Lumina (8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21), Munca (15,30 ; 18 ; 20,15) Clanul sicilienilor : Feroviar (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21), F.xcelsior (9 ; 11,15 ; 13,45 ; 16; 18,30 ; 21), Melo­dia (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16; 18,30 ; 21), Gloria (9,30 ; 12 ; 14,30 ; 17 ; 19,30) Cîntecele mării : Volga (9,30 ; 11,30; 13,30 ; 15,30 ; 18 ; 20,15), Aurora (9 ; 11;15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15) Incineratorul : Viitorul (16, 18 , 20) Tripla verificare : Lira (15,30 ; 18 , 20,15), Arta (9,SO 11,30 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15) Băieţi buni, băieţi răi : Victoria (9; 11,15 ; 13,30 ; 16; 18,30 ; 20,45), Tomis (9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Fla­mura (8 ; 11,15; 13,30 ; 16; 18,15; 20,30) Un italian In America : Griviţa (9,30 ; 11,30 ; 13,30 ; 16; 18,15; 20,30), Modem (9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20.30) Departe de lumea dezlănţuită: În­frăţirea între popoare (15,45 ; 19) Strada lăturalnică : Buzeşti (15,30 ; 18 , 20,15) îngerii negri : Dacia (8,30—20,30), Mioriţa (10; 13 ; 16 , 19) Cinci pentru Infern : Bucegi (16; 18,15 ; 20,30), Ciuleşti (15,30 ; 13­; 20,30) Genoveva de Brabant : Unirea (14,45 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30), Drumul Sării (14,45 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30) Ultimul samurai : Floreasca (15,30; 18 ; 20,30) Crimă şi pedeapsă : Moşilor (15,19) Pomul de Crăciun : Flacăra (15,30; 18 , 20,15) Ora scorpionului­­ Viten (15,30 ; 18; 20,30) 100 de carabine : Rahova (15,30 ; 18; Soarele alb al pustiului : Progresul (15,30 ; 18 ; 20,30) 24—25 nu se înapoiază : Ferentari­­ (15,30 ; 17,45 ; 20) 1 Cenușă : Pacea (16, 19) Public magicianul : Timpuri Noi 5 (9,30—17,30) 4 Program de filme documentare : Timpuri Noi (19,30—21) Aurul : Cringaşi (16, 18 , 20) 4 Şoimii : Cosmos (15,30 ; 18 , 20,15) 4 King Kong evadează 1 Laromet­a (15,30 ; 17,30 ; 19,30) GIURGIU Bucureşti : Eliberarea (I—II). 1 Libertăţii : Canalul şi viscolul OLTENIŢA 2 Flacăra : Profesorul infernului 2 ş.N.O. : Numai mortul va răspunde ^ URZICENI Pacea : Republica fetelor BUFTEA Libertăţii : O nuntă cum nu s-a­­ mai văzut BOLINTIN Luceafărul : Şoarecele de America. J K’i/lT/Wll.'tlJiM'lE * Institutul meteorologic comunică : * in următoarele 24 de ore, vremea se * menţine friguroasă mai ales noaptea cind temperatura va coborî din nou , pină la minus 6 grade. Ziua tempe­­­­ratura maximă va atinge valori pină l la plus 2 grade, vint in general slab. Cer variabil. In următoarele trei zile, vremea se menţine friguroasă in prima parte­­ a intervalului apoi se va Încălzi u­­­­şor. Cerul va fi temporar noros, fa-­­­ vorabil ninsorii slabe, vint potrivit. J Temperatura staţionară la Început, apoi in creştere. 