Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-26 / nr. 6943
Pag 6 2-0 MUZEELE nu sunt obiecte de muzeu Am scris de mai multe ori, cu firească bucurie, despre Muzeul de etnografie şi artă populară din Cîmpia Dunării , amenajat în splendidul edificiu în stil brîncovenesc, restaurat în comuna Stoeneşti-Floreşti, înfiinţarea acestui muzeu pe teritoriul judeţului Ilfov se înscrie în vastul efort al statului nostru socialist de a valorifica ştiinţific comorile culturii populare. în luna mai, la inaugurarea muzeului, se ridicaseră cîteva probleme privind necesitatea unor noi investiţii pentru instalaţia electrică, canalizare, amenajarea parcului şi a unui mic lac care să asigure clădirea împotriva revărsării Sabarului. — La numai 3 zile după inaugurare, ne-a spus zilele trecute tovarăşul Gheorghe Botezatu, paznicul muzeului, a venit o echipă de ingineri şi tehnicieni trimisă de Comitetul judeţean de partid. Au măsurat parcul, nivelul clădirii faţă de Săbar etc., apoi în zilele următoare au revenit pentru a lua probe de pămînt, pentru alte calcule etc. Din partea muzeului însă nimeni nu a asistat, nimeni nu a mers să stea de vorbă cu aceşti specialişti. Zilele trecute, în plină şi rece toamnă, la muzeu s-a realizat în sfîrşit, instalaţia electrică. Dar şi de această operaţie s-a îngrijit altcineva decit conducerea muzeului... Mai exact, inspectorul Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, tovarăşul Virgil Vrabie, împreună cu acelaşi paznic. In continuare, inspectorul comitetului alerga pentru obţinerea unei cote de combustibil, pentru angajarea unei echipe de la I.C.P.C.I. care să revizuiască instalaţia de încălzire, care să înceapă introducerea apei... De loc, de parc, de micile reparaţii utile ’v-o clădire ce păstrează comori de artă populară, nu mai poate fi vorba acum, în prag de iarnă ! îngroparea conductelor da apă se va face în mare parte prin muncă patriotică. Foarte bine! dar de ce tocmai acum şi de ce în absenţă conducerii muzeului ? Nu punem această întrebare întîmplător. De cîte ori am venit la muzeul de la Stoeneşti-Floreşti n-am găsit aici decît pe paznicul Gheorghe Botezatu şi o supraveghetoare din sat. Pe cei doi specialişti salariaţi ai muzeului —■ director şi muzeograf — nu i-am văzut la muzeu ÎNSEMNĂRI de la MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ DIN CÎMPIA DUNĂRII decît la festivitatea de inaugurare. Cu ocazia ultimei vizite, am aflat că tovarăşa Eugenia Trifon, directoarea muzeului se află în prezent la un curs de specializare , dar am mai aflat că şi în restul timpului cei doi specialişti salariaţi, vin aci la o săptămînă, la două săptămîni la... Tovarăşa Eleonora Lupu — muzeograf, ne-a vorbit la Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă, despre cîteva proiecte, foarte bune şi foarte frumoase menite să facă din acest obiectiv cultural un focar de educaţie ştiinţifică muzeistică se vor achiziţiona mai multe obiecte de uz casnic şi unelte vechi pentru îmbogăţirea secţiei de etnografie ; se va înfiinţa un laborator foto, cu ajutorul căruia vor putea fi sprijinite cursurile şcolii populare de artă, diferitele simpozioane şi conferinţe din judeţ , a început alcătuirea unei biblioteci documentare a muzeului. Toate bune şi frumoase. Dar... Am auzit atîtea proiecte (de la inaugurarea muzeului) şi pentru care au fost prevăzute fonduri, încît... Şi am intrat în ultimul trimestru al anului! Speram să găsim la muzeu semnele unei activităţi prodigioase de achiziţionare a obiectelor, care ar fi compensat într-un fel nerezolvarea problemelor administrative acute. Dar am găsit aproape aceeaşi colecţie cu care a început muzeul, colecţie realizată de Casa creaţiei populare a judeţului, avînd foarte puţine obiecte în plus faţă de data inaugurării. La muzeu nu există nici fişe de inventar, iar gestiunea o deţine acelaşi paznic, Gheorghe Botezatu care, de la înfiinţarea muzeului, face şi pe administratorul, şi pe paznicul şi pe ghidul... — De ce nu predaţi gestiunea tovarășei directoare Triton ? — ... ? Ne-am