Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)
1971-07-22 / nr. 6861
. pag. a 26 * UN ITINERAR SPIRITUAL EXEMPLAR: rrVlRSTELE TIMPULUI de GEORGE MACOVESCU Apariţia unui volum — mai mult sau mai pufin exhaustiv care să ’cuprindă scrisul de o viaţă al unui gazetar este — in cazul în care gazetarul este ceea ce trebuie să fie, seismograful sensibil al timpului pe care îl parcurge — un eveniment. Un eveniment pentru că, grăbiţi cum suntem să ne petrecem propria existenţă, înţelegem să învăţăm trecutul din istorie sau din cărţile de literatură. Istoria este batal globală şi sintetică, iar literatura — metaforică. Dar gazetarul arde la temperatura prezentului . Din „scrumul“ său, al prezentului, fabrică cerneala tipografică. Dacă nervul, cultura şi implicarea lui sunt autentice, prezentul pe care îl scrie el cu majuscule se perpetuează, reînvie în faţa generaţiilor viitoare cu toată încărcătura lui ex plozivă de naşteri spirituale, de luptă şi devenire. Gazetarul nu poate, şi şi-ar trăda meseria dacă ar face-o, să extragă generalul, concluzia, ideea în numele căreia scrie, decit de la faptul concret, uneori ,cotidian, de la întîmplare — către semnificaţia ei. Atunci epoca în care toate se petrec, se desfăşoară in faţa noastră panoramic, semnificaţia ei iese la iveală cu litere de foc. O dată cu conştiinţa Însăşi a gazetarului, pentru că, fie numai extrăgind din realitatea înconjurătoare un fapt anume, el îşi exprimă o atitudine, o conştiinţă. George Macovescu, alături de toţi marii noştri gazetari democraţi dinainte de 1944, făcea mult mai mult decît atît. El era cu adevărat un combatant şi aceasta se vede aproape în fiecare din articolele publicate în „Vîrstele timpului“. Concepţia cărţii, cea mai simplă şi în acelaşi timp cea mai cinstită, este una cronologică. Articolele, purtind jos, în colţul paginii data apariţiei, şi gazeta unde au fost publicate, reprezintă astfel repere pentru nobleţea şi demnitatea afirmării unor principii asumate exemplar, devenite imperative de existenţă. „Prin apărarea culturii se apără libertatea“ — iată afirmaţia cea mai definitoare pentru cartea lui George Macovescu. Apărarea culturii, intr-o epocă în care fascismul distrugea tot ce ţine de spiritul umanist, tot ce ţine de libertatea gindirii şi acţiunii, nu era deci numai opţiunea unui intelectual — de înalta calitate a intelectualismului autorului — era poziţia unui luptător antifascist, a unui luptător care a înţeles că lupta clasei muncitoare reprezintă elmentul propulsor cel mai avansat al societăţii, că din ea se naşte lumea viitorului, şi a aderat la această luptă fără rezervă şi fără concesii, intr-o vreme în care numai pronunţarea numelui partidului comunist era delict penal. Intr-un articol din 1933 („Puncte“), autorul scrie, definindu-şi atitudinea fără echivoc .* Punctele pe i se pun de către oameni curajoşi... Aici trebuie şi curaj şi puţină cultură, pentru că altfel rişti să priveşti pieziş şi totul să-ţi apară cubist". De altfel, lupta împotriva fascismului, lupta pentru drepturile omului, afirmarea libertăţii de gîndire şi a dreptului la existenţă a adevăratei culturi străbat ca un fir roşu întreaga culegere. Ascensiunea fascistă este urmărită cu vehemenţă pe pagini întregi — şi intr-adevăr cu curaj. Vorbind, intr-un articol din 1965 („Tradiţii de luptă ale Partidului") despre activitatea desfăşurată de intelectualitate înainte de război, George Macovescu îşi indică de fapt sursa determinantă a propriei poziţii: „Partidul a făcut să circule ideile cele mai valoroase cu privire la artă şi literatură... Din iniţiativa partidului s-a discutat atunci despre realism în artă şi literatură, despre rolul scriitorului în societate, despre umanismul artei, despre caracterul naţional al artei şi literaturii, despre apărarea tradiţiilor culturale ale poporului român, despre arta populară, despre