Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-14 / nr. 6933
ŞCOALA în faţa unor mari răspunderi privind EDUCAREA COMUNISTA A TINEREI GENERAŢII In etapa construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, schimbările cantitative şi calitative din viaţa economică şi socială a ţării înregistrează un ritm accelerat. Ştiinţa îşi spune tot mai mult cuvîntul la rezolvarea problemelor complexe pe care le ridică activitatea practică. Ne-o dovedesc mereu descoperirile tehnico-ştiinţifice cu aplicabilitate în diferite compartimente ale societăţii noastre socialiste. Asemenea realităţi au, fireşte, implicaţii profunde pe planul formării şi educării omului nou, ca factor activ, hotărîtor, conştient de misiunea sa istorică. Experienţa construcţiei socialismului în patria noastră a confirmat faptul că acest proces nu se poate realiza decit într-un anumit cadru, prielnic cunoaşterii şi cercetării continue, într-o interdependenţă dialectică cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale societăţii. Un asemenea cadru trebuie să-l constituie şcoala , denumită plastic, în raportul prezentat la cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, principalul canal de difuzare a ştiinţei şi culturii, de îmbogăţire a minţii, de modelare a caracterelor şi formare cetăţenească a tinerei generaţii. Definirea în acest fel a sarcinilor şcolii în epoca pe care o trăim subliniază rolul ei politic ca instrument puternic de instrucţie şi educaţie, încadrat în sistemul societăţii noastre socialiste. In contextul politicii generale a Partidului Comunist Român, şcoala este chemată să formeze şi să educe pe cetăţenii de mîine, capabili să preia de la generaţia actuală, in calitate de proprietari şi producători de bunuri materiale şi spirituale, sarcinile de dezvoltare economico-socială a patriei, să ducă mai departe pe culmile comunismului, realizările de pînă acum. Nevoile societăţii noastre contem-GHEORGHE NECULA prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. porane impun, înainte de toate, o legătură organică şi permanentă a şcolii, cu viaţa, adaptarea continuă a întregului conţinut al învăţămîntului la cerinţele actuale şi de perspectivă ale economiei, ştiinţei şi culturii româneşti, pe linia continuării tradiţiilor de muncă şi luptă ale poporului nostru. Pentru realizarea acestui scop, legătura organică a învăţămîntului cu activitatea productivă a devenit un imperativ de mare actualitate, pe deplin justificat, la realizarea căruia sunt chemaţi să-şi aducă aportul, printr-o acţiune unitară, toţi factorii educativi. „Suntem hotărîţi — spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative — să facem totul ca mijloacele de educaţie ale societăţii noastre să servească acestui scop, cel mai uman şi cel mai democratic scop din lume, făurirea societăţii comuniste“. Măsurile elaborate de secretarul general al partidului pentru îmbunătăţirea activităţii politicoideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, şi aprobate de Comitetul Executiv, al Comitetului Central, cuprind, de altfel, prevederi esenţiale privind perfecţionarea radicală, pe această linie, a întregului sistem de învăţămînt, începînd chiar cu noul an şcolar. Potrivit indicaţiilor cuprinse în documentele Comitetului Executiv al C.C. al PC.R., în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul judeţean de partid a preluat, sub conducerea şi îndrumarea sa nemijlocită, întreaga activitate educativă şi în general întregul proces de desfăşurare a învăţămîntului. Plenara Comitetului judeţean, care a avut loc cu cîtva timp urmă, a stabilit măsuri ferme ca în toate (Continuare in pag. a 3-a) 1 . ACHITAREA OBLIGAŢIILOR CONTRACTUALE-o îndatorire patriotică a fiecărui semnatar de contract O sarcină deosebit de importantă ce revine oamenilor muncii de pe ogoare în actuala campanie agricolă este transportarea şi depozitarea