Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)

1971-07-22 / nr. 6861

. pag. a 26 * UN ITINERAR SPIRITUAL EXEMPLAR: rrVlRSTELE TIMPULUI de GEORGE MACOVESCU Apariţia unui volum — mai mult sau mai pufin exhaustiv care să ’cuprindă scrisul de o viaţă al unui gazetar este — in cazul în care gazetarul este ceea ce trebuie să fie, seismograful sensibil al tim­pului pe care îl parcurge — un e­­veniment. Un eveniment pentru că, grăbiţi cum suntem­ să ne petrecem­­ propria existenţă, înţelegem să în­­­văţăm trecutul din istorie sau din c­ărţile de literatură. Istoria este b­atal globală şi sintetică, iar litera­tura — metaforică. Dar gazetarul arde la temperatura prezentului . Din „scrumul“ său, al prezentului, fabrică cerneala tipografică. Dacă nervul, cultura şi implicarea lui sunt autentice, prezentul pe care îl­­ scrie el cu majuscule se perpetuea­ză, reînvie în faţa generaţiilor vii­toare cu toată încărcătura lui ex plozivă de naşteri spirituale, de luptă şi devenire. Gazetarul nu poate, şi şi-ar trăda meseria dacă ar face-o, să extragă generalul, con­cluzia, ideea în numele căreia scrie, decit de la faptul concret, uneori ,cotidian, de la întîmplare — către semnificaţia ei. Atunci epoca în­­ care toate se petrec, se desfăşoară in faţa noastră panoramic, semnifi­caţia ei iese la iveală cu litere de­­ foc. O dată cu conştiinţa Însăşi a gazetarului, pentru că, fie numai extrăgind din realitatea înconjură­toare un fapt anume, el îşi expri­mă o atitudine, o conştiinţă. George Macovescu, alături de toţi marii noştri gazetari democraţi di­nainte de 1944, făcea mult mai mult decît atît. El era cu adevărat un combatant şi aceasta se vede a­­proape în fiecare din articolele pu­blicate în „Vîrstele timpului“. Con­­­­cepţia cărţii, cea mai simplă şi în acelaşi timp cea mai cinstită, este una cronologică. Articolele, purtind­­ jos, în colţul paginii data apariţiei, şi gazeta unde au fost publicate, reprezintă astfel repere pentru no­bleţea şi demnitatea afirmării unor principii asumate exemplar, deve­nite imperative de existenţă. „Prin apărarea culturii se apără libertatea“ — iată afirmaţia cea mai definitoare pentru cartea lui George Macovescu. Apărarea cul­turii, intr-o epocă în care fascismul distrugea tot ce ţine de spiritul u­­manist, tot ce ţine de libertatea gindirii şi acţiunii, nu era deci nu­mai opţiunea unui intelectual — de înalta calitate a intelectualismului autorului — era poziţia unui luptă­tor antifascist, a unui luptător care a înţeles că lupta clasei muncitoare reprezintă elmentul propulsor cel mai avansat al societăţii, că din ea se naşte lumea viitorului, şi a ade­rat la această luptă fără rezervă şi fără concesii, intr-o vreme în care numai pronunţarea numelui partidului comunist era delict pe­nal. Intr-un articol din 1933 („Punc­te“), autorul scrie, definindu-şi ati­tudinea fără echivoc .* Punctele pe i se pun de către oameni cura­joşi... Aici trebuie şi curaj şi puţi­nă­ cultură, pentru că altfel rişti să priveşti pieziş şi totul să-ţi apară cubist". De altfel, lupta împotriva fascis­mului, lupta pentru drepturile omu­lui, afirmarea libertăţii de gîndire şi a dreptului la existenţă a ade­văratei culturi străbat ca un fir roşu întreaga culegere. Ascensiunea fascistă este urmărită cu vehemen­ţă pe pagini întregi — şi intr-ade­văr cu curaj. Vorbind, intr-un arti­col din 1965 („Tradiţii de luptă ale Partidului") despre activitatea des­făşurată de intelectualitate