valoarea marilor creatori de artă şi literatură română din trecut“. Dacă adăugăm nervul scriiturii, cursivitatea şi pregnanţa verbului, indiscutabila vocaţie de gazetar de mina intii, talentul şi cultura autorului, simţul exact al momentului cînd trebuie să pună „punctul pe i“, conchidem că „Vîrstele timpului", această carte a unui intelectual care a luptat cu pana în mină pentru ca prezentul nostru socialist să devină realitate, reprezintă un itinerar spiritual exemplar. In paginile cărţii sale cititorul va intilni o lume de idei vie şi fecundă, lumea unui luptător. Frontul ideologic nu este o metaforă, şi adevăraţii slujitori ai ideii de cultură o știu. George Macovescu se numără printre aceștia. SMARANDA JELESCU UZINA MECANICĂ MATERIAL RULANT BUCUREŞTI TRIAJ strada Copşa Mică în (Giuleşti), sector 8, tramvaie 2 şi 11 Pregăteşte muncitori calificaţi prin ucenicie la locul de muncă, în următoarele meserii : — SUDOR — durata de şcolarizare 2 ani ; — FORJOR — durata de şcolarizare 2 ani. CONDIŢII PENTRU ÎNSCRIERE Absolvenţi a 8 sau 10 clase, vîrsta 15—18 ani, domiciliul în oraşul Bucureşti şi judeţele învecinate, pînă la distanţa de 100 km. Cu posibilităţi de navetă, înscrierea se face la sediul uzinei, între orele 8—16, prezentîndu-se următoarele acte : — Cerere de înscriere — Certificat de 8 clase sau adeverinţă de promovare a 8 clase, sau certificat de 10 clase. — Certificat de naştere în original şi copie. — Analiza sîngelui şi radioscopia pulmonară. — Fişa copilului de la 0—15 ani sau certificat medical. Examenul de admitere are loc la Şcoala profesională C.F.R. Bucureşti, între 1—10 septembrie 1971. Absolvenţii acestor cursuri vor avea aceleaşi drepturi ca şi cei de la şcolile profesionale — cursuri de zi — şi de permise gratuite pe C.F.R. Pe timpul şcolarizării, ucenicii vor primi o indemnizaţie de circa 500—650 lei lunar. Pentru relații suplimentare, adresaţi-va la sediul uzinei, telefon 1714 56 sau 1720 60, interior 4346, serv. economic, camera 8. TELEVIZIUNE JOI 22 IULIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. Azi , judeţul Covasna. 13.30 Ca volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 13.50 Timp şi anotimp în agricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Pentru sănătatea dv. Cura heliomarină. 20.20 Ancheta-dezbatere : Turneul teatral. 21.10 Antologia umorului. 21.35 Cadran internaţional. Comentarii documentare, reportaje din actualitatea internaţională. 22.20 Interpretul săptămînii : Dorina Drăghici. 22.40 Film documentar : Oraşe poloneze Nova-Huta. 22.55 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20.10 Punct-contrapunct. 21.00 Buletin de ştiri. 21.13 Pagini din operete româneşti. 21.35 Film artistic : O zi ca leii — producţie a studiourilor italiene. Regia Nani Loy. Cu : 3. Salvatorii Carlo Gravina. . 23,00 închiderea emisiunii programului II. RADIO JOI 22 IULIE PROGRAMUL I 14,00 Compozitorul săptămînii ; 14,40 Muzică populară 15,00 Buletin de știri 15,05 Tribuna radio 3 15,25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 10,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier; 16,15 „Floare roşie aleasă" — cîntece de Gheorghe Danga ; 16,30 Muzică populară ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Antena tineretului ; 17,30 Cîntă Sergiu Cioiu şi Betty Curtis ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,03 Zece melodii preferate ; 20/40 La microfon Emil Gavriş ; 20,55 ştiinţa la zi ; 21,00 Bijuterii muzicale ; 21,30 Revista şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport; 22,30 Pentru magnetofonul dumneavoastră : 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de seară ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Vechimelodii populare ; 14,30 Ateneu ; 15,00 Melodii de Ion Cristinoiu şi Sile Dinicu ; 15,30 Piese vocale ; 15,45 Din muzica popoarelor ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier : 16,15 Concert al orchestrei de estradă a Radioteleviziunii poloneze : 16,55 Sfatul medicului : 17,00 Buletin de ştiri : 17,05 Din cele mai frumoase melodii populare : 17,00 Dicţionar de literatură universală : 18,00 Publicitate radio : 18,20 Album de cîntece revoluţionare şi patriotice ; 18,40 Retrospectivă lirică ; 19,00 Buletin de ştiri; 19,03 Melodii de estradă ; 19,30 Cadran ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Arturo Toscanini dirijează Simfonia I în Do major de Ludwig van Beethoven ; 21,15 Buletin de ştiri ; 21,20 Cronică literară de Nicolae Dragoş ; 21,30 Actorii cîntă ; 21,43 Recital de operă ; 22,00 Estrada melodiilor ; 22,30 Momente din istoria civilizaţiei ; 22,50 Pagini corale ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,03 George Enescu — muzicianul patriot; 23,43 Cintă Rodica Paliu; 24,00 Muzică simfonică ; 0,55—1,00 Buletin de ştiri. VINERI 23 IULIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Memoria pămîntului românesc (reluare) ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Muzică populară din Dobrogea ; 10,30 Fonoteca pentru copii ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,03 Din folclorul muzical al popoarelor ; 11,13 Consultaţie juridică ; 11,25 Corul sindicatelor din Municipiul Bucureşti ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Trei melodii cu Corina Chiriac ; 12,10 Personaje din opere româneşti ; 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană ; 13,27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6,00—8,05 Program muzical de dimineaţă ; 8,05 Tot înainte ; 8,20 Muzică simfonică ; 9,00 Cîntece pioniereşti ; 9,10 Curs de limba spaniolă ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Jocuri populare ; 9,45 Matineu teatral ; 11,23 Arii şi scene din opere româneşti ; 11,42 Muzică populară egipteană ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Melodii populare bănăţene ; 12,30 Muzică uşoară ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Varietăţi muzicale. TEATRE JOI 22 IULIE • Vox... Boema, ora 20 : Teatrul sa-tric-muzical „C. Tanase". CINEMATOGRAFE Săptămîna nebunilor : Patria (9; 11.30 ; 14 ; 16.30 ; 19; 21.15) ; București (9; 11.15; 13.30; 16.30; 18.45; 21) ; Fa- 1 vorit (9.15; 11.30; 13.45; 16.15; 20.50). Floarea soarelui : Scala (3.45; 11.15; 13.45; 16.15; 18.45; 21.15). Serata : Cringaşi (16; 18. 20). Facerea lumii : înfrăţirea intre popoare (16.30; 17.45; 20). Gaudeamus Igitur : Flacăra (15.30; 18. 20;15). B.D. intră în acţiune : Drumul Sării (15.30; 17.45; 20). Darclae : Arta (13.30; 18). Un scris în plină vară : Progresul (15.30 ; 18; 20.15). Haiducii lui Şaptecai, Zestrea domniţei Ralu : Cosmos (15.30; 19). Serbările galante : Pacea (15.45; 18. 20). Secretul planetei maimuţelor : Luceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18;30: 21); Festival (9; 11.13; 13.30: 10; 10.30; 21). Cum am declanşat al doilea război mondial : Capitol (10; 15.15; 19.15). Steaua fără nume : Doina (11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30), ora 10dimineaţa, program de desene animate pentru copii. Fantomele se grăbesc s Lria (15.30; 18), Romeo şi Julieta : Central (9.30; 12.45; 36.15; 19.30). Cortul roşu : Excelsior (9; 12.30; 16; 19.30); Mioriţa (9; 12.30; 16; 19.30); Flamura (9; 12.30; 18; 19.30). S-a intîmplat in recunoastere : Dacia (3.30—20.30 în continuare). Program de documentare : Timpuri noi (9.15—20.30 în continuare) Treci pragul ! Laromet (15.30; 17.30; 19.30). F-sop : Giuleşti (15.30; 17.45; 20). Ceaikovski : Floreasca (16; 19.30). Sunetul muzicii : Griviţa (9; 12.15; 16; 19.30) ; Vitan (15.30). Roata vieţii : Bueagi (15.30 ; 18). Greşeala fatală : Modern (9; 11.15; 13.30; 16; 18.13; 20.45); Melodia (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45). Fiii marii ursoaice : Aurora (9 ; 11.13; 13.30; 15.43; 18). Din nou despre dragoste : popular (15.30; 18; 20.15). O floare şi doi grădinari : Victoria (9; 12.30; 18; 19.30) ; Buzeşti (9; 12.30; 17. 