11 19.30) 20.30) în toate sectoarele rezultatele pot atinge cota realizărilor din zootehnie ţite privind îmbunătăţirea raselor de animale, îngrijirea raţională a tuturor speciilor şi a­dă­posti­rea lor în condiţii optime, mai buna orga­nizare a taberelor de vară pentru tineretul taurin şi ovine, controlul respectării regulilor sanitar-veteri­nare, creşterea cantităţilor de fu­raje, ridicarea calificării cooperato­rilor care lucrează în zootehnie, exe­cutarea la timp a noilor construcţii ca şi a reparaţiilor la construcţiile existente. Obiective şi răspunderi concrete a stabilit adunarea generală şi în planul de măsuri tehnico-organiza­­torice ce urmează a fi luate pentru ridicarea gradului de folosire raţio­nală a pămîntului, creşterea pro­ducţiei vegetale şi îmbunătăţirea tuturor activităţilor. înfăptuirea acestor măsuri va asigura reali­zarea producţiilor planificate atît la grîu (2.494 kg/ha­), porumb boabe (2.700 kg/ha), floarea soarelui (1.818 kg/ha) cit şi la legume, orz, orez, fasole, cartofi, pepeni, stru­guri, căpşuni, ricin ş.a. Esenţială rămîne problema participării la muncă a cooperatorilor la toate lu­crările şi în timp optim, creşterea simţului lor de răspundere faţă de modul în care se efectuează lucră­rile şi se asigură integritatea avu­ţiei obşteşti. Aşa cum au arătat vor­bitorii, aplicarea recentelor măsuri privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agricultu­rii, noul sistem de retribuţie a mun­cii în acord global vor spori cointe­resarea ţăranilor cooperatori apor­tul lor la obţinerea unor recolte tot mai mari, răspunderea faţă de gos­podărirea bunurilor proprietate ob­ştească. Participînd la adunare, deputatul Anghel Ştefănescu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean Ilfov, venit să se întîlnească cu alegătorii săi din circumscripţia electorală Chirnogi, ne-a declarat i­ar în îndeplinirea hotărîrilor a­­dunării generale, C.A.P. va trebui să beneficieze mai mult de sprijinul consiliului popular care, după cum se ştie, răspunde direct de realiza­rea sarcinilor de plan din agricul­tură. Dezbaterile s-au referit foarte puţin la această problemă deşi re­zultatele anului 1970 denotă că C.A.P. ar fi avut nevoie de un spri­jin efectiv şi permanent. El va tre­bui deci să fie mult amplificat In acest an pentru înlăturarea defi­cienţelor şi realizarea cu succes a planului. Este posibil ca In toate sectoarele realizările să se ridice la cota celor din zootehnie, toate brigăzile şi fermele îşi pot realiza şi chiar de­păşi sarcinile de plan.­­Urmată din pag. a l-a­ viţei, precum şi la ovine , inclu­siv miei. Producţia globală de lapte a fost depăşită cu 12 la sută, reve­nind 1 873 litri de la fiecare vacă furajată (faţă de 1.800 planificaţi), însemnate depăşiri au fost înregis­trate şi în producţiile de lină, lapte de oaie, carne de porc şi de pasăre. Pentru anul 1971, fermei zooteh­nice îi revin sarcini sporite — prin­tre care o producţie globală de 6.042 hl. lapte (1.900 l. în medie de la fiecare vacă furajată), 45.150 kg. carne din care 32.400 kg. carne de bovine. Pentru realizarea şi depăşi­rea acestor indicatori, pentru livra­rea la fondul centralizat al statului a unor cantităţi suplimentare, s-a stabilit un plan de măsuri amănun- ­ STEAGUL ROŞU CONFERINŢA JUDEŢEANĂ A CONSILIULUI PENTRU EDUCAŢIE FIZICA SI SPORT-ILFOV­ ­Urmare d­in pag. a l­a)­tele naţionale, duminicile cultural­­sportive au fost tot atîtea prile­juri în care tinerii au petrecut ore plăcute de recreere în aer liber, tot atîta cîştig de sănătate fizică şi morală. In excursii au găsit cli­pe de recreere peste 12 000 de sa­lariaţi şi peste 50 000 de elevi. în domeniul sportului de perfor­manţă, mişcarea sportivă din judeţ, graţie unui generos şi calificat sprijin material din partea Consi­liului sindical