Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)
1971-11-26 / nr. 6970
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6970 Vineri 26 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani ANCHETA NOASTRA Cunoaşteţi climatul de muncă din unitatea dv.? Avem în faţă o scrisoare semnată de Costache M. Iulian— secretarul organizaţiei de bază de la I.I.L. Olteniţa : „Am urmărit şi eu desfăşurarea lucrărilor Plenarei CC. al P.C.R., problemele supuse dezbaterii şi am încercat un deosebit sentiment de satisfacţie constatînd că munca, munca cinstită, responsabilitatea în activitatea de zi cu zi capătă în actualele condiţii noi dimensiuni. Mă refer la faptul că munca a fost tratată aşa cum se cuvine, ca o datorie de onoare, cetăţenească pentru propăşirea patriei şi formarea omului nou. De ce vă scriu toate acestea ? Ştiu că procesul de făurire a conştiinţei este migălos. Dar nu pot fi de acord cu unele manifestări negative ce-şi mai fac loc în mijlocul colectivului nostru. De aici, greutăţi vremelnice, ce-i drept, dar greutăţi. Aceasta nu înseamnă că ne vom da bătuţi. Din contră. Avem în faţa noastră nu numai un program de construcţie materială, ci şi un program de formare a conştiinţelor pe măsura vremurilor pe care le trăim". Rîndurile primite ne-au îndemnat să poposim în mijlocul muncitorilor şi tehnicienilor de la I.I.L. Olteniţa, avînd drept obiectiv climatul de muncă din această unitate, cum este cunoscut el de către factorii de conducere şi ce se face pentru dezvoltarea lui în spiritul eticii şi echităţii socialiste. Sîntem la secţia de tîmplărie din Olteniţa, avîndu-l ca interlocutor pe tov. Petre Răgălie — maistru. — Sarcinile ce vă revin impun o serie de responsabilităţi. Reuşita o consideraţi posibilă prin prisma propriei dv. activităţi ? — Vâ răspund cu un categoric NU. Şi iată de ce. Mânca mea este întocmai unei piese dintr-un uriaş agregat. Orice defecţiune înseamnă oprirea acestuia. Aşadar, dacă nu există o unitate de fapte, de gloduri, eforturile, cît ar fi ele de valoroase, atunci cînd sînt singure îşi pierd din intensitate, iar rezultatele... — S-ar părea că... nu totul merge pe roate ! — întocmai. Şi am să vă dau un exemplu. Privind planul de producţie al secţiei, stăm bine. Dar nu puţini dintre noi s-au întrebat: mai mult nu se putea face ? Răspunsul este unul singur : se putea ! Atunci, ce ne-a oprit ? Judecind după îndemnurile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU care,în expunerea la recenta plenară a C.C. al P.C.R., spunea ca OAMENII TREBUIE APRECIAŢI DUPĂ FAPTE ŞI NU DUPĂ DECLARAŢII, pot spune ca ne-a împiedicat şeful serviciului aprovizionare, Vasile Hauta. Acesta întotdeauna promite să asigure o bună aprovizionare, dar mai mereu rămîne în faza promisiunilor. Atitudinea lui ne nemulţumeşte, fapt care nu e de natură să influenţeze în bine climatul de muncă. — Conducerea unităţii cunoaşte această stare de lucruri ? — Cum să vă spun... Eu, făcînd parte din colectivul întreprinderii, am convingerea că nu-i străină. După felul însă cum înțelege să pună ca- Tr. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) Noi fabrici de conserve date în funcţiune In municipiile Suceava, Galaţi, Constanţa şi Bucureşti s-au dat în funcţiune noi fabrici de conserve de carne. Dotate cu instalaţii moderne de mare randament noile obiective sunt capabile să valorifice la un nivel superior materia primă furnizată de unităţile agricole socialiste. In mare măsură echipamentul tehnic este furnizat de uzina mecanică din Timişoara, uzina „Tehnofrig“ din Cluj şi alte întreprinderi specializate din ţară. Noile întreprinderi ale industriei alimentare, proiectate pentru o capacitate totală de peste 32 000 tone de conserve, semipreparate şi preparate din carne îşi vor aduce o contribuţie însemnată în acţiunea de diversificare a producţiei, la realizarea unor sortimente corespunzătoare exigenţelor pieţii interne şi externe. Un nou cargou de 4500 tone destinat exportului De la cheiul de armare al Şantierului naval din Galaţi a ridicat ancora, plecînd în probe de marş, un nou cargou de 4 500 tone destinat