recoltei. După cum se ştie, unităţile agricole dispun de o bază materială corespunzătoare pentru a face faţă acestei obligaţii. La rîndul lor, unităţile de recepţionare din judeţ au acordat atenţia cuvenită problemei respective asigurînd din vreme spaţiul necesar depozitării şi conservării produselor de toamnă. cluzia că, în ciuda tuturor condiţiilor existente, între rezultatele obţinute la recoltat şi cantitatea de porumb transportată în bază există un decalaj destul de pronunţat. Pînă în momentul de faţă s-a preluat cca. 20 la sută din cantitatea totală ce urmează a intra la fondul de stat. La C.A.P. MOSTIȘTF.A, bunăoară, preşedinte Alexandru Barbu, inginer şef Mihai Diaconescu, recoltatul celor peste 900 ha. de porumb este într-un stagiu avansat. Procedînd la transportul porumbului din cîmp direct în baza, cooperatorii de aici au reuşit să livreze la fondul de stat cea mai mare parte din cantitatea contractată. Şi membrii consiliului de conducere al cooperativei agricole din SILIŞTEA, preşedinte Iosif Neacşu, acordă o atenţie deosebită transportării şi depozitării produselor de toamnă. Folosind cu eficienţă mijloacele de transport ale cooperativei, mobilizîndu-le numai şi numai pentru o asemenea activitate, cooperatorii din Siliştea reuşesc să menţină ritmul planificat de livrare în bază, conform graficelor întocmite. Dar cum spuneam, decalajul între lucrările de recoltare şi ritmul preluărilor este destul de evident. Cauza principală nu rezidă in lipsa mijloacelor de transport, cum încearcă să motiveze cei mai mulţi din cei aflaţi în culpă, ci în folosirea nejudicioasă a acestora. Spunem aceasta deoarece nu exisAruncînd o privire de ansamblu asupra modului de realizare a sarcinilor înscrise la loc de frunte pe agenda agricolă se ajunge la contă cooperativă agricolă care să nu dispună de atelaje şi maşini, de remorci şi tractoare. Din păcate insă puţine sunt unităţile agricole unde activitatea în domeniul transportului este dirijată şi controlată direct de conducere, de contabilul şef. Conducătorii de atelaje, în special, sunt lăsaţi în voia soartei, randamentul muncii lor fiind cit se poate de scăzut. Un transport sau cel mult două pe zi din cîmp în cooperativă, iar uneori nici atît, căruţele fiind folosite de multe ori în scopuri personale. Asemenea cazuri pot fi întîlnite la cooperativele agricole Gostinari, Mironeşti, Colibaşi, Crivăţ, Ibrăşti, Vidra, Chirnogi, Vieru, unităţi care în raport cu posibilităţile existente au transportat cantităţi infime în bază. Mai mult chiar, sînt cooperative agricole, ca cea din Ştiubei-Orăşti, care n-a livrat pînă acum nimic din cantităţile de porumb contractate. Şi cind te gîndeşti că unitatea amintită are de predat in bază peste 1300 tone ! Unele unităţi agricole cooperatiste nu au predat nici pînă acum produsele recoltate încă din vară. Printre acestea figurează și C.A.P. Nana, care din 253 tone mazăre n-a livrat decit 153 tone, iar din 146 tone fasole doar o singură tonă. Curios este și faptul că de mai bine de o lună, de cînd a început recoltatul porumbului, cooperatorii din Nana n-au predat decit o singură dată în bază, in ziua de 10 octombrie a.c. circa 40 tone din 800, după care transportul a stagnat. Faţă de carenţele semnalate este imperios necesar ca factorii de conducere din fiecare unitate agricolă, organele locale de partid şi de stat să analizeze modul în care se desfășoară transportul în bază, luînd măsuri operative pentru înlăturarea lipsurilor. EUGEN CHIRCULESCU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII Nr. 6933 Joi 14 octombrie 1971 4 pagini 30 bani LA ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ OLTENIŢA I Ind se perseverează în înlăturarea deficientelor 9 DUPĂ TREI TRIMESTRE, UN PLUS DE PESTE 2.000.000 LEI LA PRODUCŢIA GLOBALĂ • DIVERSIFICAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE — O PREOCUPARE CONTINUA • UN