răspuns singuri, fiindcă nu era greu. Cînd vii la muzeu din săptămînă în săptămînă, e riscant să-ți asumi o gestiune atît de importantă. In schimb, porcul care grohăia undeva în curtea muzeului, este în gestiunea tovarășei directoare. — L-a adus de curînd, ne-a spus paznicul jenat. Noi am aflat că porcul cu pricina nu cunoaște altă curte decît cea a muzeului. — Cu ce îl creșteți ? — Cînd era mai mic a fost mai simplu. Acum e destul de greu Voiam să scriem un foileton despre lipsa vădită de răspundere a principalilor salariaţi , ai muzeului faţă de obligaţiile pe care in mod sigur le au aci... Ni s-a părut însă că tonul de zeflemea n-ar putea exprima destul amărăciunea pe care am simţit-o în mijlocul minunatei colecţii îngheţate, îngheţate în lipsa unei brume de căldură propriu-zisă şi... omenească. DORINA BADESCU Lupu şi vacile La puţin timp de la consemnarea intoxicării cu lucerna verde a unui număr important de juninci de la C.A.P. Plătăreşti, sîntem nevoiţi să înserăm un alt fapt asemănător, consecinţă a aceleiaşi neglijenţe care a adus de data aceasta importante daune cooperativei agricole de producţie Snagov, împrejurările sunt asemănătoare, în timp ce se aflau cu cireada de vite pe tarlaua unde s-a recoltat porumbul, îngrijitorii Lupu Radu şi Nicolae Ghiţă au lăsat animalele să pască în voie. Nimerind în terenul cu lucernă verde, 6 vaci s-au intoxicat astfel că unitatea a fost prejudiciată cu 30.000 lei. Iată numai două cazuri care ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru conducerile unităţilor agricole socialiste din judeţ în sensul de a lua măsuri energice pentru întărirea disciplinei în sector şi prevenirea săvîrşirii unor asemenea fapte. Asfaltul... dulce Deunăzi şoseaua Bucureşti — Urziceni oferea în dreptul kilometrului 50,2 un instantaneu cu totul ieşit din comun. Pe o porţiune destul de cuprinzătoare, şoseaua era presărată cu... miere de albine ! Manifestindu-şi uimirea pentru „fagurii“ care răsăriseră în drum, mulţi conducători auto au trecut pe lingă acest loc cu piciorul pe frină. Ce bine dacă şi-ar fi luat măsurile de precauţie şi conducătorul auto Mircea Tudor de pe autosaua nr. 32-B-7882, proprietatea I.T.A. Bucureşti care, neasigurîndu-se la depăşirea a doi biciclişti, a lovit, la executarea comenzii, autocamionul nr. 22-B-4331, smulgindu-i oblonul lateral şi o dată cu el şi 9 bidoane încărcate cu miere care s-a împrăştiat pe şosea. Cit ai clipi, 16.500 lei au fost aruncaţi în drum. Acum Mircea Tudor reflectează. Prea tîrziu ! Avatarurile violenţei Doi tineri de la Şantierul Naval Giurgiu poartă o discuţie. Unul, Marin Tunaru, elev în practică, are 18 ani ; celălalt, Dumitru Mihai, muncitor, a împlinit 21 de ani. Discuţia pe un ton ridicat degenerează repede ln scandal timp în care Mihai Dumitru aplică o lovitură de cuţit în coapsa piciorului sting al lui Marin Tunaru şi apoi dispare. Deşi este transportată de urgenţă la spitalul din Giurgiu, datorită hemoragiei puternice, victima încetează din viaţă. In urma măsurilor luate de organele de miliţie, autorul actului criminal este prins. La 21 de ani, Dumitru Mihai trebuie să răspundă în faţa societăţii pentru o crimă. Mecanicului de pompe i s-a înfundat Radu Ionescu, mecanic de pompe în staţia C.F.R. Budeşti, a fost prins în timp ce fura dintr-un vagon ataşat la trenul de marfă nr. 83821 ţeavă de fier. Cu ocazia cercetărilor, la domiciliul infractorului s-a găsit o importantă cantitate din acest material. Ţevile au fost predate în custodie staţiei C.F.R. Budeşti iar mecanicul incorect a fost invitat pînă la postul de miliţie pentru a răspunde de fapta sa. Sondaj inopinat pe traseul rutier giurgiuvean • Organele de miliţie ale municipiului Giurgiu au organizat deunăzi o acţiune în scopul sancţionării celor care încalcă nor- mele traficului rutier. Epilogul sondajului: 35 de amenzi aplicate pe loc în valoare de 3.375 lei, 10 procese verbale de contravenţie însumînd 4.100 Iei, sancţionarea a 11 biciclişti. Au fost depistaţi 3 conducători auto care circulau