judeţean, s-au făcut paşi încă necunoscuţi pe aceste meleaguri. O serie de echipe spor­tive au promovat în categorii su­perioare, dintre care remarcăm în mod special formaţia de popice „Cetatea“ şi echipa de fotbal S.N. Olteniţa. Recorduri şi titluri na­ţionale la aeromodelism obţinute de către elevii din Giurgiu, sub conducerea maestrului sportului Mircea Busuioc. Baza materială a sportului a căpătat în aceşti ani noi dimensiuni, îmbogăţindu-se cu o serie de instalaţii. Numai în a­­nul 1970 Consiliul sindical jude­ţean a cheltuit pentru construcţii şi amenajări de baze sportive a­­proape un milion de lei, fapt re­levat cu recunoştinţă de către da­rea de seamă. Un sprijin real la dezvoltarea bazei materiale a spor­tului în judeţul Ilfov l-au oferit comitetele orăşeneşti şi comunale de partid, comitetele executive ale consiliilor populare, pentru amena­jarea a numeroase terenuri simple. Darea de seamă ca şi dezbaterile au subliniat lipsurile care mai frinează activitatea sportivă in unele localităţi din judeţ. In cuvîntul lor, participanţii la discuţii s-au referit pe larg la po­sibilităţile mari pe care le are miş­carea sportivă din judeţ de a ob­ţine succese deosebite. S-au făcut numeroase propuneri menite să completeze bogatul plan de măsuri prezentat Conferinţei. Pentru succesele obţinute de miş­carea sportivă din judeţul Ilfov, tovarăşul GHEORGHE NECULA a transmis tuturor reprezentanţilor mişcării sportive din judeţ, spor­tivilor, antrenorilor, conducătorilor asociaţiilor sportive, calde felici­tări în numele Comitetului jude­ţean de partid şi al­ Consiliului popular judeţean. Relevînd cîteva din succesele do­­bîndite, primul secretar al Comite­tului judeţean de partid, în spi­ritul de exigenţă propriu partidu­lui nostru, s-a referit pe larg la faptul că ceea ce s-a realizat în domeniul sportului de masă şi mai ales de performanţă se situează cu mult sub nivelul posibilităţi­lor şi a condiţiilor reale create în aceşti ani. Este vorba în primul rînd de faptul că indicaţiile date de partid privind cuprinderea u­­nor mase tot mai largi de oameni ai muncii, a întregului tineret la practicarea organizată a exerciţii­­lor fizice şi sportului nu a fost în­­trutotul realizată în judeţul nos­tru. în acest sens, Consiliul ju­deţean pentru Educaţie Fizică şi Sport, ca organ tehnic de îndru­­mare cit şi organizaţiile sindicale, de U.T.C., de pionieri şi Inspecto­ratul şcolar, cit şi organele locale de partid şi de stat nu s-au preo­cupat suficient de folosirea tuturor posibilităţilor pentru antrenarea ti­neretului la practicarea sportului. Tovarăşul Gheorghe Necula s-a referit pe larg la marile posibili­tăţi locale pe care le oferă jude­ţul nostru în practicarea unor ac­tivităţi sportive cum sunt cele nau­tice, sau mai ales oină, sport cu bogate tradiţii în satele judeţului. Rămînerea in urmă în sportul de masă, mai ales in mediul sătesc, se datoreşte şi faptului că Inspec­toratul şcolar şi organele locale de partid solicită prea puţin profeso­rii de educaţie fizică care au obli­gaţia să desfăşoare activitate spor­tivă cu tinerii din comune. Avem un fond bogat de profesori de e­­ducaţie fizică, peste 200 de oameni de specialitate care ar putea crea cadrul organizatoric al unor boga­te activităţi sportive. Referindu-se la munca acestor specialişti, vor­bitorul