Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-26 / nr. 6943

Pag­ 6 2-0 MUZEELE nu sunt obiecte de muzeu Am scris de mai multe ori, cu firească bucurie, despre Muzeul de etnografie şi artă populară din Cîmpia Dunării , amenajat în splendidul edificiu în stil brîncove­­nesc, restaurat în comuna Stoe­­neşti-Floreşti, înfiinţarea acestui muzeu pe teritoriul judeţului Ilfov se înscrie în vastul efort al statu­lui nostru socialist de a valorifica ştiinţific comorile culturii popu­lare. în luna mai, la inaugurarea mu­zeului, se ridicaseră cîteva proble­me privind necesitatea unor noi investiţii pentru instalaţia electri­că, canalizare, amenajarea parcu­lui şi a unui mic lac care să asi­gure clădirea împotriva revărsării Sabarului. — La numai 3 zile după inau­gurare, ne-a spus zilele trecute to­varăşul Gheorghe Botezatu, pazni­cul muzeului, a venit o echipă de ingineri şi tehnicieni trimisă de Comitetul judeţean de partid. Au măsurat parcul, nivelul clădirii fa­ţă de Săbar etc., apoi în zilele ur­mătoare au revenit pentru a lua probe de pămînt, pentru alte cal­cule etc. Din partea muzeului însă nimeni nu a asistat, nimeni nu a mers să stea de vorbă cu aceşti specialişti. Zilele trecute, în plină şi rece toamnă, la muzeu s-a realizat în sfîrşit, instalaţia electrică. Dar şi de această operaţie s-a îngrijit alt­cineva decit conducerea muzeului... Mai exact, inspectorul Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, tovarăşul Virgil Vrabie, împreună cu acelaşi paznic. In con­tinuare, inspectorul comitetului a­­lerga pentru obţinerea unei cote de combustibil, pentru angajarea unei echipe de la I.C.P.C.I. care să re­vizuiască instalaţia de încălzire, care să înceapă introducerea apei... De loc, de parc, de micile repara­ţii utile ’­v-o clădire ce păstrează comori de artă populară, nu mai poate fi vorba acum, în prag de iarnă ! îngroparea conductelor da apă se va face în mare parte prin muncă patriotică. Foarte bine! dar de ce tocmai acum şi de ce în absenţă conducerii muzeului ? Nu punem această întrebare întîmplă­­tor. De cîte ori am venit la muzeul de la Stoeneşti-Floreşti n-am găsit aici decît pe paznicul­­ Gheorghe Botezatu şi o supraveghetoare din sat. Pe cei doi specialişti salariaţi ai muzeului —■ director şi muzeo­graf — nu i-am văzut la muzeu ÎNSEMNĂRI de la MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ DIN CÎMPIA DUNĂRII decît la festivitatea de inaugurare. Cu ocazia ultimei vizite, am aflat că tovarăşa Eugenia Trifon, direc­toarea muzeului se află în prezent la un curs de specializare , dar am mai aflat că şi în restul timpului cei doi specialişti salariaţi, vin aci la o săptămînă, la două săptămîni la... Tovarăşa Eleonora Lupu — mu­zeograf, ne-a vorbit la Comitetul pentru cultură şi educaţie socialis­tă, despre cîteva proiecte, foarte bune şi foarte frumoase menite să facă din acest obiectiv cultural un focar de educaţie ştiinţifică muzeis­tică­­ se vor achiziţiona mai multe obiecte de uz casnic şi unelte vechi pentru îmbogăţirea secţiei de etno­grafie ; se va înfiinţa un laborator foto, cu ajutorul căruia vor putea fi sprijinite cursurile şcolii popu­lare de artă, diferitele simpozioa­ne şi conferinţe din judeţ , a în­ceput alcătuirea unei biblioteci do­cumentare a muzeului. Toate bune şi frumoase. Dar... Am auzit atîtea proiecte (de la inaugurarea muzeului) şi pentru care au fost prevăzute fonduri, în­­cît... Şi am intrat în ultimul tri­mestru al anului! Speram să gă­sim la muzeu semnele unei acti­vităţi prodigioase de achiziţionare a obiectelor, care ar fi compensat într-un fel nerezolvarea probleme­lor administrative acute. Dar am găsit aproape aceeaşi colecţie cu care a început muzeul, colecţie realizată de­ Casa creaţiei populare a judeţului, avînd foarte puţine obiecte în plus faţă de data inau­gurării. La muzeu nu există nici fişe de inventar, iar gestiunea o de­ţine acelaşi paznic, Gheorghe Bo­tezatu care, de la înfiinţarea mu­zeului, face şi pe administratorul, şi pe paznicul şi pe ghidul... — De ce nu predaţi gestiunea tovarășei directoare Triton ? — ... ? Ne-am răspuns