sub influenţa băuturilor alcoolice şi cărora li s-au ridicat permisele în vederea sus- pendării. La 3 ani, singură pe şosea Semnalam nu o dată cazurile de accidentare gravă a unor minori care, deşi în vîrstă de cîţiva ani, sunt lăsaţi fără supraveghere pe drumurile publice. Un nou accident se adaugă acum tristului bilanţ. Dorina Tănase, în vîrstă de 3 ani, a apărut brusc pe raza comunei Grădiştea in faţa autoturismului nr. 2-B-6118, condus de Gheorghe Ioniţă. Accidentul nu a putut fi evitat şi victima a fost transportată în stare gravă la Spitalul „Grigore Alexandrescu“ din Capitală. INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ TELEVIZIUNE MARŢI 26 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 16.15 Deschiderea emisiunii. Handbal feminin : Iugoslavia — U.R.S.S. (Trofeul Carpaţi) — transmisiune directă de la Cluj. 17.15 Revista literară T.V. Festival „George Bacovia” — reportaj filmat. 17.30 Brăţara de aur — emisiuneconcurs pe meserii. 18.30 Handbal feminin : Româtnia — Olanda — transmisiune directă de la Cluj. In pauză, la ora 18.55 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Popas folcloric bănățean. 20.30 Seară de teatru : „Moartea unui artist“ de Horia Lovinescu. 22.45 Imagini din Austria. 23.00 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20.15 Tineri interpreţi. 20.35 Desene animate. 20.40 Universitaria. 20.55 Blocnotes de Eugen Mândrie. 21.10 Buletin de ştiri. 21.15 Cărţi şi idei. 21.45 Melodii nocturne. Program realizat de televiziunea sovietică. 22.05 Film serial : „Oameni în luptă“. RADIO MARŢI 26 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptăminii — Camille Saint-S’aens ; 14.40 Solişti şi formaţii artistice de amatori ; 15.00 Buletin de ştiri ; 15.05 Refrene din operetele lui Paul Linke ; 15.20 Dans ţărănesc ; 15.40 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 10.15 Cîntece şi prelucrări corale de Victor Iusceanu ; 18 30 Melodii de Ion Vasilescu ; 16.50 Publicitate radio ; 17.00 Radioenciclopedie pentru tineret; 17.30 Concert de muzică populară ; 18.00 Orele serii ; 20.00 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Interpreţi de muzică populară ; 20.55 Ştiinţa la zi ; 21.00 Revista şlagărelor ; 21.20 Bijuterii muzicale ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22.30 Concert de seară ; 24.00 Buletin de ştiri; 0.03— 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL : 14.00 Buletin de Ştiri ; 14.05 Muzică populară ; 14.30 Memoria pământului românesc ; 15.00 Melodii ; 15.36 Din muzica popoarelor ; 15.45 Album de piese corale ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16.15 Mari interi preţi ; 16.55 Sfatul medicului ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Cîntece de dragoste şi jocuri populare ; 17.30 Lirică patriotică românească; 17.50 Orches-Ira Bobby Syrme ; 18.00 Publicitate radio ; 18.20 Muzica de-a lungul veacurilor ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Melodii de estradă ; 19.30 Ediţie radiofonică ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.00 Mic dicţionar de operă ; 20.30 Radiosimpozion ; 29.50 Gică Petrescu vă reaminteşte melodiile... ; 21.00 Buletin de ştiri ; 21.05 Cronica săptăminii muzicale ; 21.30 Atenţiune, părinţi ; 21.50 Din înregistrările taragotistului Ion Murgu ; 22.00 Un cintec străbate lumea ; 22.30 Fonoteca de aur ; 23.00 Buletin de ştiri ; 23.05 Oratoriul „Griviţa noastră" de Gheorghe Dumitrescu; 23.51 Selecţiuni din opereta „Vîrstă dansului" de Ivor Novello ; 0.18 Muzică simfonică ; 0.55—1.00 Buletin de ştiri. MIERCURI 27 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Viaţa cărţilor ; 10.00 Buletin de ştiri ; 10.05 Muzică populară ; 10.30 Vreau să ştiu: 11.00 Buletin de ştiri ; 11.05 Muzică uşoară ; 11.15 Consultaţie juridică ; 11.30 Corul Radioteleviziunii ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.00 Muzică uşoară ; 12.19 Recital de operă ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 13.27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă ; 8.05 Tot înainte ; 8.20 Suită simfonică ; 9.00 Corul de femei al Casei de cultură din comuna Titu ; 9.10 Opereta „Oklahoma“ de Rodgers (fragmente) ; 9.36 Buletin de știri ; 9.35 Muzică populară ; 10.00 Concert simfonic ; 10.35 Tonomatul melodiilor; 11.00 Duete din opere ; 11.30 Pagini alese din muzica de estradă ; 11.55 Ştiinţa la zi ; 12.00 Buletin de ştiri; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Din muzica popoarelor ; 12.30 Melodii de ieri, interpreţi de azi ; 13.00 Radiojurnal ; 13.15 Viaţa de concert a Capitalei ; 13.40 Fragmente din opereta ..Micul duce" de Lecocq. TEATRE MARŢI 26 OCTOMBRIE Secretul lui Marco Polo, ora 19.30: Teatrul de Operetă. Omul care... ora 19.30: Teatrul „C.I. Nottara“ (Sala Magheru). Gaiţele, ora 20 : Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Studio). D-ale carnavalului, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”. Comedie cu olteni, ora 19.30 : Teatrul Giuleşti. Vox Boema, ora 19.30 : Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy). Varietăţi non-stop, ora 19.30 : Teatrul „Ion Vasilescu“. O poveste cu cintec, ora 15 : Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Victoria). Cartea cu Apolodor, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică" (Sala Academiei). Caragiale, o soarcă şi... alţii, ora 9.30 : Teatrul „Ion Creangă“. Caragiale, o soacră şi... alţii, ora vreiesc. Ansamblul de balet China cu : Concertul pentru pian şi orchestră „Fluviul galben" şi Baletul „Fata cu Părul cărunt", ora 19 : ARIA (Sala Operei Române). CINEMATOGRAFE N-am cintat niciodată pentru tata Capitol (9.30 ; 11.45 ; 14 ; 16.30 ; 18.45 ; 21) ; Favorit (9.15 ; 11.30; 13.45; 16 ; .18.15 ; 20.30) ; Melodia (9.15 ; 11.15; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Modern (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30). Voi sări din nou peste băltoace : Central (9.15 ; 11.30 ; 13.45 ; 16 ; 18.15; 20.30). Crimă şi pedeapsă : Doina (19). Lampa lui Aladin : Doina (11.30; 13.45 ; 16). Motodrama : Flacăra (15.30 ; 18 ; 20.15) . Povestirile lui Hoffmann : Unirea (15.30; 18 ; 20.30). Fraţii : Crîngaşi (15.30; 18 ; 20.15). Cromwell : viitorul (16—19) ; Arta (16 ; 19.30). Asediul : Cosmos (15.30 ; 18; 20.15). Așteptarea ! Vitan (15.30 ; 17.45 ; 20.15) . Marele premiu : Patria (9.30 ; 13; 16.30 ; 20). Timpul berzelor : Drumul Sării (15.30 ; 17.45 ; 20). Floarea de cactus : Scala (9; 11.15; 13.30; 16.15; 18.45; 21.15); Festival (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21). Romanticii : Moșilor (15.30 ; 17.45; 20). Ritmuri spaniole : Luceafărul (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21); Feroviar (9 ; 11.ÎS ; 13.30 ; 16 ; 18.80 ; 20.45). Simon Bolivar : Victoria (8.30 ; 10.45; 13; 15.30 ; 18 ; 20 30). Parada circului : Timpuri Noi (9.15; 11 ; 12.45 ; 14.30 ; 16.15). Program de documentare în premieră : Timpuri Noi (18.30 ; 20.15). Steaua de tinichea : București (8.45; 18.45 ; 12.45 ; 14.45 ; 16.43 ; 18 ; î1) ; Excelsior (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30; 20.45); Gloria (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Tomis (9; 11.15 ; 13.30; 16 ; 18.15 ; 20.30). Săptămînă nebunilor : Buzeşti (15.45; 13 ; 20.15). Aeroportul : Griviţa (8.30 ; 11.15; 14.13 ; 17 . 20) ; Mioriţa (9 ; 12.15 ; 15.45; 19.15) ; Flamura (9; 12.30 ; 16; 19.30). Brigada Diverse în alertă : Pacea (15.45; 18 . 20). Omul orchestră : Lumina (9.21). Cermen : înfrăţirea între popoare (15.30 ; 17.45 ; 20). După vulpe : Bucegi (15.45; 18; 20.15); Giuleşti (15.30 ; 18 ; 20.15); Boxerul : Lira (15.30 ; 18 ; 20.15). Tick, Tick, Tick : Munca (16; 18 ; 20). Haiducii lui Şaptecai : Laromet (15.30 ; 17.30 ; 20.30); Hello. Dolly ! : Floreasea (15.30 3 19) ; Aurora (9 ; 12 ; 16; 19.30). Şansa : Rahova (15.30 ; 18 ; 20.15). Greşeala fatală : Ferentari (15.30; 17.45 ; 20). O floare şi doi grădinari : Volga (9 ; 12.15 ; 15.45 ; 19.15). Cele şapte logodnice ale caporalului Zbruev : Progresul (15.30; 18 . 