a criticat faptul că nici la orele de educaţie fizică din şcoală nu se acordă atenţia cuvenită. Sportul în şcoala noastră nu mai este o dexteritate, ci are importan­ţa sa bine stabilită în crearea unui tineret sănătos capabil pentru muncă şi apărarea patriei. După limba română şi matematică, edu­caţia fizică urmează ca pondere în programul de învăţămînt, fapt destul de edificator pentru impor­tanţa ce i se acordă. în încheierea cuvîntării sale, to­varăşul Gheorghe Necula a atras atenţia asupra faptului că organele şi organizaţiile de partid orăşeneşti şi comunale vor trebui să contro­leze cu o mai mare răspundere mo­dul în care organizaţiile sindicale, asociaţiile sportive, organizaţiile U.T.C. şi pionieri, îşi îndeplinesc obligaţiile stabilite prin lege pri­vind activitatea sportivă a oame­nilor muncii, a tineretului. Con­siliile populare sunt datoare să a­­corde tot sprijinul pentru dezvol­tarea bazei materiale a activităţii sportive. Să facem ca şi acti­vitatea sportivă să se situeze la nivelul marilor realizări economi­­co-sociale obţinute de oamenii muncii din judeţul Ilfov. în partea a doua a Conferinţei, a fost ales Consiliul judeţean pen­tru Educaţie Fizică şi Sport, com­pus din 43 de membri. Ca preșe­dinte a fost reales tov. Romulus Cioacă. Ascultînd’o pe Ina Otilia Ghiulea Acest „trubadur” este o artistă, o poetă, o cintăreaţă Îngemănate prin tradiţia firii, muzica şi poezia au rămas dintotdeauna mu­zele îndrăgite ale pămintenilor. În e­­poca „abstractului“­­ muzical se mai orga­nizează şi recitaluri foarte păminteşti la care oamenii pămin­­tului vin să-şi recon­forteze spiritul, în sanctuarul lui Apollo îl redescoperă pe Gershwin, pe Brecht, Mac Dermot sau pe Lemarque. Şi tot a­­colo se intimplă — ca deunăzi — să aibă satisfacţia de a recunoaşte în cea care mijlocea de as­tă dată spectatorilor intilnirea cu seara de stihuri si melodii un artist in accepţia largă a cuvintului: Ina Otilia Ghiulea. Cunoscuta interpre­tă a Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“ ne oferă de la o vreme un inspirat recital in care artista dramatică este du­­blată de artista liri­că ; ea susţine par­tea muzicală a reci­talului şi totodată işi debitează propriile versuri. In această triplă ipostază am urmă­rit-o cu emoţia spec­tatorului şi — de ce n-am spune-o — cu satisfacţia de a ne fi oferit o seară de artă. O seară in care artista, poeta, cintă­­reaţa a adus totul la numitorul rafinamen­tului , in­ execuţia vocală, in recitare şi (să nu uităm că are un volum sub tipar) în universul proprii­lor versuri, Stihuri realizate la o manie­ră actuală dar cu discrete accente de nostalgie, de duioşie. In versurile Otiliei Ghiulea, după cum remarcă poetul De­­mostene Botez, fie­care b­rad, e plin de simfire, de poezie, de un sens care de­păşeşte lumea asta, dându-i alte dimen­siuni. Modalitatea, stilul sunt moderne, dar conţinutul are parfumul poeziei de totdeauna, cea fără virstă. Poate fi de aceea rezonanța tulbură­toare în momentele lirice originale „Ră­­mii mereu copil“, „Scrînciobul“, „Ba­ronul de Vax“, „La­cul“, „Am fost cîntă­­reaţă de bar“, acea înclinaţie predilectă spre universul inspi­raţiei lui Becaud (L’important c’est la rose!