singuri, fiindcă nu era greu. Cînd vii la muzeu din săptămînă în săptămînă, e ris­cant să-ți asumi o gestiune atît de importantă. In schimb, porcul care grohăia undeva în curtea muzeu­lui, este în gestiunea tovarășei di­rectoare. — L-a adus de curînd, ne-a spus paznicul jenat. Noi am aflat că porcul cu pri­cina nu cunoaște altă curte decît cea a muzeului. — Cu ce îl creșteți ? — Cînd era mai mic a fost mai simplu. Acum e destul de greu Voiam să scriem un foileton des­pre lipsa vădită de răspundere a principalilor salariaţi , ai muzeului faţă de obligaţiile pe care in mod sigur le au aci... Ni s-a părut însă că tonul de zeflemea n-ar putea exprima destul amărăciunea pe ca­re am simţit-o în mijlocul minu­natei colecţii îngheţate, îngheţate în lipsa unei brume de căldură pro­­priu-zisă şi... omenească. DORINA BADESCU Lupu şi vacile La puţin timp de la consem­narea intoxicării cu lucerna ver­de a unui număr important de juninci de la C.A.P. Plătăreşti, sîntem nevoiţi să înserăm un alt fapt asemănător, consecinţă a a­­celeiaşi neglijenţe care a adus de data aceasta importante daune cooperativei agricole de produc­ţie Snagov, împrejurările sunt a­­semănătoare, în timp ce se aflau cu cireada de vite pe tarlaua unde s-a recoltat porumbul, în­grijitorii Lupu Radu şi Nicolae Ghiţă au lăsat animalele să pas­că în voie. Nimerind în terenul cu lucernă verde, 6 vaci s-au intoxicat astfel că unitatea a fost prejudiciată cu 30.000 lei. Iată numai două cazuri care ar tre­bui să constituie un semnal de alarmă pentru conducerile uni­tăţilor agricole socialiste din ju­deţ în sensul de a lua măsuri energice pentru întărirea disci­plinei în sector şi prevenirea să­­vîrşirii unor asemenea fapte. Asfaltul... dulce Deunăzi şoseaua Bucureşti — Urziceni oferea în dreptul kilo­metrului 50,2 un instantaneu cu totul ieşit din comun. Pe o por­ţiune destul de cuprinzătoare, şoseaua era presărată cu... miere de albine ! Manifestindu-şi uimi­rea pentru „fagurii“ care răsă­­riseră în drum, mulţi conducă­tori auto au trecut pe lingă acest loc cu piciorul pe frină. Ce bine dacă şi-ar fi luat măsurile de precauţie şi conducătorul auto Mircea Tudor de pe autosaua nr. 32-B-7882, proprietatea I.T.A. Bucureşti care, neasigurîndu-se la depăşirea a doi biciclişti, a lo­vit, la executarea comenzii, au­tocamionul nr. 22-B-4331, smul­­gindu-i oblonul lateral şi o dată cu el şi 9 bidoane încărcate cu miere care s-a împrăştiat pe şo­sea. Cit ai clipi, 16.500 lei au fost aruncaţi în drum. Acum Mircea Tudor reflectează. Prea tîrziu ! Avatarurile violenţei Doi tineri de la Şantierul Na­val Giurgiu poartă o discuţie. Unul, Marin Tunaru, elev în practică, are 18 ani ; celălalt, Dumitru Mihai, muncitor, a îm­plinit 21 de ani. Discuţia pe un ton ridicat degenerează repede ln scandal timp în care Mihai Dumitru aplică o lovitură de cu­ţit în coapsa piciorului sting al lui Marin Tunaru şi apoi dispa­re. Deşi este transportată de ur­genţă la spitalul din Giurgiu, da­torită hemoragiei puternice, vic­tima încetează din viaţă. In ur­ma măsurilor luate de organele de miliţie, autorul actului crimi­nal este prins. La 21 de ani, Du­mitru Mihai trebuie să răspundă în faţa societăţii pentru o crimă. Mecanicului de pompe i s-a înfundat Radu Ionescu, mecanic de pompe în staţia C.F.R. Budeşti, a fost prins în timp ce fura din­­tr-un vagon ataşat la trenul de marfă nr. 83821 ţeavă de fier. Cu ocazia cercetărilor, la domiciliul infractorului s-a găsit o impor­tantă cantitate din acest mate­rial. Ţevile au fost predate în custodie staţiei C.F.R. Budeşti iar mecanicul incorect a fost in­vitat pînă la postul de miliţie­­ pentru a răspunde de fapta sa. Sondaj inopinat pe traseul rutier giurgiuvean • Organele de miliţie ale muni­cipiului Giurgiu au organizat deunăzi o acţiune în scopul sanc­ţionării celor care încalcă nor-­­ mele traficului rutier. Epilogul sondajului: 35 de amenzi apli­cate pe loc în valoare de 3.375­­ lei, 10 procese verbale de con­travenţie însumînd 4.100 Iei,­­ sancţionarea a 11 biciclişti. Au fost depistaţi 3 conducători auto care circulau sub influenţa