20) . Start la moştenire : Popular (15.30; 18 ; 20.15). GIURGIU Bucureşti : Floarea soarelui. Lumina : Aşteptarea. OLTENIŢA Flacăra : Lekis. S.N.O. ; Cazul C.L. URZICENI Pacea : 24—25 nu se Înapoiază. BUFTEA Libertăţii : Moartea filatelistului. BOLINTIN Luceafărul : Ambuscada. ST Ari A TIMPULUI Institutul meteorologic comunică : în următoarele 24 de ore, cerul va fi mai mult senin noaptea apoi se va înnoura treptat. Vint potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă Intre 3 și 5 grade, iar maxima între 15 și 17 grade. In următoarele trei zile, vreme in general frumoasă, cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura ușor variabilă. STEAGUL ROŞU Acordarea unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România unor unităţi agricole fruntaşe Pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului, de dezvoltare a agriculturii socialiste şi pentru participarea activă a ţăranilor cooperatori, muncitorilor, mecanizatorilor, tehnicienilor şi inginerilor la obţinerea, în anul 1971, a unor recolte bogate de grîu pe întreaga suprafaţă avută în cultură şi livrarea la fondul de stat a unor cantităţi sporite, prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I următoarelor cooperative agricole de producţie: Poiana, din municipiul Turda, judeţul Cluj, care a realizat 4 480 kg grîu la hectar ; „6 Martie“ din oraşul Cîmpia Turzii, judeţul Cluj, care a realizat 4 424 kg grîu la hectar ; Foieni, judeţul Satu Mare, care a realizat 4 272 kg grîu la hectar ; „Cămin“ din comuna Căpleni, judeţul Satu Mare, care a realizat 4 131 kg grîu la hectar ; Stoicăneşti, judeţul Olt, care a realizat 4 120 kg grîu la hectar ; „Ho-Şi-Min“ din comuna Dor Mărunt, judeţul Ialomiţa, care a realizat 4 102 kg grîu la hectar ; „9 Mai“ din comuna Căşeiu, judeţul Cluj, care a realizat 4 044 kg grîu la hectar, şi Diniaş, comuna Peciu Nou, judeţul Timiş, care a realizat 4 007 kg grîu la hectar. Prin acelaşi Decret, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I următoarelor staţiuni experimentale agricole : Turda, judeţul Cluj, care a realizat 5 392 kg grîu la hectar ; Valul lui Traian, judeţul Constanţa, care a realizat 4 155 kg grîu la hectar şi Livada, judeţul Satu Mare, care a realizat 4 003 kg grîu la hectar. (Agerpres) PREOCUPARE STĂRUITOARE (Urmare din pag. l-a) create condiţii optime pentru realizarea sortimentelor contractate. — In ce constau măsurile luate de întreprinderea „Steagul roşu” în vederea autoutilării şi dotării ţinind seama de continua extindere a activităţilor respective ? — Recent, secţia covoare a fost dotată cu 80 de gherghele metalice acţionate manual care asigură o eficienţă sporită şi se cîştigă totodată mai mult spaţiu. Se află gata de intrare în funcţiune o boiangerie cu o capacitate de trei ori mai mare decît cea actuală, la secţia mase plastice s-a instalat o presă de 20 tone forţă pentru presarea produselor din masă plastică, a dozelor, presarea făcîndu-se hidraulic. Tot de curind, colectivul nostru a realizat în întreprindere o maşină de injecţie pe verticală, o uscătorie, un malaxor la turnătorie pentru amestecurile de pămînt, un banzig şi altele. Activitatea noastră complexă solicită de la colectivul întreprinderii iniţiative, mereu mai noi, mai corespunzătoare stadiului tehnicii actuale şi al producţiei noastre. — încheind această convorbire dorim să consemnăm şi cîteva noi sortimente produse eventual de secţiile întreprinderii de industrie locală „Steagul roşu”. „ Pentru trimestrul IV a.c. ne-am propus să realizăm la secţia metalurgie un produs cerut la export şi anume stîlpî telescopici ; tot pentru export ne pregătim să realizăm confecţii de damă şi bărbăteşti. Vom produce de asemenea grătare metalice zincate, pijamale pentru fondul pieţei mobila Muguri, fitinguri şi alte produse din mase plastice. I Rolul opiniei publice (Urmare din pag. 1-a) dere faţă de tine însuţi şi faţă de semeni, tare grele care apasă pe umerii doctorului Păcuraru. Ca intelectual, ca om de cultură, ar trebui să-şi amintească ceea ce încă de la Heraclit, se ştie: caracterul omului e destinul său. Neştiind să mai privească