“), Edith Piaf („La foule“), Ger­shwin („Summerti­me“), Bertolt Brecht („Cîntecul fetei u­­şoare", „Barbara song“). Pe Mac Der­mot şi Sadovski ii tălmăceşte în manie­ra personală origina­lă ajungind la ac­cente de patos in e­­xecuţia celebrei piese a lui Lemarque „Quand un soldat“. O voce plăcută, un timbru, uneori cu rezonanţe de „mez­zo“, ne emoţionează sincer, ne cucereşte prin discreţia nuan­ţării, prin amplitu­dinea trăirilor. Dia­logul artistei-cântăre­­ţe cu pianul dă un plus de farmec serii datorită sensibilităţii acompaniamentului realizat de Petre Munteanu. Un „con­trapunct“ al serii de muzică şi poezie, dansurile moderne prezentate de Doina şi Cornel Patrichi care au alăturat sti­hurilor transparenţa metaforei paşilor. Şi, ca să nu se dezmin­tă, Ina Otilia Ghiu­lea, a mai adus un­­ spectacolul ei o în­gemănare : aceea a microfonului cu cas­­tagnetele care au ră­sunat de multe ori cu zvicniri pătimaşe fluturind cei doi fru­moşi trandafiri spre a ne aminti parcă de un trubadur modern care cintă pe toate strunele, cu toate simţirile, cu toate dăruirile. Ceea ce am Inttl­­nit de fapt in sub­­textul recitalului unde interpreta ne-a mărturisit prin gla­sul poetei profesiu­nea de credinţă slu­jită cu fervoarea permanenţei. M. GOSPODIN Ştiri sportive • FINALA PROBEI DE SIMPLU din cadrul turneului intrnational de tenia pe teren acoperit de la Macon (Georgia), disputată Intre Iugoslavul Zeliko Bra­­nilovici şi românul Iiie Năstase, a o­­ferit spectatorilor o luptă palpitantă cu neaşteptate schimbări de scor şi un ul­tim set dramatic. Condus cu 2—0 la se­turi, Năstase a avut o puternică reve­nire, reușind să egaleze scorul, dar, în ultimul set, la serviciul lui Năstase iugoslavul a răspuns cu un „passing shoot“ imparabl de stingă, care l-a asigurat victoria. Rezultatul final : 6—4, 7—5, 5—7, 3—6, 7—6 în favoarea lui Ze­liko Franulovici. Cistigind acest turneu, campionul iugoslav a confirmat forma bună manifestată In acest sezon, vic­toria sa recentă asupra lui Clark Gra­­ebner In turneul de la New York. înaintea partidei, de la Macon, Năs­tase și Franulovici se Inteniseră de șase ori, victoria revenind de patru ori te­­nismanului român. Cu turneul de la Macon, Hie Năstase încheie a cincea săptâmînă de joc continuu în turneele sti­tului „indoor“ din S.U.A. După cum se ştie el s-a clasat pe primul loc In concursurile de la Omaha şi Rich­mond, pe locul trei In turneul de la New York, a fost semifinalst la cam­pionatele S.U.A. de la Salisbury si fi­­nalist In turneul de la Macon. • ECHIPELE FEMININE DE HANDBAL Spartak Kiev si s. K. Nürnberg (R.F.G.) s-au Intîlnis in primul lor meci pen­tru semifinalele „Cupei campionilor eu-­­ropeni”. Prestind un joc foarte bun, handbalistele sovietice au repurtat vic­toria cu scorul de 15—6 (5—3) luînd un avans serios pentru meciul retur ce va avea loc la 6 martie la Nürnberg. Din echipa învingătoare, cele mai multe puncte (5) le-a marcat Vlasova. • ECHIPA DE FOTBAL Politehn­ica Iași și-a încheiat turneul în Republica Arabă Unită, jucind la Cairo cu forma­ţia locală Zamalek. La capătul unui joc echilibrat, scorul a fost egal 7­0—0. In cadrul acestui turneu, echipa Politehnica Iaşi a susţinut cinci meciuri, dintre care a pierdut două, a cîştigat unul şi a terminat la egalitate două. • SELECTIONATA MASCULINA DE HANDBAL a oraşului Galaţi, care se află în turneu In Algeria, a jucat la Constantine cu reprezentativa ţării gaz­dă. Handbaliştii