bău­turilor alcoolice şi cărora li s-au­­ ridicat permisele în vederea sus-­­ pendării. La 3 ani, singură pe şosea Semnalam nu o dată cazurile de accidentare gravă a unor mi­nori care, deşi în vîrstă de cîţiva ani, sunt lăsaţi fără supraveghe­re pe drumurile publice. Un nou accident se adaugă acum tristu­lui bilanţ. Dorina Tănase, în vîrstă de 3 ani, a apărut brusc pe raza comunei Grădiştea in faţa autoturismului nr. 2-B-6118, condus de Gheorghe Ioniţă. Ac­cidentul nu a putut fi evitat şi victima a fost transportată în stare gravă la Spitalul „Grigore Alexandrescu“ din Capitală. INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ TELEVIZIUNE MARŢI 26 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 16.15 Deschiderea emisiunii. Hand­bal feminin : Iugoslavia — U.R.S.S. (Trofeul Carpaţi) — transmisiune di­rectă de la Cluj. 17.15 Revista literară T.V. Festival „George Bacovia” — reportaj filmat. 17.30 Brăţara de aur — emisiune­­concurs pe meserii. 18.30 Handbal feminin : Româtnia — Olanda — transmisiune directă de la Cluj. In pauză, la ora 18.55 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Popas folcloric bănățean. 20.30 Seară de teatru : „Moartea u­­nui artist“ de Horia Lovinescu. 22.45 Imagini din Austria. 23.00 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20.15 Tineri interpreţi. 20.35 Desene animate. 20.40 Universitaria. 20.55 Blocnotes de Eugen Mândrie. 21.10 Buletin de ştiri. 21.15 Cărţi şi idei. 21.45 Melodii nocturne. Program realizat de televiziunea sovietică. 22.05 Film serial : „Oameni în luptă“. RADIO MARŢI 26 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptăminii — Ca­mille Saint-S’aens ; 14.40 Solişti şi formaţii artistice de amatori ; 15.00 Buletin de ştiri ; 15.05 Refrene din operetele lui Paul Linke ; 15.20 Dans ţărănesc ; 15.40 Pagini vocale şi or­chestrale din muzica de estradă ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­tier ; 10.15 Cîntece şi prelucrări corale de Victor Iusceanu ; 18 30 Melodii de Ion Vasilescu ; 16.50 Publicitate ra­dio ; 17.00 Radioenciclopedie pentru tineret; 17.30 Concert de muzică popu­lară ; 18.00 Orele serii ; 20.00 Ta­bleta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ;­ 20.40 Interpreţi de muzi­că populară ; 20.55 Ştiinţa la zi ; 21.00 Revista şlagărelor ; 21.20 Bijuterii mu­zicale ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22.30 Concert de seară ; 24.00 Buletin de ştiri; 0.03— 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL : 14.00 Buletin de Ştiri ; 14.05 Muzică populară ; 14.30 Memoria pământului românesc ; 15.00 Melodii ; 15.36 Din muzica popoarelor ; 15.45 Album de piese corale ; 16.00 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier ; 16.15 Mari inter­i preţi ; 16.55 Sfatul medicului ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Cîntece de dra­goste şi jocuri populare ; 17.30 Lirică­­ patriotică românească; 17.50 Orches-I­­ra Bobby Syrme ; 18.00 Publicitate radio ; 18.20 Muzica de-a lungul veacurilor ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Melodii de estradă ; 19.30 Ediţie radiofonică ; 19.50 Noapte bună, co­pii ; 20.00 Mic dicţionar de operă ; 20.30 Radiosimpozion ; 29.50 Gică Pe­­trescu vă reaminteşte melodiile... ; 21.00 Buletin de ştiri ; 21.05 Cronica săptăminii muzicale ; 21.30 Atenţiu­ne, părinţi ; 21.50 Din înregistrările taragotistului Ion Murgu ; 22.00 Un cintec străbate lumea ; 22.30 Fono­teca de aur ; 23.00 Buletin de ştiri ; 23.05 Oratoriul „Griviţa noastră" de Gheorghe Dumitrescu; 23.51 Selec­­ţiuni din opereta „Vîrstă dansului" de Ivor Novello ; 0.18 Muzică simfo­nică ; 0.55—1.00 Buletin de ştiri. MIERCURI 27 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Viaţa cărţilor ; 10.00 Buletin de ştiri ; 10.05 Muzică populară ; 10.30 Vreau să ştiu: 11.00 Buletin de ştiri ; 11.05 Muzică uşoară ; 11.15 Consultaţie juridică ; 11.30 Corul Radioteleviziunii ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.00 Muzică uşoară ; 12.19 Recital de operă ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 13.27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6.00—8.05 