înainte de război, George Macovescu îşi in­dică de fapt sursa determinantă a propriei poziţii: „Partidul a făcut să circule ideile cele mai valoroase cu privire la artă şi literatură... Din iniţiativa partidului s-a discu­tat atunci despre realism în artă şi literatură, despre rolul scriitoru­lui în societate, despre umanismul artei, despre caracterul naţional al artei şi literaturii, despre apărarea tradiţiilor culturale ale poporului român, despre arta populară, des­pre valoarea marilor creatori de artă şi literatură română din tre­cut“. Dacă adăugăm nervul scriiturii, cursivitatea şi pregnanţa verbului, indiscutabila vocaţie de gazetar de mina intii, talentul şi cultura au­torului, simţul exact al momentului cînd trebuie să pună „punctul pe i“, conchidem că „Vîrstele timpu­lui", această carte a unui intelec­tual care a luptat cu pana în mină pentru ca prezentul nostru socialist să devină realitate, reprezintă un itinerar spiritual exemplar. In pa­ginile cărţii sale cititorul va intilni o lume de idei vie şi fecundă, lu­mea unui luptător. Frontul ideologic nu este o meta­foră, şi adevăraţii slujitori ai ideii de cultură o știu. George Macoves­cu se numără printre aceștia. SMARANDA JELESCU UZINA MECANICĂ MATERIAL RULANT BUCUREŞTI TRIAJ strada Copşa Mică în (Giuleşti), sector 8, tramvaie 2 şi 11 Pregăteşte muncitori calificaţi prin ucenicie la locul de muncă, în următoarele meserii : — SUDOR — durata de şcolarizare 2 ani ; — FORJOR — durata de şcolarizare 2 ani. CONDIŢII PENTRU ÎNSCRIERE Absolvenţi a 8 sau 10 clase, vîrsta 15—18 ani, domi­ciliul în oraşul Bucureşti şi judeţele învecinate, pînă la distanţa de 100 km. Cu posibilităţi de navetă, înscrierea se face la sediul uzinei, între orele 8—16, prezentîndu-se următoarele acte : — Cerere de înscriere — Certificat de 8 clase sau adeverinţă de promovare a 8 clase, sau certificat de 10 clase. — Certificat de naştere în original şi copie. — Analiza sîngelui şi radioscopia pulmonară. — Fişa copilului de la 0—15 ani sau certificat medical. Examenul de admitere are loc la Şcoala profesio­nală C.F.R. Bucureşti, între 1—10 septembrie 1971. Absolvenţii acestor cursuri vor avea aceleaşi drepturi ca şi cei de la şcolile profesionale — cursuri de zi — şi de permise gratuite pe C.F.R. Pe timpul şcolarizării, ucenicii vor primi o indemnizaţie de circa 500—650 lei lunar. Pentru relații suplimentare, adresaţi-va la sediul uzinei, telefon 1714 56 sau 17­20 60, interior 4346, serv. economic, camera 8. TELEVIZIUNE JOI 22 IULIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisi­une în limba maghiară. Azi , jude­ţul Covasna. 13.30 Ca volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 13.50 Timp şi anotimp în agri­cultură. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Pentru sănătatea dv. Cura heliomarină. 20.20 Ancheta-dezbatere : Turneul teatral. 21.10 Antologia umorului. 21.35 Cadran internaţional. Comen­tarii documentare, reportaje din ac­tualitatea internaţională. 22.20 Interpretul săptămînii : Do­rina Drăghici. 22.40 Film documentar : Oraşe poloneze Nova-Huta. 22.55 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20.10 Punct-contrapunct. 21.00 Buletin de ştiri. 21.13 Pagini din operete româneşti. 21.35 Film artistic : O zi ca leii — producţie a studiourilor italiene. Regia Nani Loy. Cu : 3. Salvatorii Carlo Gravina. . 