PRIM PAS TN PREGĂTIREA ACTIVITATII PE 1972 - ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR în cursul semestrului întîi, prin intermediul unui material semnalam cîteva deficiențe existente în activitatea întreprinderii de industrie locală Olteniţa, fapt ce ridica numeroase semne de întrebare în ceea ce privește posibilitatea realizării la timp şi în bune condiţiuni a sarcinilor de producţie. Iată-ne la sfîrşitul celui de al treilea trimestru al anului şi unitatea se prezintă cu rezultate ce onorează întregul colectiv. — O surpriză ? — Nicidecum — ne spune tov. STAN COMAN, directorul întreprinderii. Este vorba de rodul muncii fiecărui muncitor şi tehnician. Intr-adevăr, am pornit cam şchiopătând dar, pe parcurs, adoptarea unor măsuri eficiente ne-a permis să redresăm întreaga situaţie astfel că la începutul ultimului trimestru consemnăm o depăşire a producţiei globale în sectorul industrial în valoare de peste 2.000.000 lei, iar la producţia marfă de aproape 3.500.000 lei. — Ce elemente consideraţi că au concurat la această redresare ? — Pe prim plan se înscrie bogata şi variata muncă politică desfăşurată de organizaţia de partid, ceea ce a dus la mobilizareaa colectivelor din toate sectoarele de producţie. S-au organizat de pildă consfătuiri, convorbiri pe formaţiuni de lucru în cadrul cărora s-au dezbătut responsabilităţile politice şi profesionale care revin fiecărui comunist, fiecărui muncitor în procesul de producţie. Cu această ocazie, participanţii au făcut propuneri preţioase în legătură cu creşterea calitativă a procesului tehnologic, a diversificării producţiei, a pregătirii din timp a activităţii din anul viitor. Dar nu numai atît. Ca întotdeauna, şi de astă dată, comuniştii au fost primii care au dat un concurs neprecupeţit comitetului de direcţie atât în adoptarea şi iniţierea unor acţiuni operative cît şi în aplicarea lor în practică. — Din punct de vedere tehnicoorganizatoric, care sunt realizările dobîndite în ultima vreme ? — Ca o notă dominantă a activităţii desfăşurate în această direcţie aş sublinia diversificarea procesului de producţie, darea în exploatare a noi utilaje şi mărirea suprafeţelor de producţie. In acest sens se poate consemna înfiinţarea unei secţii de metalurgie la Curcani unde se execută blindaje pentru betoniere de diferite tipuri ; mărirea gamei de garnituri din cauciuc, ca urmare directă a solicitărilor beneficiarilor noştri. Apoi la tîmplărie s-au dat în folosinţă 30 cărucioare în vederea îmbunătăţirii transportului intern, urmînd ca din fonduri de mică mecanizare Tr. POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) — Cînd m-au numit la unitate, mi au spus : vezi, bun gospodar! — Ei, și? — Am fost: mi-am luat casă, mașină, covoare... Hff fii Desen de FRED GHENADESCU Tovarăşul , a primit Mae Ceauşescu pe Mario Zagari, ministrul comerţului exterior al Italiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri după-amiază, pe ministrul comerţului exterior al Italiei, Mario Kagari, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior. A luat, de asemenea, parte, ambasadorul Niccolo Moscato. In cadrul convorbirii care a avut loc au fost abordate probleme privind stadiul actual şi perspectivele dezvoltării schimburilor comerciale, ale cooperării economice şi tehnice româno-italiene. S-a subliniat că, în planuri multiple, relaţiile dintre România şi Italia se dezvoltă favorabil şi s-a exprimat dorinţa comună ca acestea să înregistreze în continuare un curs pozitiv, în interesul ambelor state, al colaborării şi progresului general. Au fost discutate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DIN JUDEŢ SEMĂNATUL ŞI RECOLTATUL nu se desfăşoară în raport cu posibilităţile existente Insistam în materialele apărute anterior asupra necesităţii impulsionării ritmului la semănat. Porneam de la faptul că dat fiind perioada înaintată de timp ca şi