Program muzical de di­mineaţă ; 8.05 Tot înainte ; 8.20 Suită simfonică ; 9.00 Corul de femei al Casei de cultură din comuna Titu ; 9.10 Opereta „Oklahoma“ de Rodgers (fragmente) ; 9.36 Buletin de știri ; 9.35 Muzică populară ; 10.00 Concert simfonic ; 10.35 Tonomatul melodiilor; 11.00 Duete din opere ; 11.30 Pagini alese din muzica de estradă ; 11.55 Ştiinţa la zi ; 12.00 Buletin de ştiri; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Din muzica popoarelor ; 12.30 Melo­dii de ieri, interpreţi de azi ; 13.00 Radiojurnal ; 13.15 Viaţa de concert a Capitalei ; 13.40 Fragmente din o­­pereta ..Micul duce" de Lecocq. TEATRE MARŢI 26 OCTOMBRIE Secretul lui Marco Polo, ora 19.30: Teatrul de Operetă. Omul care... ora 19.30: Teatrul „C.I. Nottara“ (Sala Magheru). Gaiţele, ora 20 : Teatrul „C. I. No­ttara“ (Sala Studio). D-ale carnavalului, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”. Comedie cu olteni, ora 19.30 : Tea­trul Giuleşti. Vox Boema, ora 19.30 : Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy). Varietăţi non-stop, ora 19.30 : Tea­trul „Ion Vasilescu“. O poveste cu cintec, ora 15 : Tea­trul „Ţăndărică“ (Sala Victoria). Cartea cu Apolodor, ora 17 : Tea­trul „Ţăndărică" (Sala Academiei). Caragiale, o soarcă şi... alţii, ora 9.30 : Teatrul „Ion Creangă“. Caragiale, o soacră şi... alţii, ora vreiesc. Ansamblul de balet China cu : Con­certul pentru pian şi orchestră „Flu­viul galben" şi Baletul „Fata cu Pă­rul cărunt", ora 19 : ARIA (Sala O­perei Române). CINEMATOGRAFE N-am cintat niciodată pentru tata­­ Capitol (9.30 ; 11.45 ; 14 ; 16.30 ; 18.45 ; 21) ; Favorit (9.15 ; 11.30; 13.45; 16 ; .18.15 ; 20.30) ; Melodia (9.15 ; 11.15; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Modern (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30). Voi sări din nou peste băltoace : Central (9.15 ; 11.30 ; 13.45 ; 16 ; 18.15; 20.30). Crimă şi pedeapsă : Doina (19). Lampa lui Aladin : Doina (11.30; 13.45 ; 16). Motodrama : Flacăra (15.30 ; 18 ; 20.15) . Povestirile lui Hoffmann : Unirea (15.30; 18 ; 20.30). Fraţii : Crîngaşi (15.30; 18 ; 20.15). Cromwell : viitorul (16—19) ; Arta (16 ; 19.30). Asediul : Cosmos (15.30 ; 18; 20.15). Așteptarea ! Vitan (15.30 ; 17.45 ; 20.15) . Marele premiu : Patria (9.30 ; 13; 16.30 ; 20). Timpul berzelor : Drumul Sării (15.30 ; 17.45 ; 20). Floarea de cactus : Scala (9; 11.15; 13.30; 16.15; 18.45; 21.15); Festival (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21). Romanticii : Moșilor (15.30 ; 17.45; 20). Ritmuri spaniole : Luceafărul (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21); Feroviar (9 ; 11.ÎS ; 13.30 ; 16 ; 18.80 ; 20.45). Simon Bolivar : Victoria (8.30 ; 10.45; 13; 15.30 ; 18 ; 20 30). Parada circului : Timpuri Noi (9.15; 11 ; 12.45 ; 14.30 ; 16.15). Program de documentare în pre­mieră : Timpuri Noi (18.30 ; 20.15). Steaua de tinichea : București (8.45; 18.45 ; 12.45 ; 14.45 ; 16.43 ; 18 ; î1) ; Excelsior (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30; 20.45); Gloria (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Tomis (9; 11.15 ; 13.30; 16 ; 18.15 ; 20.30). Săptămînă nebunilor : Buzeşti (15.45; 13 ; 20.15). Aeroportul : Griviţa (8.30 ; 11.15; 14.13 ; 17 . 20) ; Mioriţa (9 ; 12.15 ; 15.45; 19.15) ; Flamura (9; 12.30 ; 16; 19.30). Brigada Diverse în alertă : Pacea (15.45; 18 . 20). Omul orchestră : Lumina (9.21). Cermen : înfrăţirea între popoare (15.30 ; 17.45 ; 20). După vulpe : Bucegi (15.45; 18; 20.15); Giuleşti (15.30 ; 18 ; 20.15); Boxerul : Lira (15.30 ; 18 ; 20.15). Tick, Tick, Tick : Munca (16; 18 ; 20). Haiducii lui Şaptecai : Laromet (15.30 ; 17.30 ; 20.30); Hello. Dolly ! : Floreasea (15.30 3 19) ; Aurora (9 ; 12 ; 16; 19.30). Şansa : Rahova (15.30 ; 18 ; 20.15). Greşeala fatală : Ferentari (15.30; 17.45 ; 20). O floare şi doi grădinari : Volga (9 ; 12.15 ; 15.45 ; 19.15). Cele şapte logodnice ale caporalu­lui Zbruev : Progresul (15.30; 18 . 