exportului. Nava face parte din producţia marfă a acestui an şi va fi urmată la scurt interval de alte 4 nave maritime, fiecare cu deplasament de 4 500 tone, care se află într-un stadiu avansat de montaj. . Extinderea reţelei coperaţiei de consum în acest an, reţeaua cooperaţiei de consum şi-a extins considerabil capacitatea unităţilor sale de desfacere. Au fost astfel, construite numeroase magazine, care permit organizarea expunerii deschise a mărfurilor şi vinzarea prin autoserviri, hanuri turistice, campinguri, unităţi de alimentaţie publică, hala de producţie, spaţii frigorifice şi de prelucrare a produselor agroalimentare, brutării şi alte unităţi pentru care s-au cheltuit, din fondurile centralizate, mai bine de 160 milioane lei. Alte 22 milioane lei au fost alocate de către organizaţiile cooperatiste. Numeroase unităţi de desfacere vor fi modernizate. Se preconizează ca în actualul cincinal reţeaua de desfacere a cooperaţiei de consum să se extindă In continuare, realizîndu-se un volum de construcţiimontaj In valoare de 1,4 miliarde lei, adică de peste 9 ori mai mult decit întregul volum de investiţii realizat in 1970. Noile investiţii vor fi utilizate, de asemenea, în scopul dezvoltării unităţilor de producţie destinate valorificării resurselor de materii prime existente în fiecare localitate, al lărgirii spaţiilor de prelucrare a produselor agroalimentare şi plantelor medicinale şi pentru sporirea capacităţii unităţilor turistice şi de agrement. Schimb de experienţă Preocupat permanent de ridicarea calităţii producţiei sale, colectivul de muncă al Fabricii de zahăr din GIURGIU a organizat, recent, un valoros schimb de experienţă la care au participat şefi de laboratoare, ingineri şi tehnicieni de la serviciile C.T.C. şi alte cadre tehnice de la toate fabricile de zahăr ale ţării. Oaspeţii au audiat cu mult interes referatul inginerei Elvira Chiriţă care a prezentat metodele şi mijloacele utilizate de fabrica giurgiuveană pentru continua Îmbunătăţire calitativă a producţiei sale de zahăr. Au luat apoi cuvîntul reprezentanţii fabricilor din Bucecea, Roman, Bod, Sascut, Corabia, Buzău, Tg. Mureş, Luduş, Timişoara, Arad care şi-au împărtăşit experienţa dobindică in aplicarea unor procedee superioare de fabricaţie a zahărului. COMISIA ECONOMICA Şl UNELE PROBLEME LOCALE • Studiile și analizele au ajutat la înlăturarea unor neajunsuri • Hotărîrile adoptate de comitet s-au dovedit viabile In aplicarea, practică, a hotăririlor partidului şi guvernului, planificarea muncii şi alegerea problemelor de studiu şi analiză de către comitetele de partid au o mare importanţă. Sarcinile ■ perioadei pe care o'străbatem suntvaste şi complexe , ceea ce se cere, prin urmare, în primul rând,* organelor de partid este capacitatea de a discerne din multitudinea problemelor pe cele esenţiale. Activitatea organelor de partid poate fi rodnică atunci cînd folosesc cu pricepere comisiile pa probleme pentru studierea și analizarea unor situații, în elaborarea hotârîrilor, la efectuarea controlului asupra îndeplinirii măsurilor adoptate.Pe baza Hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R. din octombrie 1969 şi a indicaţiilor Comitetului judeţean de partid, Comitetul orăşenesc de partid Olteniţa, a organizat comisiile pe probleme în care sunt cuprinşi membrii comitetului şi alte cadre, în primul rînd specialişti cu o bună pregătire politică şi profesională. Cu aceştia se consultă, organizează studii şi analize în unităţile economice şi organizaţiile de partid, în scopul îmbunătăţirii activităţii de producţie şi în viaţa internă de partid. Faptele demonstrează că biroul comitetului orăşenesc de partid Olteniţa se ocupă cu răspundere de îndrumarea activităţii comisiilor pe probleme. Comisiile urmăresc ca în programul lor de muncă să-şi înscrie trimestrial obiective care sunt cuprinse şi în planul de muncă al biroului comitetului orăşenesc de partid. Ne vom referi, pe scurt, la programul comisiei economice în cadrul căreia activează 25 de membri, sub conducerea tov. Gh. Stoian, membru al comitetului şi director al Băncii din localitate. In