pericolul schimbării vremii, trebuie luate măsuri operative în vederea urgentării acestei importante lucrări agricole. Desigur, că în multe părţi factorii de conducere au mobilizat întreaga forţa de care dispun folosind din plin zilele extrem de favorabile desfăşurării în bune condiţiuni a semănatului. O dovedeşte, de altfel, încheierea lucrărilor respective în timp optim, în unităţi cum sunt cele evidenţiate în paginile ziarului, sau stadiul avansat în care se află altele. Ultimele cifre centralizate la Direcţia generală agricolă indică faptul că pînă ieri dimineaţă semănatul griului se efectuase pe mai bine de 72 000 ha, adică pe 60 la sută din suprafaţa destinată acestei culturi. Trebuie să spunem, însă, că faţă de posibilităţile materiale de care unităţile cooperatiste dispun, ca şi de condiţiile bune de lucru, rezultatele nu sînt pe măsura lor. Situaţia aceasta se datoreşte, în special, carenţelor ce se manifestă în organizarea muncii ceea ce duce la înregistrarea unui slab randament al maşinilor şi tractoarelor. Se adaugă, de asemenea, insuficientă îndrumare şi control din partea factorilor competenţi, pasivitatea de care dau dovadă unii reprezentanţi ai organelor, locale în vederea bunei desfăşurări a lucrărilor agricole din actuala campanie. Cum să nu se înregistreze cele mai slabe rezultate la semănat în raza consiliilor intercooperatiste din Gorneni, Ghimpaţi, Tărtăşeşti, Vînătorii Mici, cînd în aceste zone, ore întregi, uneori chiar zile, sînt irosite fără ca activitatea în producţie să se desfăşoare în ritmul impus. Acest fapt a făcut posibil ca în unele cooperative agricole, cum sînt cele din Vînătorii Mici, Joiţa, Floreşti, Bila, însămîntatul griului să se efectueze cu mult sub media pe judeţ. Şi ceea ce ridică semne de întrebare este faptul că, deşi situaţia din asemenea unităţi a fost evidenţiată ca exemplu negativ, prea puţin au acţionat ca atare cei vizaţi.„ Nici la recoltatul culturilor de toamnă rezultatele nu sînt pe măsura posibilităţilor. La porumb, bunăoară, abia s-a recoltat 50 la sută din suprafaţa cultivată. Şi ceea ce trebuie să dea de gîndit conducerilor unităţilor cooperatiste, organelor locale, este aceea că ritmul înregistrat la strînsul porumbului este extrem de scăzut. Dacă în mai bine de o lună, de cînd această lucrare a fost declanşată, s-a reuşit să se strîngă doar jumătate din porumbul cultivat, este lesne de înţeles cît va mai dura această lucrare dacă nu vor fi luate măsuri urgente de impulsionare a recoltării. In unităţile agricole unde urmează a se însămînţa griul în locul porumbului (şi suprafeţele planificate nu sînt de loc neglijabile), trebuie să se treacă cu toate forţele la eliberarea acestor terenuri pentru a asigura astfel mecanizatorilor posibilitatea să efectueze lucrările de pregătire și însămînțare în perioada optimă. Concomitent cu efectuarea acestei lucrări, ce necesită o largă concentrare de forţe, trebuie luate măsuri în vederea transportului produselor de toamnă la bazele de recepție unde se constată, de asemenea, o serioasă rămînere în urmă. C. CHIRU Venind în întîmpinarea dorinţei oamenilor cinstiţi, care nu admit ideea acumulării de bunuri pe căi ilicite, a fost elaborată şi adoptată în spiritul preocupării partidului şi guvernului pentru dezvoltarea climatului socialist în ţara noastră, Legea nr. 18/1968 ca o măsură de echitate, corespunzătoare spiritului de dreptate Potrivit legii, este supusă controlului provenienţa averii oricărei persoane fizice, dacă sînt date sau indicii că există o vădită disproporţie între valoarea bunurilor acesteia şi veniturile sale şi nu se justifică dobîndirea licită a bunurilor. In timpul celor trei ani de aplicare a legii s-a dovedit că aceasta a contribuit la prevenirea şi combaterea realizării de venituri pe alte căi decit prin muncă cinstită. Activitatea comisiei de cercetare, care a funcţionat pînă în