20); Viitorul (10; 15.45; 19) ; Moşilor (13.15; 16.45; 20.15). Prinţul negri* : Lumina (9—20.30 In continuare). DiUnire cu o necunoscută : Tomis (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15); Feroviar (9.15; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30); Gloria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30). Vara de altădată : Unirea (16; 18.15). Un Italian In America : Rahova (15.30; 18; 20.15). Hibernatus : Munca (16; 18. 20). Capcana : Volga (9.30; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30). Elefantul Slowly : Ferentari (15.40; 17.45; 20). GRADINI-CINEMATOGRAFE Darele : Aria (20.15). Săptămîna nebunilor : Doina (20.30). S-a Intîmplat In recunoastere : Buzesti (20.30). Notre Dame de Paris : Capitol (20.30). Fantomele se grăbesc : Lira (20.13). Secretul planetei maimuţelor : Festival (20.15); Modern (20.15). Roata vieţii : Bucegi (20.30). Secretul din Santa Vittoria : Parcul Herăstrău (20.30). Vara de altădată : Unirea (20.30). Sunetul muzicii : Vitán (20). Intîlnire cu o necunoscută : Tomis (20.30). Fiii marii ursoaice : Aurora (20.15). STEAGUL ROŞU La cîţiva paşi de Vama-port din Giurgiu se află amenajat un frumos camping, foarte solicitat de turiştii străini care înnoptează aici. Căsuţele cu 2 paturi, corturile, grupul social, curăţenia deosebită şi amabilitatea personalului de serviciu, dau acestui camping o culoare deosebită, atrăgătoare. Majoritatea străinilor care au înnoptat în seara cînd am vizitat campingul şi-au exprimat satisfacţia pentru buna sa organizare. Păcat că — în sezonul turistic — cînd zilnic trec prin acest punct sute de maşini — actualul camping este prea mic, neîncepător fiind şi spaţiul destinat pentru instalarea corturilor personale. Poate noua organizare turistică a judeţului Ilfov va avea în vedere şi amenajarea unui alt camping, cu o capacitate sporită de cazare. Vigilenţa scoasă la raport intr-o noapte de control (Urmare din pag. I) lor şi apărării secretului de stat. Ignorarea acestei cerinţe, socotită de unii pe nedrept minoră, poate facilita pătrunderea, pe prima portiţă, a indiscreţiei atentatoare la secretele economice şi de altă natură. Fără mănuşi şi fără chei prin cîteva fişete şi birouri Dispozitive de pază şi securitate, puse la punct, paznici aflaţi in rond pe traseele repartizate, ofiţeri de serviciu la posturi cu ochiul şi vigilenţa trează, grile şi încuietori de siguranţă la fişete şi birouri, ciorne şi plombagine distruse după folosirea lor la dactilografiere, au fost semne ale vigilenţei întîlnite de echipele de control la Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice-Fundulea, la NAVROM-Giurgiu, Institutul judeţean de proiectări, Consiliul popular al oraşului Urziceni, Fabricile de conserve din Giurgiu, Buftea şi Valea roşie, Centrul cinematografic Buftea şi altele care pun „stop!“ oricărei încercări de a atenta la securitatea secretului de stat... Echipele de control au consemnat cu satisfacţie în unităţile respective acest „baraj“ al grijii pentru paza şi securitatea întreprinderilor şi siguranţa documentelor secrete şi au plecat mai departe... Ca S.N.C., vigilenţa scoasă laraport pentru a doua oară a dovedit că nu au fost recepţionate cum trebuie semnalele primelor constatări şi că se persistă pe calea unei serioase lipse de răspundere... Aici, sistemul electronic de pază, deşi de cea mai modernă factură, se prezenta defect. Echipa de control a intrat, după miezul nopţii în şantier, pe un lung traseu, fără a fi oprită sau observată de nici un paznic. După ce s-a luat legătura cu ofiţerul de servici şi cu ceilalţi tovarăşi aflaţi de gardă în sediu, s-a trecut la vizitarea locurilor unde se păstrează documentele secrete ale producţiei. Unele birouri erau încuiate dar