20) . Start la moştenire : Popular (15.30; 18 ; 20.15). GIURGIU Bucureşti : Floarea soarelui. Lumina : Aşteptarea. OLTENIŢA Flacăra : Lekis. S.N.O. ; Cazul C.L. URZICENI Pacea : 24—25 nu se Înapoiază. BUFTEA Libertăţii : Moartea filatelistului. BOLINTIN Luceafărul : Ambuscada. ST Ari A TIMPULUI Institutul meteorologic comunică : în următoarele 24 de ore, cerul va fi mai mult senin noaptea apoi se va înnoura treptat. Vint potrivit. Tem­peratura minimă va fi cuprinsă Intre 3 și 5 grade, iar maxima între 15 și 17 grade. In următoarele trei zile, vreme in general frumoasă, cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit. Tempera­tura ușor variabilă. STEAGUL ROŞU Acordarea unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România unor unităţi agricole fruntaşe Pentru contribuţia adusă la în­făptuirea politicii partidului, de dezvoltare a agriculturii socialiste şi pentru participarea activă a ţă­ranilor cooperatori, muncitorilor, mecanizatorilor, tehnicienilor şi in­ginerilor la obţinerea, în anul 1971, a unor recolte bogate de grîu pe întreaga suprafaţă avută în cultură şi livrarea la fondul de stat a unor cantităţi sporite, prin decret al Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România a fost conferit „Or­dinul Muncii“ clasa I următoarelor cooperative agricole de producţie: Poiana, din municipiul Turda, ju­deţul Cluj, care a realizat 4 480 kg grîu la hectar ; „6 Martie“ din ora­şul Cîmpia Turzii, judeţul Cluj, care a realizat 4 424 kg grîu la hec­tar ; Foieni, judeţul Satu Mare, care a realizat 4 272 kg grîu la hec­tar ; „Cămin“ din comuna Căpleni, judeţul Satu Mare, care a realizat 4 131 kg grîu la hectar ; Stoicăneşti, judeţul Olt, care a realizat 4 120 kg grîu la hectar ; „Ho-Şi-Min“ din comuna Dor Mărunt, judeţul Ialo­miţa, care a realizat 4 102 kg grîu la hectar ; „9 Mai“ din comuna Că­­şeiu, judeţul Cluj, care a realizat 4 044 kg grîu la hectar, şi Diniaş, comuna Peciu Nou, judeţul Timiş, care a realizat 4 007 kg grîu la hectar. Prin acelaşi Decret, a fost confe­rit „Ordinul Muncii“ clasa I urmă­toarelor staţiuni experimentale a­­gricole : Turda, judeţul Cluj, care a realizat 5 392 kg grîu la hectar ; Valul lui Traian, judeţul Constan­ţa, care a realizat 4 155 kg grîu la hectar şi Livada, judeţul Satu Mare, care a realizat 4 003 kg grîu la hectar. (Agerpres) PREOCUPARE STĂRUITOARE (Urmare din pag. l-a) create condiţii optime pentru rea­lizarea sortimentelor contractate. — In ce constau măsurile luate de întreprinderea „Steagul roşu” în ve­derea autoutilării şi dotării ţinind seama de continua extindere a ac­tivităţilor respective ? — Recent, secţia covoare a fost dotată cu 80 de gherghele metalice acţionate manual care asigură o efi­cienţă sporită şi se cîştigă totodată mai mult spaţiu. Se află gata de in­trare în funcţiune o boiangerie cu o capacitate de trei ori mai mare decît cea actuală, la secţia mase plastice s-a instalat o presă de 20 tone forţă pentru presarea produse­lor din masă plastică, a dozelor, presarea făcîndu-se hidraulic. Tot de curind, colectivul nostru a rea­lizat în întreprindere o maşină de injecţie pe verticală, o uscătorie, un malaxor la turnătorie pentru a­­mestecurile de pămînt, un banzig şi altele. Activitatea noastră comple­xă solicită de la colectivul între­prinderii iniţiative, mereu mai noi, mai corespunzătoare stadiului teh­nicii actuale şi al producţiei noa­stre. — încheind această convorbire dorim să consemnăm şi cîteva noi sortimente produse eventual de sec­ţiile întreprinderii de industrie lo­cală „Steagul roşu”. „ Pentru trimestrul IV a.c. ne-am propus să realizăm la secţia meta­lurgie un produs cerut la export şi anume stîlpî telescopici ; tot pentru export ne pregătim să rea­lizăm confecţii de damă şi bărbă­teşti. Vom produce de asemenea grătare metalice zincate, pijamale pentru fondul pieţei mobila Mu­guri, fitinguri şi alte produse din mase plastice. I Rolul opiniei publice (Urmare din pag. 1-a) dere faţă de tine însuţi şi faţă de semeni, tare grele care apasă pe umerii doctorului Păcuraru. Ca intelectual, ca om de cultură, ar trebui să-şi amintească ceea ce în­că de la Heraclit, se ştie: carac­terul omului e destinul său. Ne­­ştiind să mai privească cu ochi lucid realităţile