cu ochi lucid realităţile tonifiante din jurul său, el nu a mai fost capabil să se privească obiectiv şi corect nici pe sine. Dar iată că oamenii în mijlocul cărora munceşte nu-i lasă să se rateze şi s-au decis să-i arate public cine este, ce a greşit, ce trebuie să facă pentru ca să se îndrepte. Făcîndu-i cu exigenţă „radiografia“, i-au scos la iveală leziunile spirituale şi profesionale. Şi în această instructivă şedinţă îl critică aspru, îi întind colegial mina pentru a-1 ajuta. In liniştea adîncă a sălii, ascultăm cuvîntul sever al medicilor Valeriu Dumitrescu şi Petre Ionescu. E evident că nu vorbesc cu inima uşoară. Greşelile colegului lor îi dor, dar în acelaşi timp îi indignează. „Nu putem permite ca prestigiul medicului să fie intinat de fapte reprobabile, spun ei. Integraţi cu toată fiinţa noastră in societatea socialistă la făurirea căreia participăm, vrem să participăm cu demnitate la măreaţa operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Colegul nostru a alunecat pe o pantă primejdioasă pentru el. Nu avem dreptul să fim indiferenţi. Trebuie să-l ajutăm. Trebuia să-l ajutăm mai de mult. Punînd acum degetul pe rană, o facem cu convingerea că rana se va vindeca. Fără îndoială, colectivul nostru are forţa necesară pentru a-l ridica pe doctorul Păcuraru la nivelul comportamentului exemplar de care dă dovadă majoritatea covîrşitoare a medicilor din această ţară“. Se aude şi un glas, cel al medicului Hristo Chircev, care încearcă să găsească circumstanţe atenuante pentru faptele puse în discuţie. Este părerea lui, îşi închipuie că îngăduinţa locuieşte mai bine. Dar opinia celorlalţi membri ai colectivului este alta. Tocmai îngăduinţa a agravat beteşugurile doctorului Păcuraru. De aceea medicul Angelo Carandino declară răspicat: „Nu-i putem acorda circumstanţe atenuante. Să combatem cu toată fermitatea abaterile lui de la etica profesională şi cetăţenească“. „Pînă acum am tolerat şi am greşit, spune la rîndul său dr. Ion Ranga, secretarul organizaţiei de partid din cadrul spitalului. Doctorul Dumitru Păcuraru trebuie să înţeleagă, in sfîrşit, că nu vom mai permite abateri de felul celor pe care le discutăm azi. Cerinţele actuale ale muncii politice şi ideologice, subliniate de conducerea partidului, afirmate pe prim plan de însăşi viaţa noastră socială, ne obligă să luăm poziţie intransigentă faţă de lipsurile noastre. Dorim să ne îmbunătăţim continuu munca, să fim cit mai utili societăţii. Acesta este drumul nostru. Un asemenea drum ii dorim şi doctorului Păcuraru“. Aceasta este opinia colectivului, exprimată deschis, tovărăşeşte, democratic. O înţelegeţi, doctor Păcuraru ? Aţi reţinut sensul ei curativ şi profilactic ? Opinia oamenilor în mijlocul cărora trăiţi vă cheamă la demnitate, la sănătate spirituală, la corectitudine profesională. Numai aşa vă puteţi realiza visele, vă puteţi împlini pe plan profesional şi moral ! Cei care vă cunosc spun că sînteţi un om cult, că în conversaţii vă place să uzaţi de citate şi nume celebre. Aceste cunoştinţe de cultură generală ar trebui să vă influenţeze în bine. Venind în întîmpinarea predilecţiei dumneavoastră pentru citate şi nume cu rezonanţă, vă punem şi noi la îndemînă cîteva. Astfel, Epicur spunea : „Cunoaşterea greşelilor e începutul salvării“. Iar Emerson constata un adevăr elementar: „Oamenii de caracter sunt conştiinţa societăţii în care trăiesc“. Umanismul profund care constituie sîmburele de aur al profesiunii de medic ar trebui să vă determine să iubiţi mai mult această profesiune, să nu o pătaţi cu nimic, căci aşa cum zicea Leonardo da Vinci — „Cînd ţi-ai ales o stea, cu greu îţi mai poţi lua ochii de la ea“. în cuvîntul său, recunoscîndu-şî greşelile, doctorul Dumitru Păcuraru mulţumeşte colegilor pentru sinceritatea şi principialitatea cu care s-au străduit să-l determine să se regăsească pe sine. Cere să fie ajutat în continuare cu aceeaşi exigenţă pentru a se putea debarasa total de năravurile sale. încercînd să găsească o scuză, se autocaracterizează drept o fire