cheile se aflau în mod nepermis, la purtători, acasă. Alte birouri însă se aflau direct la discreţia... indiscreţiei. Biroul serviciului aprovizionare, prin excelenţă locurile se păstrează documente de uz strict intern, era descuiat, cu fişete neîncuiate şi nesigilate, cu documentele lăsate pe birouri... Salariaţii acestui serviciu, Gheorghe Ioniţă, Ion Roşu şi Dumitru Ene, în frunte cu şeful serviciului Dumitru Cristea, găsiţi cu documentele neasigurate, conform hotărîrilor în vigoare, au dat motivări care scot în evidenţă un grad nepermis de iresponsabilitate. O situaţie identică s-a constatat şi la Consiliul popular judeţean, unde, unii salariaţi, din nefericire şi cu munci de răspundere, au „uitat“ fişete deschise şi nesigilate sau le-au aplicat sigilii formale cu chei saumonede. Ne punem între■ barea cum pot justifica aceştia o asemenea încălcare flagrantă a prevederilor legale ? Mai mult, tovarăşii UDRESCU şi NALBARU M. au mers cu „vigilenţa“ pînă într-acolo încît în fişeul şi respectiv biroul, găsite deschise, lîngă actele secrete lăsate în voia soartei şi-au pus la păstrat şi acte personale. La Direcţia judeţeană de statistică, pe lingă faptulcă , s-au găsit descuiate sau cu încuietori necorespunzătoare biblioteca de specialitate și dulapurile cu studii și documente, s-a mai constatat că, în mod nepermis, plombagina și ciornele folosite sunt lăsate pe birourifără a fi distruse după folosire sau asigurate pentru cazul cînd ar mai fi nevoie de ele. Gura trebuie închisă şi ochii deschişi... Dragostea şi grija pentru apărarea avutului obştesc includ ca o componentă necesară vigilenţa trează pentru ca nimic să nu atenteze direct sau indirect la integritatea lui, la divulgarea amănuntelor care privesc procesul de producţie, datele şi parametrii lui. La aceasta obligă situaţia dublă în care se află omul muncii în societatea noastră socialistă,, aceea de producător dar şi de beneficiar şi proprietar al bunurilor materiale. Aici îşi află şi trebuie să-şi afle izvorul patriotismul socialist, grija pentru apărarea şi dezvoltarea cuceririlor socialiste, asigurarea ca lumina ochilor a bunurilor şi documentelor încredinţate de societate spre păstrare şi manipulare. A închide bine un seif ori un birou, a aplica corect un sigiliu la locul cu documente secrete este o treabă care include în ea multă răspundere şi vigilenţă. In unele servicii ale Consiliului popular judeţean au fost găsite, cu ocazia controlului, multe birouri şi fişete cu sigilii. Dar pentru verificarea vigilenţei celor ce le-au aplicat, peste patru sigilii autentice s-au pus altele fictive. A doua zi, cînd toată lumea a venit, la lucru, sigiliile au fost desfăcute dar nimeni nu s-a alarmat... Fiindcă și la alte servicii ale Consiliului popular, s-a constatat că, în unele birouri, femeile de serviciu desfac sigiliile, fac curat şi apoi... „vigilente“, le pun la loc. Deci treaba făcută cu gura căscată, formalism cras. S-a notat cu prilejul acestor controale multe autocritici şi angajamente ale unor conduceri de întreprinderi şi instituţii găsite cunereguli. S-au luat deja şi măsuri de sancţionare a celor vinovaţi, stabilindu-se totodată planuri amănunţite pentru îmbunătăţirea sistemului de pază al obiectivelor şi de apărare a secretului de stat. Acum se aşteaptă fapte. Adică o atitudine de responsabilitate permanentă, de vigilenţă trează, care să îndreptăţească răspunderea încredinţată de popor, de economia ţării, de a-l apăra şi asigura în fiece moment secretele, datele care-i privesc dezvoltarea, prefacerile. CURIER JURIDIC Dreptul la de stat pentru copii In numărul de azi al ziarului nostru răspundem în continuare unor cititori care ne-au adresat întrebări privind acordarea alocaţiei de stat pentru copii. DINA GHEORGHE, din comuna Chiselei, agent desinfector la circumscripţia sanitară din comună, întreabă care este cuantumul