Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)
1971-11-25 / nr. 6969
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ~~ Anul XXIII — Nr. 6969 Joi 25 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN JARA NOASTRĂ A TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO Plecarea din Timişoara Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. In gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslava de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului Timişoara.In vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovich preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune • Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Dragănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Cabinetului Preşedintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Milovski, consilier al Preşedintelui Republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, şi Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri şi sub toate formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă, încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave înalţii oaspeţi în vizită prin întreprinderi timişorene (Continuare in pag. a 4-a) Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în onoarea tovarăşului losip Broz Tito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului losip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noastră, numeroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi. în pag. a 3-a TOASTURILE TOVARĂȘILOR NICOLAE C ȘI IOSIP BROZ mp Vizită prin întreprinderi timişorene In cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, au vizitat Uzina Electromotor şi întreprinderea industria liniii importante unităţi industriale timişorene. In vizita prin aceste unităţi industriale cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, de alte persoane oficiale iugoslave. Timişora, străveche urbe din cîmpia Banatului, important centru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, a cunoscut în anii construcţiei socialiste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine şi întreprinderi noi, care de la un an la altul şi-au cîştigat prin produsele lor prestigiu atît în ţară cit şi peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. In unităţile industriale timişorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de maşini şi utilaje, produse electrice şi electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei uşoare şi alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timişoara o are cunoscuta uzină Electromotor, prima unitate vizitată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei sunt salutaţi la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care fac oaspeţilor o primire entuziastă. Se scandează „Ceauşescu — Tito“, „Ceauşescu — P.C.R.“, se ovaţionează pentru prietenia frăţească româno-iugoslavă. Oaspeţilor li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancardâ, era înscrisă în limbile română şi sîrbă urarea „Bine aţi venit, dragi oaspeţi !“. Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită şi dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, uzina „Electromotor“ aduce astăzi o contribuţie de seamă la industrializarea socialistă a patriei. Motoarele e(Continuare in pag. a 3-a) FORMA EDUCATIVĂ A OPINIEI COLECTIVULUI Fără îndoială că nu există nimic mai complex, mai subtil, mai nuanţat, mai diversificat decît o colectivitate umană, 'ericit de mică ar fi ea. Alcătuită din indivizi cu psihologii, caractere, preocupări, aspiraţii, pregătire, exigenţe, sentimente şi receptivităţi diferite, colectivitatea umană nu poate acţiona ca un organism unitar, viu, viguros şi durabil decît prin acele elemente majore care trebuie să fie comune tuturor şi în interesul fiecăruia. Atît la scara întregii ţări, cit şi la cea a fiecărei unităţi în parte, la nivel macro şi micro-social, ceea ce se constituie ca factor fundamental de sudură este idealul comun al făuririi societăţii, socialiste multilateral dezvoltate în scopul asigurării progresului general material şi spiritual de care să se bucure în mod echitabil toţi membrii comunităţii noastre. Este de altfel unul din factorii de bază care dinamizează eforturile şi acţiunile oamenilor şi pe temeiul căruia se formează şi se manifestă opinia publică, a colectivului. Principiile eticii şi echităţii sociale pe care le îmbrăţişează opinia publică, izvorăsc şi ele tot din esenţa acestui