23,00 închiderea emisiunii progra­mului II. RADIO JOI 22 IULIE PROGRAMUL I 14,00 Compozitorul săptămînii ; 14,40 Muzică populară­­ 15,00 Buletin de știri­­ 15,05 Tribuna radio 3 15,25 Pagini vocale şi orchestrale din mu­zica de estradă ; 10,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier; 16,15 „Floare ro­şie aleasă" — cîntece de Gheorghe Danga ; 16,30 Muzică populară ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Antena ti­neretului ; 17,30 Cîntă Sergiu Cioiu şi Betty Curtis ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,03 Zece melodii preferate ; 20/40 La microfon Emil Gavriş ; 20,55 ştiinţa la zi ; 21,00 Bijuterii muzicale ; 21,30 Revista şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal. Bule­tin meteorologic. Sport; 22,30 Pen­tru magnetofonul dumneavoastră : 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de seară ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Vechi­­melodii populare ; 14,30 Ateneu ; 15,00 Melodii de Ion Cristinoiu şi Sile Dinicu ; 15,30 Piese vocale ; 15,45 Din muzica popoarelor ; 16,00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier : 16,15 Concert al orchestrei de estradă a Radioteleviziunii poloneze : 16,55 Sfa­tul medicului : 17,00 Buletin de ştiri : 17,05 Din cele mai frumoase me­lodii populare : 17,00 Dicţionar de literatură universală : 18,00 Publici­tate radio : 18,20 Album de cîntece revoluţionare şi patriotice ; 18,40 Re­trospectivă lirică ; 19,00 Buletin de ştiri; 19,03 Melodii de estradă ; 19,30 Cadran ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Arturo Toscanini dirijează Sim­fonia I în Do major de Ludwig van Beethoven ; 21,15 Buletin de ştiri ; 21,20­ Cronică literară de Nicolae Dragoş ; 21,30 Actorii cîntă ; 21,43 Recital de operă ; 22,00 Estrada me­lodiilor ; 22,30 Momente din istoria civilizaţiei ; 22,50 Pagini corale ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,03 George Enes­­cu — muzicianul patriot; 23,43 Cintă Rodica Paliu; 24,00 Muzică simfo­nică ; 0,55—1,00 Buletin de ştiri. VINERI 23 IULIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Me­moria pămîntului românesc (relua­re) ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Mu­zică populară din Dobrogea ; 10,30 Fonoteca pentru copii ; 11,00 Bule­tin de ştiri ; 11,03 Din folclorul mu­zical al popoarelor ; 11,13 Consulta­ţie juridică ; 11,25 Corul sindicate­lor din Municipiul Bucureşti ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Trei melodii cu Corina Chiriac ; 12,10 Per­sonaje din opere româneşti ; 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat ; 13,00 Radiojur­nal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană ; 13,27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6,00—8,05 Program muzical de di­mineaţă ; 8,05 Tot înainte ; 8,20 Mu­zică simfonică ; 9,00 Cîntece pionie­reşti ; 9,10 Curs de limba spaniolă ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Jocuri populare ; 9,45 Matineu teatral ; 11,23 Arii şi scene din opere româneşti ; 11,42 Muzică populară egipteană ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri­; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Melodii populare bănăţene ; 12,30 Muzică uşoară ; 13,00 Radio­jurnal ; 13,15 Varietăţi muzicale. TEATRE JOI 22 IULIE • Vox... Boema, ora 20 : Teatrul sa-­tric-muzical „C. Tanase". CINEMATOGRAFE Săptămîna nebunilor : Patria (9;­­ 11.30 ; 14 ; 16.30 ; 19; 21.15) ; București (9; 11.15; 13.30; 16.30; 18.45; 21) ; Fa- 1 vorit (9.15; 11.30; 13.45; 16.15; 20.50). Floarea soarelui : Scala (3.45; 11.15; 13.45; 16.15; 18.45; 21.15). Serata : Cringaşi (16; 18. 