alocaţiei de stat pentru copii care i se cuvine. Răspuns: In conformitate cu anexa nr. 1 la Decretul 285/960, personalul medico-sanitar, din care faceţi şi dvs. parte, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, primeşte 130 lei de copil — alocaţie de stat — indiferent de mediul în care se află situat domiciliul. GHEORGHE ION, din comuna Gruiu, angajat zilier vrea să ştie dacă are dreptul la alocaţie de stat pentru copii. Răspuns: Alocaţia de stat pentru copii se acordă în condiţiile Decretului 285/960, familiilor cu copii, dacă unul sau ambii părinţi sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată ai organizaţiilor socialiste de stat, sau celor asimilaţi lor. Prin urmare, salariaţii zilieri, cum e cazul dvs, nu beneficiază de acest drept. VASILE GHEORGHE, din comuna Moara Vlăsiei, întreabă cărora dintre părinţi se va plăti alocaţia de stat pentru copii, atunci cînd se află în divorţ. Răspuns: In cazul cînd soţii sînt în divorţ, procesul fiind în curs, alocaţia se va plăti în continuare beneficiarului de alocaţie , determinat potrivit art. 4 litera a şi b din decretul 285/960 — pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti prin care se va declara desfăcută căsătoria. In cazul părinţilor divorţaţi, cînd tatăl copilului (salariat, pensionar etc.) îndeplineşte condiţiile pentru a fi beneficiar de alocaţie, dar copilul a fost încredinţat mamei nesalariate (situaţie prevăzută de art. 4 lit. e din Decretul 285/960), alocaţia se remite mamei de către serviciul financiar al organizaţiei socialiste de stat în care este încadrat tatăl, potrivit regimului stabilit pentru transmiterea pensiei de întreţinere. MARINESCU ALIGHERI, din comuna Chirnogi, întreabă dacă mai are dreptul la alocaţie de stat pentru copii atunci cînd i se desface contractul de muncă pentru că unitatea se mută în altă localitate, iar angajatul n-a consimţit să se mute. Răspuns: Prin excepţie de la regulile instituite prin decretul 285/960, angajaţii care au beneficiat de alocaţie de stat pentru copii şi cărora li s-a desfăcut contractul de muncă în condiţiile art. 16 din codul muncii — deoarece n-au consimţit să se mute cu unitatea în altă localitate — au dreptul să primească alocaţia de stat pentru copii de la aceeaşi unitate, în continuare, pînă la reîncadrarea în muncă, însă nu mai mult de 3 luni — calculate de la data desfacerii contractului de muncă. FIERASCU ILEANA, din comuna Cernica, întreabă dacă dînsa, ca soţie de militar în termen şi angajată — fiind cadru sanitar — poate primi alocaţie de stat pentru copii de la unitatea la care lucreazăRăspuns: Soţiile (angajate permanent) de militari în termen pot opta pentru alocaţia de stat, caz în care vor prezenta adeverinţă de la cercul teritorial militar că nu primesc alocaţie de stat soţii (militari). DUŢA I. GHEORGHE, din Giurgiu arată că în decembrie 1970, prin aplicarea noului sistem de salarizare i s-a mărit salariul la 2.100 lei, fapt pentru care unitatea i-a sistat alocaţia de stat pentru al doilea copil. Răspuns: Conform H-C.M. 914/968, privind aplicarea noului sistem de salarizare, cei care erau beneficiari ai alocaţiei de stat pentru copii, vor primi în continuare acest drept chiar dacă s-a majorat plafonul de salarizare. Astfel fiind, dvs. urmează să încasaţi în continuare alocaţia de stat pentru ambii copii. V. POPESCU INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ... Furaje concentrate care diluează cinstea Radu Saluparu, şofer pe autobasculanta nr. 31—IF—1001, s-a convins personal că furaje-^ le concentrate pot să-l scoată la tărîţe. Incercînd să le dea o destinaţie străină, fostul angajat al Complexului de porcine Giurgiu a făcut-o deunăzi de oaie , a fost prins de organele de miliţie din oraş în timp ce încerca să transporte la domiciliul său din comuna Stăneşti 220 kg. de furaje concentrate sustrase de la unitate. Pentru