ideal. Dar pentru ca principiile de etică şi echitate socialistă să devină o forţă materială, pentru ca opinia colectivităţii să-şi îndeplinească eficient rolul educativ, ele trebuie să fie cunoscute de toţi în profunzimea şi necesitatea lor obiectivă. La o asemenea reflectare adîncă îndeamnă cuvintele secretarului general al partidului din expunerea prezentată la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Exemplul personal In colectivul întreprinderii de industrie locală din Urziceni, sînt numeroşi oameni care şi-au cîştigat un bine meritat prestigiu. Şi cînd aceştia, împreună, iau atitudine faţă de abaterile unui tovarăş de muncă, opinia lor are o greutate deosebită, o autoritate sporită, cu influienţe educative remarcabile. „Este necesar să reţinem — ne spunea tov. Ion Visselt, directorul întreprinderii — că opinia colectivă are o înrîurire cu atît mai mare, cu cit cei care o exprimă o susţin mai elocvent prin exemplul personal. Degeaba cunoaştem principiile eticii şi echităţii, degeaba vorbim altora despre ele, dacă prin comportarea noastră, noi înşine nu le respectăm. Am să dau un exemplu. Costea Florica, de la secţia covoare, nu avea o atitudine corespunzătoare faţă de muncă, îşi neglija sarcinile de plan, îndatoririle privitoare la calitatea produselor. S-a cerut discutarea cazului într-o adunare sindicală. Au luat cuvîntul şi lucrători mai buni şi alţii mai puţin pregătiţi. Cei care au, determinat-o pe Costea Florica să se îndrepte au fost oamenii care se disting printr-un exemplu personal ireproşabil. Aşa COLOCVIU LA ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ URZICENI cum a mărturisit ea ulterior, cel mai mult au impresionat-o criticile şi sfaturile comunistei Ene Aurica, ale muncitoarei Maria Iordache şi ale altor tovarăşe stimate de colectiv pentru atitudinea lor înaintată faţă de muncă. Iată, deci, un fapt de viaţă care demonstrează necesitatea ca, întotdeauna, comunistul să fie un exemplu în respectarea principiilor eticii şi echităţii socialiste, un exemplu în muncă, în familie, în societate, aşa cum subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Numai astfel el poate fi un promotor al acestor principii în opinia colectivului şi numai astfel această opinie dobîndeşte autoritate educativă“. Ideea este susţinută de numeroşi tovarăşi din cadrul întreprinderii. Şi pe bună dreptate. Opinia se exprimă nu numai prin vorbe, ci şi prin fapte. Ceea ce înseamnă că între vorbe şi fapte nu trebuie să existe nici o discordanţă, că tocmai în unitatea deplină dintre vorbele şi faptele oamenilor constă valoarea şi tăria opiniei lor. În fond înţelegerea adîncă a acestui adevăr este esenţială pentru că ea are efecte educative nu numai asupra celor faţă de care opinia colectivului ia poziţie, ei chiar şi asupra celor care o exprimă, determinîndu-i la o reflectare mai exigentă asupra propriului lor comportament. Că mai sunt şi „lupi moralişti“, este adevărat. Dar pe aceştia cine îi ia în seamă ? A lupta curajos pentru echitate Procesul formării unei opinii este deseori complicat, uneori sinuos, de durată, solicitînd clarificări solide pentru ca simplele păreri să se transforme în convingeri certe. O dată formată însă, opinia nu-şi atinge scopul educativ dacă prezintă vicii de manifestare. „A existat la noi un caz, relata tovarăşul Ştefan Baciu, secretarul organizaţiei de bază de la direcţia I.I.L. Urziceni. Şefa de atelier Georgeta Popescu s-a făcut, vinovată de unele acte de favoritism care aduceau avantaje materiale unora în dauna altora. Cum era şi firesc, cei în cauză şi-au dat seama. Au început să fie nemulţumiţi. Şi-au format o părere, o opinie faţă de şefa atelierului. Dar un timp această opinie nu s-a manifestat deschis, a circulat cam pe la periferia vieţii colectivului, adică pe la colţuri“. „ De ce ? „Pentru că, deşi erau convinşi de lipsurile şefei atelierului, ceilalţi membri ai colectivului nu au avut curajul să spună deschis lucrurilor pe nume, n-au îndrăznit să-şi exprim D. TURTUREANU (Continuare în pag. a 2-a) »Mecanizatorii, oameni simpli ? Da, dacă aceasta înseamnă modestie, bun simţ şi un larg orizont cultural-ştiinţific „Agricultura are nevoie de noi ca de aer". Plastică şi la obiect, expresia maistrului Florian Popescu de la Secţia de mecanizare — Tunari, e de fapt o replică izvorîtă din experienţa de viaţă. Ca om a simţit ca pe propria-i inimă rostul eforturilor din anotimpuri blinde şi