prezent pe lingă Tribunalul judeţean Ilfov, confirmă şi în ceea ce priveşte judeţul nostru pe de o parte atitudinea cetăţenilor cinstiţi care au sesizat comisia cu cazuri concrete, iar pe de altă parte necesitatea acestui control în urma căruiai s-a stabilit că multe persoane cercetate n-au putut justifica venituri destul de mari. Venind cu noi exemple, considerăm că nu e lipsit de importanţă să arătăm că in urma verificărilor făcute de comisia de cercetare şi de instanţele judecătoreşti, Tataie Pascale din Giurgiu n-a putut justifica suma de 45.000 Iei cu care a cumpărat un autoturism, urmînd ca Ministerul Finanţelor să încasare 50% din această sumă. Nici Vrabie Ilie, domiciliat în Giurgiu, n-a luat societăţii socialiste, menită să stăvilească tendinţele de încălcare a normelor noastre sociale, să combată goana după o viaţă uşoară, pe seama muncii altora, să evite apariţia disproporţiilor nejustificate în nivelul de trai al populaţiei Din practica comisiilor de cercetare şi a instanţelor judecătoreşti a reieşit însă necesitatea îmbunătăţirii unor prevederi ale acestei legi, în vederea apărării şi mai eficiente a intereselor societăţii împotriva celor care manifestă tendinţe de înavuţire, de acumulare de bunuri prin alte mijloace decât prin muncă cinstită, străine eticii societăţii noastre şi principiilor de echitate socială. De aceea, în scopul realizării unei mai mari operativităţi, au fost aduse unele modificări Legii nr. 18/1968 prin care s-a stabilit că cercetarea cauzelor privind controlul provenienţei bunurilor se face de către comisii care vor funcţiona pe lingă judecătorii şi nu pe Ungă tribunalele judeţene, aşa cum funcţionau pînă acum. In acest fel comisia, fiind mai aproape de locul unde s-a desfășurat activitatea supusă controlului, are posibilităţi sporite de a strînge, intr-un termen cit mai scurt, probele necesare pentru stabilirea situației de fapt. In vederea realizării unui contur justifica cumpărarea unui autoturism şi a altor bunuri de valoare, cu veniturile realizate de el ca lucrător al cooperativei meşteşugăreşti, aşa incit pentru suma de 38.111 lei urmează să se încaseze impozitul respectiv. Este de remarcat faptul că în această activitate desfăşurată de organele competente, numărul sesizărilor trimise comisiei de cercetare a crescut, ca urmare a ridicării nivelului conştiinţei socialiste a cetăţenilor judeţului nostru. Comisia de cercetare, ca şi instanţele judecătoreşti la rîndul lor, au manifestat exigenţă din ce în ce mai sporită în soluţionarea cauzelor. C. BUGA preşedintele Tribunalului judeţean Ilfov (Continuare in pag . 2 a) STAVILA în calea acumulării de bunuri în mod ilicit . Modificări aduse Legii privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice care nu au fost dobîndite in mod licit ■f«sn i II PUTINEIU: Două cooperative agricole au terminat insăminţatul griului, a treia este A W A ■ A * ■ V insa intimata După cum ne informează tovarăşul Anghel Brăgaru, secretarul comitetului comunal de partid Putineiu, două din cele trei cooperative din localitate au terminat insăminţatul griului. Este vorba de unitatea din satul de reşedinţă, care a avut planificată o suprafaţă de 640 ha cu această cultură — şi de cea din satul Hodivoaia, unde griul ocupă 350 ha. Spre deosebire de ele, cea de a treia cooperativă din comună — din satul Vieru — nu şi-a organizat bine munca, ceea ce a făcut ca, la ora actuală, să fie mult întîrziată cu semănatul. Comitetul comunal de partid a luat măsuri ca forţele devenite disponibile la Putineiu şi Hodivoaia să fie deplasatei la Vieru, pentru ca şi aici insăminţatul griului să se termine în cel mai scurt timp. La cooperativa agricolă din Grădiştea, porumbul datorat statutului este transportat din câmp, direct în baza de recepţie în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU MUNICIPAL ^c5®ir\Ll&Au%,C0CM^A ROMÂN 11 octombrie 1971.