această faptă necinstită, Şaluparu urmează să compară în faţa Judecătoriei Giurgiu. Imprudenta Aflindu-se in staţia C.F.R. Curcani, Profir Ştirbu a încercat să se urce in trenul 8318 în timp ce acesta se afla în mers. A alunecat însă de pe scara vagonului şi s-a accidentat grav. Fiind transportat la spitalul Olteniţa, susnumitul a încetat din viaţă. Braconieri 22 de pescari amatori au intrat deunăzi la apă fiind surprinşi de organele de miliţie în timp ce pescuiau clandestin în balta Mostiştea şi pe malul Dunării. De data aceasta au căzut în plasa controlului şi numeroase lansete cu mulinete, diferite undiţe, setei, pripoane, prostovoale. S-au dresat procese verbale de contravenţie în valoare de 17.500 lei. Cum s-ar spune, peştele a avut un preţ cam piperat! Un tînăr care taie frunză dinilor Deşi are 19 ani, Marian Călintea din satul Vieru nu se-mpacă în nici un fel cu munca cinstită. Căpătuiala fără efort fiind idealul lui de viaţă, s-a gîndit să prade locuinţa consăteanului Florea Dobraru. Ceea ce a şi făcut. Numai că a fost surprins chiar în timp ce-şi săvîrşea isprava. Acum visul său de parazit s-a destrămat. Pe băiatul răsfăţat al mamei îl încearcă regrete tardive. Ce folos! „Merele putrede" de la I. F. Vidra Nicolae Gheorghiţă şi Nicolae David seamănă cu două picături de apă. In calitate de foşti achizitori — recepţioneri la I.F. Vidra, cei doi au întocmit adeverinţe de primiri — recepţie şi borderouri de plată fictive, creînd avutului obştesc un prejudiciu în valoare de 120.278 lei. In afara acestora, mai sunt încă trei inculpaţi: Georgeta Sandu, Maria Mihalache şi Gheorghe Itădulescu care, în calitate de salariaţi ai agenţiei C.E.C. Copăceni, au comis infracţiunea de neglijenţă în serviciu. Cum s-ar spune, merele putrede de la I.L.F. Vidra au stricat şi pe cele de la C.E.C. — dacă ar fi fost bune. Vigilenţa controlului a dejucat planul celor doi amatori să ducă o viaţă uşoară şi să se căpătuiască pe seama avutului obştesc. A încercat să traverseze calea ferată cu sacul in spate Staţia C.F.R. Periş. Semaforul arată cale liberă acceleratului 222 care nu are oprire în această gară. Totuşi pe linie apare un obstacol. Ioana Nicolae din Periş încearcă să traverseze linia ferată cu un sac de paie in spate. Nu mai are însă timp. Trenul o surprinde şi o accidentează mortal. Şi-a găsit naşul Marin Pîrjolea din comuna Slobozia şi-a găsit naşul. In timp ce călătorea cu cursa I.G.C. Giurgiu pe o rută locală, a încercat să facă o demonstraţie de „iluzionism" bazată pe iuţeala degetelor şi nebăgarea de seamă a taxatorului reuşind să sustragă din sertarul acestuia 200 de lei. Cum era de aşteptat, „iluzionistul“ ocazionat a fost prins de organele de miliţie care cercetează cazul în vederea încheierii dosarului. STAREA TIMPULUI _____.________ •• Institutul Meteorologic comunică : In următoarele 24 de ore, vreme răcoroasă. Cerul va fi temporar acoperit. Ploi de scurtă durată. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 13 si 15 grade, iar maxima intre 23 și 25 grade. In următoarele trei zile, vreme in general instabilă și răcoroasă la începutul Intervalului. Cerul va fi variabil. Vor cădea avere- de ploaie în cursul după amiezelor. Sunt potrivit. Temperatura în scădere ia început apoi în creștere. ÎNTREPRINDEREA canal apă BUCUREŞTI str. Oteteleşanu nr. 2 ANGAJEAZĂ URGENT — tractorişti-rutierişti — maşinişti maşini-terasamente — excavatorişti —■ lăcătuşi mecanici — fierari-betonişti — şef echipaj — electricieni — instalatori — mecanici — motorişti — pompagii — dragoni — zidari — dulgheri — pavatori — Şef birou aprovizionare, cu studii superioare economice Informaţii suplimentare se pot obţine de la Gospodăria Construcţii — Splaiul Independenţei nr. 235, telefon 16 61 30, interior 40. Pentru postul de şef birou, I.C.A.R. — Serviciul personal, str. Otetelesanu nr. 2, telefon 132810, interior 144.