libertină. O fire libertină ? Dar, tovarăşe doctor, amintiţi-vă ce spunea Epictet: „Nu-i liber omul care nu-i stăpîn pe sine“. Citatul este atît de vechi, încît rememorarea lui nu echivalează în niciun caz cu descoperirea Americii. Aşadar, medicul Păcuraru a primit infuzia regeneratoare a opiniei publice, în ceea ce priveşte ajutorul pe care l-a cerut, să fie sigur că aceeaşi opinie publică se va manifesta la fel, cu răspundere, cu intransigenţă, în continuare. Colegii îi vor sprijini să nu alunece mai jos ci, dimpotrivă, să se ridice la nivelul pe care îl cer socie tatea, etica profesională şi cetăţenească. Dar, doctore, să nu uitaţi cuvintele lui Galsworthy s „îmi place să ajut oamenii care se ajută singuri“. În magazinul universal Buftea (raionul încălţăminte) Un cadru legislativ eficient producerii şi folosirii seminţelor (Urmare din pag. l-a stanţă, la folosirea pentru însămînţare a unui material impropriu, neverificat, ceea ce are drept rezultat obţinerea de producţii scăzute. Este ceea ce s-a întîmplat de multe ori şi în judeţul nostru cu unele unităţi agricole care, neasigurîndu-şi la timp sămînţa, au fost nevoite fie să nu-şi îndeplinească planul de cultură, fie să însămînţeze „ce s-a nimerit“, adică sămînţă necorespunzătoare. Sub îndrumarea conducerii partidului şi statului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Legea privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor a fost concepută astfel încît să asigure acestei activităţi un caracter unitar, într-un cadru juridic precis delimitat, urmărind menţinerea potenţialului biologic de producţie al soiurilor şi hibrizilor la nivelul pe care l-au avut în momentul introducerii în cultură. In acest scop Legea defineşte răspunderile concrete ale organelor de stat, unităţilor de producţie şi persoanelor, pe toată filiera producerii, repartizării şi folosirii seminţelor. Astfel, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor îi revine sarcina de a asigura, cantitativ şi calitativ, seminţa şi materialul săditor necesare realizării planului de producţie în agricultură. Acelaşi Minister va răspunde de introducerea în producţie a soiurilor şi hibrizilor noi creaţi sau proveniţi din import, precum şi de scoaterea din cultură a celor mai puţin valoroşi, certifică sămînţa şi materialul săditor, eliberează autorizaţii unităţilor producătoare de sămînţă, constituie fondul seminţelor pentru producţie şi fondul seminţelor de rezervă, organizează şi efectuează controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor etc. în scurte cuvinte. Ministerul deţine pîrghiile hotărîtoare ale producerii, circulaţiei şi folosirii seminţelor şi materialului săditor. Rolul esenţial al cercetării ştiinţifice, ponderea pe care partidul şi statul o acordă acestei activităţi în scopul sporirii eficienţei economiei naţionale sunt relevate cu pregnanţă şi în documentul legislativ recent adoptat de Marea Adunare Naţională. In spiritul noii Legi, Academia de ştiinţe agricole şi silvice răspunde de crearea de soiuri şi hibrizi de plante agricole, cu însuşiri superioare, în stare să valorifice la maximum potenţialul productiv al solurilor, diferitele condiţii climatice din ţara noastră şi baza tehnico-materială cu care este dotată agricultura. Pentru a fi recunoscut ca atare şi generalizat în producţie, orice soi sau hibrid nou trebuie să asigure, în condiţii similare, un spor de producţie de cel puţin 10 la sută, sau să prezinte alte însuşiri fiziologice ori calitative superioare (rezistenţă sporită, conţinut mai mare în substanţe utile etc.), justificîndu-se astfel din punct de vedere economic. Această prevedere a legii va determina o orientare mai judicioasă a cercetării ştiinţifice, concentrarea mai accentuată a forţelor spre obiectivul major al realizării unor indicatori de producţie şi de calitate net superiori celor prezenţi. Pentru agricultura de stat şi cooperatistă din judeţul Ilfov noua Lege are o importanţă deosebită. Pe teritoriul judeţului se află centralele a două mari instituţii