20). Facerea lumii : înfrăţirea intre po­poare (16.30; 17.45; 20). Gaudeamus Igitur : Flacăra (15.30; 18. 20;15). B.D. intră în acţiune : Drumul Sării (15.30; 17.45; 20). Darclae : Arta (13.30; 18). Un scris în plină vară : Progresul (15.30 ; 18; 20.15). Haiducii lui Şaptecai, Zestrea dom­niţei Ralu : Cosmos (15.30; 19). Serbările galante : Pacea (15.45; 18. 20). Secretul planetei maimuţelor : Lu­ceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18;30: 21); Festival (9; 11.13; 13.30: 10; 10.30; 21). Cum am declanşat al doilea război mondial : Capitol (10; 15.15; 19.15). Steaua fără nume : Doina (11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30), ora 10­­dimi­neaţa, program de desene animate pentru copii. Fantomele se grăbesc s Lria (15.30; 18), Romeo şi Julieta : Central (9.30; 12.45; 36.15; 19.30). Cortul roşu : Excelsior (9; 12.30; 16; 19.30); Mioriţa (9; 12.30; 16; 19.30); Flamura (9; 12.30; 18; 19.30). S-a intîmplat in recunoastere : Da­cia (3.30—20.30 în continuare). Program de documentare : Timpuri noi (9.15—20.30 în continuare) Treci pragul ! Laromet (15.30; 17.30; 19.30). F-sop : Giuleşti (15.30; 17.45; 20). Ceaikovski : Floreasca (16; 19.30). Sunetul muzicii : Gri­viţa (9; 12.15; 16; 19.30) ; Vitan (15.30). Roata vieţii : Bueagi (15.30 ; 18). Greşeala fatală : Modern (9; 11.15; 13.30; 16; 18.13; 20.45); Melodia (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45). Fiii marii ursoaice : Aurora (9 ; 11.13; 13.30; 15.43; 18). Din nou despre dragoste : popular (15.30; 18; 20.15). O floare şi doi grădinari : Victoria (9; 12.30; 18­; 19.30) ; Buzeşti (9; 12.30; 17. 20); Viitorul (10; 15.45; 19) ; Mo­şilor (13.15; 16.45; 20.15). Prinţul negri* : Lumina (9—20.30 In­­ continuare). Di­Unire cu o necunoscută : Tomis (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15); Feroviar (9.15; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30); Gloria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30). Vara de altădată : Unirea (16; 18.15). Un Italian In America : Rahova (15.30; 18; 20.15). Hibernatus : Munca (16; 18. 20). Capcana : Volga (9.30; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30). Elefantul Slowly : Ferentari (15.40; 17.45; 20). GRADINI-CINEMATOGRAFE Darel­e : Aria (20.15). Săptămîna nebunilor : Doina (20.30). S-a Intîmplat In recunoastere : Bu­zesti (20.30). Notre Dame de Paris : Capitol (20.30). Fantomele se grăbesc : Lira (20.13). Secretul planetei maimuţelor : Fes­tival (20.15); Modern (20.15). Roata vieţii : Bucegi (20.30). Secretul din Santa Vittoria : Parcul Herăstrău (20.30). Vara de altădată : Unirea (20.30). Sunetul muzicii : Vitán (20). Intîlnire cu o necunoscută : To­mis (20.30). Fiii marii ursoaice : Aurora (20.15). ­ STEAGUL ROŞU La cîţiva paşi de Vama-port din Giurgiu se află amenajat un frumos camping, foarte solicitat de turiştii străini care înnoptează aici. Căsuţele cu 2 paturi, corturile, grupul social, curăţenia deose­bită şi amabilitatea personalului de serviciu, dau acestui camping o culoare deosebită, atrăgătoare. Majoritatea străinilor care au înnoptat în seara cînd am vizitat campingul şi-au exprimat satisfac­ţia pentru buna sa organizare. Păcat că — în sezonul turistic — cînd zilnic trec prin acest punct sute de maşini — actualul camping este prea mic, neîncepător fiind şi spaţiul destinat pentru insta­larea corturilor personale. Poate noua organizare