tonifiante din jurul său, el nu a mai fost capa­bil să se privească obiectiv şi co­rect nici pe sine. Dar iată că oamenii în mijlocul cărora munceşte nu-i lasă să se rateze şi s-au decis să-i arate pu­blic cine este, ce a greşit, ce tre­buie să facă pentru ca să se în­drepte. Făcîndu-i cu exigenţă „ra­diografia“, i-au scos la iveală le­ziunile spirituale şi profesionale. Şi în această instructivă şedinţă îl critică aspru, îi întind colegial mina pentru a-1 ajuta. In liniştea adîncă a sălii, ascul­tăm cuvîntul sever al medicilor Valeriu Dumitrescu şi Petre Iones­­cu. E evident că nu vorbesc cu ini­ma uşoară. Greşelile colegului lor îi dor, dar în acelaşi timp îi indig­nează. „Nu putem permite ca pres­tigiul medicului să fie intinat de fapte reprobabile, spun ei. Inte­graţi cu toată fiinţa noastră in so­cietatea socialistă la făurirea că­reia participăm, vrem să partici­păm cu demnitate la măreaţa operă de edificare a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. Colegul nostru a alunecat pe o pantă primejdioasă pentru el. Nu avem dreptul să fim indiferenţi. Trebuie să-l ajutăm. Trebuia să-l ajutăm mai de mult. Punînd a­­cum degetul pe rană, o facem cu convingerea că rana se va vindeca. Fără îndoială, colectivul nostru are forţa necesară pentru a-l ridica pe doctorul Păcuraru la nivelul com­portamentului exemplar de care dă dovadă majoritatea covîrşitoare a medicilor din această ţară“. Se aude şi un glas, cel al medi­cului Hristo Chircev, care încear­că să găsească circumstanţe ate­nuante pentru faptele puse în dis­cuţie. Este părerea lui, îşi închi­puie că îngăduinţa locuieşte mai bine. Dar opinia celorlalţi membri ai colectivului este alta. Tocmai îngăduinţa a agravat beteşugurile doctorului Păcuraru. De aceea me­dicul Angelo Carandino declară răspicat: „Nu-i putem acorda cir­cumstanţe atenuante. Să combatem cu toată fermitatea abaterile lui de la etica profesională şi cetăţe­nească“. „Pînă acum am tolerat şi am greşit, spune la rîndul său dr. Ion Ranga, secretarul organizaţiei de partid din cadrul spitalului. Doc­torul Dumitru Păcuraru trebuie să înţeleagă, in sfîrşit, că nu vom mai permite abateri de felul celor pe care le discutăm azi. Cerinţele actuale ale muncii politice şi ideo­logice, subliniate de conducerea partidului, afirmate pe prim plan de însăşi viaţa noastră socială, ne obligă să luăm poziţie intransigen­tă faţă de lipsurile noastre. Dorim să ne îmbunătăţim continuu mun­ca, să fim cit mai utili societăţii. Acesta este drumul nostru. Un ase­menea drum ii dorim şi doctorului Păcuraru“. Aceasta este opinia colectivului, exprimată deschis, tovărăşeşte, democratic. O înţelegeţi, doctor Pă­­curaru ? Aţi reţinut sensul ei cu­rativ şi profilactic ? Opinia oame­nilor în mijlocul cărora trăiţi vă cheamă la demnitate, la sănătate spirituală, la corectitudine profe­sională. Numai aşa vă puteţi rea­liza visele, vă puteţi împlini pe plan profesional şi moral ! Cei care vă cunosc spun că sîn­­teţi un om cult, că în conversaţii vă place să uzaţi de citate şi nume celebre. Aceste cunoştinţe de cul­tură generală ar trebui să vă in­fluenţeze în bine. Venind în în­­tîmpinarea predilecţiei dumnea­voastră pentru citate şi nume cu rezonanţă, vă punem şi noi la în­­demînă cîteva. Astfel, Epicur spunea : „Cunoaşterea greşelilor e începutul salvării“. Iar Emerson constata un adevăr elementar: „Oamenii de caracter sunt conşti­inţa societăţii în care trăiesc“. Umanismul profund care constituie sîmburele de aur al profesiunii de medic ar trebui să vă determine să iubiţi mai m­ult această profe­siune, să nu o pătaţi cu nimic, căci aşa cum zicea Leonardo da Vinci — „Cînd ţi-ai ales o stea, cu greu îţi mai poţi lua ochii de la ea“. în cuvîntul său, recunoscîndu-şî greşelile, doctorul Dumitru Păcu­raru mulţumeşte colegilor pentru sinceritatea şi principialitatea cu care s-au străduit să-l determine să se regăsească pe sine. Cere să fie ajutat în continuare cu aceeaşi exigenţă pentru a se putea deba­rasa total de năravurile sale. în­­cercînd să găsească o scuză, se autocaracterizează drept o fire li­bertină. O