români au terminat în-­­vingători cu scorul de 14—H. Policalificarea - o cerinţă expresă a tehnologiei actuale (Urmare din pag. a l-a) tra conducerea auto s-a alocat cite 60 ore pe fiecare cursant. Socotim că 400 ore de curs dau cunoştin­ţele necesare unui bun conducător auto. Am mers însă şi pe o altă idee: unii dintre cursanţi deţin carnete de şoferi amatori , alţii au cunoş­tinţe despre conducerea automobi­lului. Această situaţie ne-a deter­minat să prezentăm lecţiile teore­tice, iar cu cei 10 tovarăşi mai bine pregătiţi să începem şi lec­ţiile practice. Astăzi, după un exa­men prealabil, aceştia au primit aprobarea să se prezinte la exa­menul pentru obţinerea carnetului de conducător auto profesionist. Nicolae Dinu, Ion Voicu, Petre Radu, Valentin Coandă iată doar câţiva dintre „absolvenţii“ primu­lui curs de policalificare de la I.R.E.R. Am zis primul curs pentru că vom acţiona în continuare în ideea policalificării. Faptul că şoferul­­electrician primeşte un spor de 20 la sută la salariu a determinat pe ceilalţi lucrători să ceară în nu­măr mare absolvirea unor aseme­nea cursuri. Ne gîndim ca pe lin­gă cursul organizat la secţia noas­tră să organizăm asemenea formă de policalificare şi la Exploatarea Ialomiţa şi la cea din judeţul Te­leorman. Prevederile proiectului de lege recent apărut stimulează şi mai mult cerinţa expresă a salariaţi­­lor noştri de a-şi perfecţiona pre­gătirea profesională, de a rezolva mai bine sarcinile de producţie. Prin forme variate şi cu ajutorul cadrelor de specialişti se va satis­face în cea mai mare măsură ne­­voia de „a şti“ a fiecărui lucrător. Noul, soluţiile valoroase, metodele şi procedeele moderne de lucru la liniile şi reţelele electrice vor fi sistematic asimilate de colectivul nostru. FABRICĂ DE PREFABRICATE DIN BETON „PROGRESUL" Şoseaua Giurgiului nr. 5 — Jilava ANGAJĂM IMEDIAT: — ZIDARI — BETONIŞTI — FIERARI BETONIŞTI — LĂCĂTUŞI MECANICI — pentru const, metalice — STRUNGARI — MUNCITORI NECALIFICAŢI (care se pot califica în meseria de betonist şi fierari betonişti la locul de muncă) — ELECTRICIENI ÎNTREŢINERE Asigurăm masă şi cazare contra cost în condiţii optime. Informaţii suplimentare se pot cere la telefonul 23.40.40 — interior 14 şi 38. SECŢIA PENTRU COLECTAREA METALELOR BUCUREŞTI Str. Cuţitul de Argint nr. 14, sectorul 5, telefon :23 86 53. ANGAJEAZĂ URGENT : — mecanici motorişti — mecanici auto — mecanici utilaje — electricieni auto — electricieni forţă — manipulanţi tuburi oxigen — macaragii pod rulant — automacaragii — muncitori necalificaţi. Solicitanţii să aibă domiciliul în Capitală, în comunele subordonate sau în comunele jud. Ilfov, cu posibilitatea de a face naveta zilnic de la domiciliu la locul de muncă. Menţionăm că locul de muncă este la I.C.M. Berceni, judeţul Ilfov. ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZARE A CĂRNII ILFOV oferă spre vînzare cooperativelor agricole de producţie, membrilor cooperatori şi producătorilor cu gospodărie in­dividuală vaci şi juninci gestante, la preţurile de contrac­tare cu un adaos de 5°/o. Doritorii se vor adresa direct secţiilor de îngrăşare de taurine din oraşul GIURGIU şi comunele CHITILA şi BRA­­GADIRU.­­ Pentru unităţile din sectorul socialist, plata se va face prin virament, iar pentru ceilalţi cumpărători cu numerar

Next