turistică a judeţului Ilfov va avea în vedere şi ame­najarea unui alt camping, cu o capacitate sporită de cazare. Vigilenţa scoasă la raport intr-o noapte de control (Urmare din pag. I) lor şi apărării secretului de stat. Ignorarea acestei cerinţe, socotită de unii pe nedrept minoră, poate facilita pătrunderea, pe prima por­tiţă, a indiscreţiei atentatoare la secretele economice şi de altă na­tură. Fără mănuşi şi fără chei prin cîteva fişete şi birouri Dispozitive de pază şi securitate, puse la punct, paznici aflaţi in rond pe traseele repartizate, ofiţeri de serviciu la posturi cu ochiul şi vigilenţa trează, grile şi încuietori de siguranţă la fişete şi birouri, ciorne şi plombagine distruse după folosirea lor la dactilografiere, au fost semne ale vigilenţei întîlnite de echipele de control la Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice-Fundulea, la NA­­VROM-Giurgiu, Institutul judeţean de proiectări, Consiliul popular al oraşului Urziceni, Fabricile de con­serve din Giurgiu, Buftea şi Valea roşie, Centrul cinematografic Buf­tea şi altele care pun „stop!“ ori­cărei încercări de a atenta la secu­ritatea secretului de stat... Echi­pele de control au consemnat cu satisfacţie în unităţile respective acest „baraj“ al grijii pentru paza şi securitatea întreprinderilor şi siguranţa documentelor secrete şi au plecat mai departe... Ca S.N.C., vigilenţa scoasă la­­ra­port pentru a doua oară a dovedit că nu au fost recepţionate cum tre­buie semnalele primelor constatări şi că se persistă pe calea unei se­rioase lipse de răspundere... Aici, sistemul electronic de pază, deşi de cea mai modernă factură, se pre­zenta defect. Echipa de control a intrat, după miezul nopţii în şan­tier, pe un lung traseu, fără a fi oprită sau observată de nici un paznic. După ce s-a luat legătura cu ofiţerul de servici şi cu ceilalţi tovarăşi aflaţi de gardă în sediu, s-a trecut la vizitarea locurilor unde se păstrează documentele se­crete ale producţiei. Unele birouri erau încuiate dar cheile se aflau în mod nepermis, la purtători, acasă. Alte birouri însă se aflau direct la discreţia... indiscreţiei. Biroul ser­viciului aprovizionare, prin exce­lenţă loc­­urile se păstrează docu­mente de uz strict intern, era des­cuiat, cu fişete neîncuiate şi nesi­gilate, cu documentele lăsate pe birouri... Salariaţii acestui serviciu, Gheorghe Ion­iţă, Ion Roşu şi Du­mitru Ene, în frunte cu şeful ser­viciului Dumitru Cristea, găsiţi cu documentele neasigurate, conform hotărîrilor în vigoare, au dat moti­vări care scot în evidenţă un grad nepermis de iresponsabilitate. O situaţie identică s-a constatat şi la Consiliul popular judeţean, unde, unii salariaţi, din nefericire şi cu munci de răspundere, au „uitat“ fişete deschise şi nesigilate sau le-au aplicat sigilii formale cu chei sau­­monede. Ne punem între­­■ barea cum pot justifica aceştia o asemenea încălcare flagrantă a prevederilor legale ? Mai mult, to­varăşii UDRESCU şi NALBARU M. au mers cu „vigilenţa“ pînă într-acolo încît în fişe­­ul şi respec­tiv biroul, găsite deschise, lî­ngă actele secrete lăsate în voia soartei şi-a­u pus la păstrat şi acte perso­nale. La Direcţia judeţeană de statis­tică, pe lingă faptul­­că , s-au găsit descuiate sau cu încuietori neco­respunzătoare biblioteca de spe­cialitate și dulapurile cu studii și docu­mente, s-a mai constatat că, în mod nepermis, plombagina și ciornele folosite sunt lăsate pe bi­rouri­­fără a fi