fire libertină ? Dar, to­varăşe doctor, amintiţi-vă ce spu­nea Epictet: „Nu-i liber omul care nu-i stăpîn pe sine“. Citatul este atît de vechi, încît rememorarea lui nu echivalează în niciun caz cu descoperirea Americii. Aşadar, medicul Păcuraru a pri­mit infuzia regeneratoare a opiniei publice, în ceea ce priveşte aju­torul pe care l-a cerut, să fie sigur că aceeaşi opinie publică se va manifesta la fel, cu răspundere, cu intransigenţă, în continuare. Cole­gii îi vor sprijini să nu alunece mai jos ci, dimpotrivă, să se ridi­ce la nivelul pe care îl cer socie­­ tatea, etica profesională şi cetă­ţenească. Dar, doctore, să nu uitaţi cuvintele lui Galsworthy s „îmi place să ajut oamenii care se aju­tă singuri“. În magazinul universal Buftea (raionul încălţăminte) Un cadru legislativ eficient producerii şi folosirii seminţelor (Urmare din pag. l-a­­ stanţă, la folosirea pentru însămîn­­ţare a unui material impropriu, ne­verificat, ceea ce are drept rezul­tat obţinerea de producţii scăzute. Este ceea ce s-a întîmplat de mul­te ori şi în judeţul nostru cu unele unităţi agricole care, neasigurîn­­du-şi la timp sămînţa, au fost ne­voite fie să nu-şi îndeplinească pla­nul de cultură, fie să însămînţeze „ce s-a nimerit“, adică sămînţă ne­­corespunzătoare. Sub îndrumarea conducerii parti­dului şi statului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Legea privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor a fost concepută astfel încît să asigure acestei activităţi un ca­racter unitar, într-un cadru juridic precis delimitat, urmărind menţi­nerea potenţialului biologic de pro­ducţie al soiurilor şi hibrizilor la nivelul pe care l-au avut în mo­mentul introducerii în cultură. In acest scop Legea defineşte răspun­derile concrete ale organelor de stat, unităţilor de producţie şi per­soanelor, pe toată filiera produce­rii, repartizării şi folosirii semin­ţelor. Astfel, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor îi revine sarcina de a asi­gura, cantitativ şi calitativ, seminţa şi materialul săditor necesare reali­zării planului de producţie în agri­cultură. Acelaşi Minister va răspun­de de introducerea în producţie a so­iurilor şi hibrizilor noi creaţi sau proveniţi din import, precum şi de scoaterea din cultură a celor mai puţin valoroşi, certifică sămînţa şi materialul săditor, eliberează auto­rizaţii unităţilor producătoare de sămînţă, constituie fondul seminţe­lor pentru producţie şi fondul se­minţelor de rezervă, organizează şi efectuează controlul calităţii semin­ţelor şi materialului săditor etc. în scurte cuvinte. Ministerul deţine pîrghiile hotărîtoare ale producerii, circulaţiei şi folosirii seminţelor şi materialului săditor.­­ Rolul esenţial al cercetării ştiin­ţifice, ponderea pe care partidul şi statul o acordă acestei activităţi în scopul sporirii eficienţei economiei naţionale sunt relevate cu pregnanţă şi în documentul legislativ recent adoptat de Marea Adunare Naţio­nală. In spiritul noii Legi, Acade­mia de ştiinţe agricole şi silvice răspunde de crearea de soiuri şi hibrizi de plante agricole, cu însu­şiri superioare, în stare să valori­fice la maximum potenţialul pro­ductiv al solurilor, diferitele con­diţii climatice din ţara noastră şi baza tehnico-materială cu care este dotată agricultura. Pentru a fi re­cunoscut ca atare şi generalizat în producţie, orice soi sau hibrid nou trebuie să asigure, în condiţii si­milare, un spor de producţie de cel puţin 10 la sută, sau să prezinte alte însuşiri fiziologice ori calitative superioare (rezistenţă sporită, con­ţinut mai mare în substanţe utile etc.), justificîndu-se astfel din punct de vedere economic. Această pre­vedere a legii va determina o o­­rientare mai judicioasă a cercetării ştiinţifice, concentrarea mai accen­tuată a forţelor spre obiectivul major al realizării unor indicatori de producţie şi de calitate net su­periori celor prezenţi. Pentru agricultura de stat şi co­operatistă din judeţul Ilfov noua Lege are o importanţă deosebită. Pe teritoriul judeţului se află cen­tralele a două mari instituţii ştiin­ţifice