ştiinţifice republicane, cu un mare prestigiu în ţară şi peste hotare : Institutul de Cercetări pentru cereale şi plante tehnice — Fundulea şi Institutul de cercetări pentru legumicultura şi floricultură — Vidra. De-a lungul anilor, reputaţii oameni de ştiinţă care lucrează în aceste unităţi au fost prezenţi deseori, cu realizările lor, în succesele obţinute de agricultura judeţului, în lumina noii legi. Comitetul judeţean de partid, lucrătorii ogoarelor aşteaptă de la cercetători un aport şi mai mare la îndeplinirea sarcinilor care le stau în faţă, prin rezolvarea unor probleme acute privind soiurile sau hibrizii noi, mai productivi, în special de grîu, porumb, floarea-soarelui, lucernă, tomate, vinete etc. Ţinind seama că judeţul nostru va avea, la sfîrşitul actualului cincinal, una din cele mai mari suprafeţe irigate din ţară, în faţa cercetătorilor stă şi sarcina creării sau recomandării celor mai productive soiuri pentru noile condiţii. Producerea seminţelor de calitate superioară în cantităţi îndestulătoare impune şi o participare mai activă a forţelor ştiinţifice din judeţ, în colaborare cu Direcţia Generală a Agriculturii, la organizarea fermelor specializate, a loturilor semincere şi la îndrumarea activităţii în unităţile respective. Cooperarea începută de institutele ştiinţifice cu un număr de cooperative agricole din judeţ poate găsi în activitatea de producere şi înmulţire a seminţelor, un cadru deosebit de propice de dezvoltare, care să asigure rezultate importante. Ca organ de stat care răspunde pentru îndeplinirea planului de producţie pe teritoriul judeţului, Direcţia generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor are datoria să asigure aplicarea şi îndeplinirea necondiţionată a tuturor prevederilor legale în domeniul seminţelor şi materialului săditor. Legea creează cadrul juridic în care pot fi rezolvate toate problemele respective. Folosindu-l cu pricepere, sub îndrumarea Direcţiei Generale, fiecare unitate agricolă de stat şi cooperatistă va putea să înlăture defecţiunile constatate pînă acum, să asigure condiţii pentru recolte sporite. Din partea Direcţiei generale sunt necesare, în spiritul şi după litera Legii, asemenea măsuri care să lichideze perpetuarea unor fenomene negative, ca folosirea unor seminţe de proastă calitate sau întîrzierea aprovizionării cu seminţe, diminuarea unor suprafeţe de culturi valoroase — mai ales la furaje — datorită lipsei seminţelor, slaba atenţie faţă de loturile semincere sau fermele specializate etc. Aşa cum a constatat Marea Adunare Naţională adoptînd noua Lege, prevederile acesteia sunt de natură să asigure o valorificare eficientă a condiţiilor pedoclimatice din ţara noastră şi a investiţiilor alocate pentru dezvoltarea agriculturii, să contribuie la ridicarea acestei ramuri economice importante la nivelul sarcinilor impuse de construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Filmul românesc „HOTEL GLISAT“ a obţinut Marele premiu La festivalul internaţional al filmelor ştiinţifice, tehnice şi de educaţie, care a avut loc recent la Pardubice (Cehoslovacia), unde au concurat 200 de producţii cinematografice din 21 de ţări, filmul românesc „Hotel glisat“, realizat de Centrul de documentare pentru construcţii,Industriale a obţinut Marele premiu „Granatul“. Filmul, semnat de ing. Pascale Rutta şi Petre Petaru, reprezintă tehnologia rapidă de execuţie cu ajutorul cofrajelor glisante a hotelurilor Înalte de la Mangalia — Nord. “ După distincţiile internaţionale primite la festivalurile de la Anwerpen şi Knoke (Belgia), Budapesta şi Sofia, acesta este al cincilea premiu internaţional obţinut, in ultimii doi ani, de filme produse de Centrul de documentare pentru construcţii. UZINA SEMĂNĂTOAREA BUCUREŞTI, Spl. Independentei nr. 319, sector 7, telefon 13.68.10/232 angajeaza de urgenta: lăcătuşi pentru prese, frezori, macaragii autorizaţi, zidari calificaţi şi muncitori necalificaţi. Se angajează din Bucureşti şi din provincie care au condiţii de navetă sau cu viză de flotant.