distruse după folo­sire sau asigurate pentru cazul cînd ar mai fi nevoie de ele. Gura trebuie închisă şi ochii deschişi... Dragostea şi grija pentru apărarea avutului obştesc includ ca o com­ponentă necesară vigilenţa trează pentru ca nimic să nu atenteze di­rect sau indirect la integritatea lui, la divulgarea amănuntelor care privesc procesul de producţie, da­tele şi parametrii lui. La aceasta obligă situaţia dublă în care se a­­flă omul muncii în societatea noas­tră socialistă,, aceea de producăto­r dar şi de beneficiar şi proprietar al bunurilor materiale. Aici îşi a­­flă şi trebuie să-şi afle izvorul pa­triotismul socialist, grija pentru a­­părarea şi dezvoltarea cuceririlor socialiste, asigurarea ca lumina o­­chilor a bunurilor şi documentelor încredinţate de societate spre păs­trare şi manipulare. A închide bine un seif ori un birou, a aplica co­rect un sigiliu la locul cu docu­mente secrete este o treabă care include în ea multă răspundere şi vigilenţă. In unele servicii ale Con­siliului popular judeţean au fost găsite, cu ocazia controlului, multe birouri şi fişete cu sigilii. Dar pen­tru verificarea vigilenţei celor ce le-au aplicat, peste patru sigilii au­tentice s-au pus altele fictive. A doua zi, cînd toată lumea a venit, la lucru, sigiliile au fost desfăcute dar nimeni nu s-a alarmat... Fiind­că și la alte servici­i ale Consiliului popular, s-a constatat că, în unele birouri, femeile de serviciu desfac sigiliile, fac curat şi apoi... „vigi­lente“, le pun la loc. Deci treaba făcută cu gura căscată, formalism cras. S-a notat cu prilejul acestor con­troale multe autocritici şi angaja­mente ale unor conduceri de între­prinderi şi instituţii găsite cu­­nere­guli. S-au luat deja şi măsuri de sancţionare a celor vinovaţi, stabi­­lindu-se totodată planuri amănun­ţite pentru îmbunătăţirea sistemu­lui de pază al obiectivelor şi de a­­părare a secretului de stat. Acum se aşteaptă fapte. Adică o atitudine de responsabilitate per­manentă, de vigilenţă trează, care să îndreptăţească răspunderea în­credinţată de popor, de economia ţării, de a-l apăra şi asigura în fie­ce moment secretele, datele care-i privesc dezvoltarea, prefacerile. CURIER JURIDIC Dreptul la de stat pentru copii In numărul de azi al ziarului nostru răspundem în continuare unor cititori care ne-au adresat­­ întrebări privind acordarea alo­caţiei de stat pentru copii. DINA GHEORGHE, din comuna Chiselei, agent desinfector la cir­cumscripţia sanitară din comună, întreabă care este cuantumul alocaţiei de stat pentru copii care i se cuvine. Răspuns: In conformitate cu anexa nr. 1 la Decretul 285/960, personalul medico-sanitar, din care faceţi şi dvs. parte, cu con­tract de muncă pe durată nede­terminată, primeşte 130 lei de copil — alocaţie de stat — indi­ferent de mediul în care se află situat domiciliul. GHEORGHE ION, din comuna Gruiu, angajat zilier vrea să ştie dacă are dreptul la alocaţie de stat pentru copii. Răspuns: Alocaţia de stat pen­tru copii se acordă în condiţiile Decretului 285/960, familiilor cu copii, dacă unul sau ambii părinţi sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată ai or­ganizaţiilor socialiste de stat, sau celor asimilaţi lor. Prin urmare, salariaţii zilieri, cum e cazul dvs­, nu beneficiază de acest drept. VASILE GHEORGHE, din co­muna Moara Vlăsiei, întreabă cărora dintre părinţi se va plăti alocaţia de stat pentru copii, atunci cînd se află în divorţ. Răspuns: In cazul