republicane, cu un mare prestigiu în ţară şi peste hotare : Institutul de Cercetări pentru ce­reale şi plante tehnice — Fundulea şi Institutul de cercetări pentru le­gumicultura şi floricultură — Vidra. De-a lungul anilor, reputaţii oa­meni de ştiinţă care lucrează în a­­ceste unităţi au fost prezenţi de­seori, cu realizările lor, în succesele obţinute de agricultura judeţului, în lumina noii legi. Comitetul ju­deţean de partid, lucrătorii ogoare­lor aşteaptă de la cercetători un aport şi mai mare la îndeplinirea sarcinilor care le stau în faţă, prin rezolvarea unor probleme acute privind soiurile sau hibrizii noi, mai productivi, în special de grîu, porumb, floarea-soarelui, lucernă, tomate, vinete etc. Ţinind seama că judeţul nostru va avea, la sfîrşi­­tul actualului cincinal, una din cele mai mari suprafeţe irigate din ţară, în faţa cercetătorilor stă şi sarcina creării sau recomandării celor mai productive soiuri pentru noile con­diţii. Producerea seminţelor de calita­te superioară în cantităţi îndestulă­toare impune şi o participare mai activă a forţelor ştiinţifice din ju­deţ, în colaborare cu Direcţia Ge­nerală a Agriculturii, la organiza­rea fermelor specializate, a loturi­lor semincere şi la îndrumarea­ ac­tivităţii în unităţile respective. Co­operarea începută de institutele ştiinţifice cu un număr de coope­rative agricole din judeţ poate găsi în activitatea de producere şi în­mulţire a seminţelor, un cadru deo­sebit de propice de dezvoltare, care să asigure rezultate importante. Ca organ de stat care răspunde pentru îndeplinirea planului de pro­ducţie pe teritoriul judeţului, Direc­ţia generală a agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi ape­lor are datoria să asigure aplicarea şi îndeplinirea necondiţionată a tu­turor prevederilor legale în dome­niul seminţelor şi materialului să­ditor. Legea creează cadrul juridic în care pot fi rezolvate toate pro­blemele respective. Folosindu-l cu pricepere, sub îndrumarea Direc­ţiei Generale, fiecare unitate agri­colă de stat şi cooperatistă va pu­tea să înlăture defecţiunile consta­tate pînă acum, să asigure condiţii pentru recolte sporite. Din partea Direcţiei generale sunt necesare, în spiritul şi după litera Legii, ase­menea măsuri care să lichideze per­petuarea unor fenomene negative, ca folosirea unor seminţe de proas­tă calitate sau întîrzierea aprovizio­nării cu seminţe, diminuarea unor suprafeţe de culturi valoroase — mai ales la furaje — datorită lipsei seminţelor, slaba atenţie faţă de loturile semincere sau fermele spe­cializate etc. Aşa cum a constatat Marea Adu­nare Naţională adoptînd noua Lege, prevederile acesteia sunt de natură să asigure o valorificare eficientă a condiţiilor pedoclimatice din ţara noastră şi a investiţiilor alocate pentru dezvoltarea agriculturii, să contribuie la ridicarea acestei ra­muri economice importante la ni­­velul sarcinilor impuse de construi­rea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Filmul românesc „HOTEL GLISAT“ a obţinut Marele premiu La festivalul internaţional al filmelor ştiinţifice, tehnice şi de educaţie, care a avut loc recent la Pardubice (Cehoslovacia), unde au concurat 200 de produc­ţii cinematografice din 21 de ţări, filmul românesc „Hotel glisat“, realizat de Centrul de documentare pentru construcţii,­­Industriale a obţinut Marele premiu „Granatul“. Filmul, semnat de ing. Pascale Rutta şi Petre Petaru, reprezintă tehnologia rapidă de execuţie cu ajutorul cofrajelor glisante a ho­telurilor Înalte de la Mangalia — Nord. “ După distincţiile internaţionale primite la festivalurile de la Anwerpen şi Knoke (Belgia), Budapesta şi Sofia, acesta este al cincilea premiu internaţional obţinut, in ultimii doi ani, de filme produse de Centrul de documentare pentru construcţii. UZINA SEMĂNĂTOAREA BUCUREŞTI, Spl. Independentei nr. 319, sector 7, telefon 13.68.10/232 angajeaza de urgenta:­­ lăcătuşi pentru prese, frezori, macaragii autorizaţi, zidari calificaţi şi muncitori necalificaţi. Se angajează din Bucureşti şi din provincie care au condiţii de navetă sau cu viză de flotant.

Next