aspre, în zile şi nopţi de nesomn, ori în acel freamăt interior ce-l mina pe calea dialectică a nevoii de perfecţiune. Absolvent al liceului şi al şcolii de maiştri, el se pregăteşte asiduu, pentru ridicarea calificării profesionale. Fiindcă fostul ucenic de acum mai bine de 15 ani de la Şcoala de mecanici agricolli din Roşiorii de Vede, a găsit la fiecare pas resursele morale şi spirituale pentru a se situa la loc de frunte, alături de aceia pe care nu o dată suntem tentaţi să-i numim, pe drept cuvînt, eroi ai agriculturii noastre socialiste. Tînărul din faţa noastră, care ani de-a rîndul a obţinut titlul de fruntaş în întrecerea socialistă, este acum secretar al organizaţiei de partid. La această oră, cînd aruturile de toamnă sînt încă în toi, pe Florian Popescu e greu să-l găseşti în secţie. Se află acolo, în pieptul tarlalei, alături de băieţii de al căror suflet se simte atît de apropiat şi faţă de care se com „STĂPÎN PE VOLAN“ Un concurs de mare priză, dar.. de ce numai ai TAP ! Duminică 21 noiembrie, a.c. pe platoul din faţa autogării I Filaret şi în sala clubului I.T.A. Bucureşti, am fost părtaşi la emoţiile şi bucuriile participanţilor la faza judeţeană a tradi- Iţionalului concurs „Stăpîn pe volan", lansat pentru prima oară , în anul 1969 din iniţiativa C.C. al U.T.C., în colaborare cu Mi- I nisterul Transporturilor. Faza judeţeană a acestui concurs a adus la start 21 de concurenţi reprezentînd 745 tineri din autobazele întreprinderii de transporturi auto-Bucureşti. înainte de orice comentarii, să reţinem ordinea şi numele cîştigătorilor: locul 1 : Adrian Apostol (Autobaza I — Căţelu), locul II : Mircea Rădulescu (Autobaza 2 — Giuleşti), locul III : Nicolae Ailenei (Autobaza 4 — Militari), locul IV: Teodor Corn şi Mihai Stelian (Autobaza 5 — Filaret şi respectiv Autobaza 4 — Militari). Menţionăm că fiecărui câştigător i s-a înmînat Diploma de onoare a Comitetului judeţean Ilfov al U.T.C., şi cite un tibret C.E.C. în valoare de 500, 400, 500 şi respectiv 150 lei. Ce ne spun premianţii... Adrian Apostol, în unitatea noastră, concursul a cunoscut o înaltă tensiune. Ne-a făcut să înţelegem o dată mai bine şi mai mult cît de necesară e pregătirea noastră, aportul pe care-l putem avea în procesul de producţie. — Ce studii aveţi ? — Şcoala generală şi... ucenicia la locul de muncă. — Care este idealul dv. în meserie ? • — Mă pregătesc continuu, fiindcă aş vrea să mînuiesc cu multă pricepere aparatele moderne care se introduc pe zi ce trece în reţeaua de transporturi auto. Mă bucură că pot contribui din ce în ce mai bine la ridicarea productivităţii muncii. Vedeţi dv., nu trebuie să mă las mai prejos. Sunt membru de partid şi înţeleg că aceasta mă obligă... Mircea Rădulascu: Primul con________G. BAJENARU (Continuare in pag. a 3-a) portă cu sentimentul firesc a comunistului de omenie. ...„Şi cum ne-am fi putut de-» •a aşa de bine cu însăminţâriie, vre« cutate în condiţii excepţionale la grîu s-a asigurat răsărirea n h'O plante pe metru pătrat), dacă n .im fi avut nişte băieţi atît de price,, n şi conştiincioşi ca Nicolae Jimie, Constantin Lupu, Dumitru Neura, Aurel Maier, sau ca mecanicul de secţie Marin Ene care a remed pe loc orice deficiente semnalarpe parcurs? — ne-a spus prun e , altele, interlocutorul. — înseamnă că şi ei, ca şi dumneavoastră, înţeleg cit de importantă le este contribuţia la sporirea producţiei agricole. Şi ca să pătrundem mai bine sensul vorbelor, asta ţine şi de o anume Milă, de conştiinţa înaintată a tiueirului zilelor noastre... — Bine ar fi dacă s-ar porni de la acest nivel de conştiinţă, dar ştiţi că mai avem greutăţi în formarea conştiinţei socialiste a tinarului mecanizator. S-a vorbit şi se vorbeşte în ultimul timp, tot mai mult, despre etică şi echitate, două noţiuni tangente, vizînd ouflul moral al omului din societatea noastră socialistă, pe care o vrem multilateral dezvoltată. Şi, fiindcă e vorba de echitate, să fiu sincer, noi nu considerăm că numai realizînd sarcinile de producţie, am rralizat totul ! Şi atunci, ca să folosesti o expresie din expunerea tursului Nicolae Ceauşescu la pretema plenară a C.C. al P.C.R., trebuie B. GEORGE POPESCU FLORIAN şeful secţiei S.M.A. Tunari (Continuare în pag a 2-a) România în sferturile de finală ale C. E. la fotbal • IN ULTIMUL MECI ECHIPA NOASTRA REPREZENTATIVĂ A OINUT VICTORIA NECESARA CALIFICĂRII, ÎNVINGÎND TARA GAI.HU, CU 2—0. (AMĂNUNTE IN PAG. A 3-A)