cînd soţii sînt în divorţ, procesul fiind în curs, alocaţia se va plăti în con­tinuare beneficiarului de aloca­ţie , determinat potrivit art. 4 litera a şi b din decretul 285/960 — pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti prin care se va declara desfăcută căsătoria. In cazul părinţilor divorţaţi, cînd tatăl copilului (salariat, pensio­nar etc.) îndeplineşte condiţiile pentru a fi beneficiar de alocaţie, dar copilul a fost încredinţat ma­mei nesalariate (situaţie prevă­zută de art. 4 lit. e din Decre­tul 285/960), alocaţia se remite mamei de către serviciul financiar al organizaţiei socialiste de stat în care este încadrat tatăl, potri­vit regimului stabilit pentru trans­miterea pensiei de întreţinere. MARINESCU ALIGHERI, din comuna Chirnogi, întreabă dacă mai are dreptul la alocaţie de stat pentru copii atunci cînd i se des­face contractul de muncă pentru că unitatea se mută în altă loca­litate, iar angajatul n-a consim­ţit să se mute. Răspuns: Prin excepţie de la regulile instituite prin decretul 285/960, angajaţii care au bene­ficiat de alocaţie de stat pentru copii şi cărora­ li s-a desfăcut contractul de muncă în condiţiile art. 16 din codul muncii — deoa­rece n-au consimţit să se mute cu unitatea în altă localitate — au dreptul să primească alocaţia de stat pentru copii de la aceeaşi unitate, în continuare, pînă la re­încadrarea în muncă, însă nu mai mult de 3 luni — calculate de la data desfacerii contractului de muncă. FIERASCU ILEANA, din co­muna Cernica, întreabă dacă dînsa, ca soţie de militar în ter­men şi angajată — fiind cadru sanitar — poate primi alocaţie de stat pentru copii de la uni­tatea la care lucrează­Răspuns: Soţiile (angajate per­manent) de militari în termen pot opta pentru alocaţia de stat, caz în care vor prezenta adeve­rinţă de la cercul teritorial mili­tar că nu primesc alocaţie de stat soţii (militari). DUŢA I. GHEORGHE, din Giur­giu arată că în decembrie 1970, prin aplicarea noului sistem de salarizare i s-a mărit salariul la 2.100 lei, fapt pentru care uni­tatea i-a sistat alocaţia de stat pentru al doilea copil. Răspuns: Conform H-C.M. 914/968, privind aplicarea noului sistem de salarizare, cei care erau beneficiari ai alocaţiei de stat pentru copii, vor primi în con­tinuare acest drept chiar dacă s-a majorat plafonul de salarizare. Astfel fiind, dvs. urmează să în­casaţi în continuare alocaţia de stat pentru ambii copii. V. POPESCU INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ... Furaje concentrate care diluează cinstea Radu Saluparu, şofer pe auto­basculanta nr. 31—IF—1001, s-a convins personal că furaje-^ le concentrate pot să-l scoată la tărîţe. Incercînd să le dea o des­tinaţie străină, fostul angajat al Complexului de porcine Giur­giu a făcut-o deunăzi de oaie , a fost prins de organele de mi­liţie din oraş în timp ce încerca să transporte la domiciliul său din comuna Stăneşti 220 kg. de furaje concentrate sustrase de la unitate. Pentru această faptă necinstită, Şaluparu urmează să compară în faţa Judecătoriei Giurgiu. Imprudenta Aflindu-se in staţia C.F.R. Curcani, Profir Ştirbu a încer­cat să se urce in trenul 8318 în timp ce acesta se afla în mers. A alunecat însă de pe scara va­gonului şi s-a accidentat grav. Fiind transportat la spitalul Ol­teniţa, susnumitul a încetat din viaţă.­­ Braconieri 22 de pescari amatori au in­trat deunăzi la apă fiind sur­prinşi de organele de miliţie în timp ce pescuiau clandestin în balta Mostiştea şi pe malul Du­nării. De data aceasta au că­zut în plasa controlului şi nu­meroase lansete cu mulinete, di­ferite undiţe, setei, pripoane, prostovoale. S-au dresat proce­se verbale de contravenţie în valoare de 17.500 lei. Cum s-ar spune, peştele a avut un preţ cam piperat! Un tînăr care taie frunză dinilor Deşi are 19 ani, Marian Călin­­tea din satul Vieru nu se-mpacă în nici un fel cu munca cinsti­tă. Căpătuiala fără efort fiind idealul lui de viaţă, s-a gîndit să prade locuinţa consăteanului Florea Dobraru. Ceea ce a şi fă­cut. Numai că a fost surprins ch­iar în timp ce-şi săvîrşea isprava. Acum visul său de pa­razit s-a destrămat. Pe băiatul răsfăţat al mamei îl încearcă regrete tardive. Ce folos! „Merele putrede" de la I.­­ F. Vidra Nicolae Gheorghiţă şi Nicolae David seamănă cu două picături de apă. In calitate de foşti a­­chizitori — recepţioneri la I­.F. Vidra, cei doi au întocmit a­­deverinţe de primiri — recepţie şi borderouri de plată fictive, creînd avutului obştesc un pre­judiciu în valoare de 120.278 lei. In afara acestora, mai sunt încă trei inculpaţi: Georgeta Sandu, Maria Mihalache şi Ghe­orghe Itădulescu care, în cali­tate de salariaţi ai agenţiei C.E.C. Copăceni, au comis in­fracţiunea de neglijenţă în ser­viciu. Cum s-ar spune, merele putrede de la I.L.F. Vidra au stricat şi pe cele de la C.E.C. — dacă ar fi fost bune. Vigilenţa controlului a dejucat planul ce­lor doi amatori să ducă o via­ţă uşoară şi să se căpătuiască pe seama avutului obştesc. A încercat să traverseze calea ferată cu sacul in spate Staţia C.F.R. Periş. Semaforul arată cale liberă acceleratului 222 care nu are oprire în aceas­tă gară. Totuşi pe linie apare un obstacol. Ioana Nicolae din Periş încearcă să traverseze li­nia ferată cu un sac de paie in spate. Nu mai are însă timp. Trenul o surprinde şi o acciden­tează mortal. Şi-a găsit naşul Marin Pîrjolea din comuna Slobozia şi-a găsit naşul. In timp ce călătorea cu cursa I.G.C­. Giurgiu pe o rută lo­cală, a încercat să facă o de­monstraţie de „iluzionism" ba­zată pe iuţeala degetelor şi ne­­băgarea de seamă a taxatorului reuşind să sustragă din sertarul acestuia 200 de lei. Cum era de aşteptat, „iluzionistul“ ocazionat a fost prins de organele de mi­liţie care cercetează cazul în vederea încheierii dosarului. STAREA TIMPULUI _____.________­­ •• Institutul Meteorologic comunică : In următoarele 24 de ore, vreme răcoroasă. Cerul va fi temporar acoperit. Ploi de scurtă durată. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 13 si 15 grade, iar maxima intre 23 și 25 grade. In următoarele trei zile, vreme in general instabilă și răcoroasă la începutul Intervalului. Cerul va fi variabil. Vor cădea avere­- de ploaie în cursul după amiezelor. Sunt po­trivit. Temperatura în scădere ia început apoi în creștere. ÎNTREPRINDEREA canal apă BUCUREŞTI str. Oteteleşanu nr. 2 ANGAJEAZĂ URGENT — tractorişti-rutierişti — maşinişti maşini-terasamente — excavatorişti —■ lăcătuşi mecanici — fierari-betonişti — şef echipaj — electricieni — instalatori — mecanici — motorişti — pompagii — dragoni — zidari — dulgheri — pavatori — Şef birou aprovizionare, cu studii superioare economice Informaţii suplimentare se pot obţine de la Gospodă­ria Construcţii — Splaiul Independenţei nr. 235, telefon 16 61 30,­ interior 40. Pentru postul de şef birou, I.C.A.R. — Serviciul perso­nal, str. Otetelesanu nr. 2, telefon 13­2810, interior 144.

Next