cele patru programe trimestriale din acest an ale comisiei au fost stabilite, ca urmare a indicaţiilor date de biroul comitetului, o serie de studii şi analize economice la Şantierul naval, Filatură, I.I.L., Fabrica de conserve, I.G.C.L., cooperativele meşteşugăreşti „Dunărea“1 şi „Progresul“. Aceste studii priveau îmbunătăţirea folosirii capacităţilor de producţie, utilizarea fondului de timp, aprovizionarea tehnico-materială şi îndeplinirea sarcinilor de plan, îmbunătăţirea normelor de consum şi reducerea consumurilor specifice la metal, lemn, combustibil şi alte materii prime şi materiale, lichidarea şi prevenirea imobilizărilor de mijloace fixe şi fonduri circulante, posibilităţile existente pentru majorarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă etc. Iată cîteva aspecte care arată cum a acţionat comisia economică pentru a rezolva problemele incluse în programe. La Filatura Olteniţa, membrii acestei comisii, împreună cu comitetul de partid, cu comisia economică respectivă, au studiat modul cum este organizat procesul de producţie, cum sunt folosite utilajele şi spaţiile productive, cum acţionează organizaţiile de partid în această direcţie. Cu acest prilej s-au desprins cîteva aspecte concludente , ca urmare a absenţelor, coeficientul de utilizare a fondului de timp, era sub normal; spaţiul productiv nu era folosit judicios; se înregistrau deşeuri destul de mari ; munca organizaţiilor de partid, sindicat şi U.T.C. nu se desfăşura în sensul înlăturării acestor neajunsuri. Pe baza studiului întreprins, biroul comitetului orăşenesc de partid a făcut o amplă analiză a situaţiei existente la filatură şi a putut stabili măsuri concrete pentru înlăturarea deficienţelor. Studiul comisiei economice împreună cu concluziile comitetului orășenesc de partid au fost înaintate sub formă de propuneri Centralei industriale respective, care le-a aprobat. Din luna octombrie s-a trecut la transpunerea lor in practică. In legătură cu valorificarea deșeurilor recuperabile, pe baza măsurilor întreprinse de conducerea şi comitetul de partid din filatură, s-a obţinut în acest ano economie de 1.039.000 lei. In luna aprilie, biroul comitetului orăşenesc de partid cu sprijinul comisiilor economică şi organizatorică a analizat în toate întreprinderile posibilităţile de suplimentare a angajamentelor luate de întrecerea socialistă. Ajutate să găsească noi rezerve, colectivele de salariaţi din unităţile economice ale oraşului şi-au mărit angajamentele iniţiale anuale cu 5 milioane la producţia globală, cu 34,5 milioane la producţia marfă, la 200.000 lei la economii prin reducerea preţului de cost şi 280.000 lei la beneficii. Pe baza Expunerii secretarului general al partidului şi a Hotărîrii Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3—5 noiembrie a.c, biroul Comitetului orăşenesc de partid Olteniţa va trebui să îndrume, în spiritul noilor sarcini, activitatea comisiilor pe probleme, urmârindu-se în permanenţă îmbunătăţirea conţinutului întregii munci de partid din cadrul unităţilor economice şi social-culturale, întărirea răspunderii pentru efectuarea controlului îndeplinirii hotărîrilor, preocupîndu-se mai mult de calitatea şi rolul comuniştilor în viaţa colectivelor de muncă. COMUNICAT COMUN La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. înalţii oaspeţi au vizitat cu acest prilej municipiul Timişoara, întreprinderile industriale „Electromotor“ şi „Industria Lînii“ şi s-au întreţinut prieteneşte cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din oraşul Timişoara au făcut o călduroasă primire înalţilor oaspeţi — expresie vie a sentimentelor de prietenie şi stimă reciprocă ce caracterizează relaţiile româno-iugoslave, în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timişoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat . Din partea română, tovarăşu Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, preşe-* dintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste* Federative Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaţ, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Duşan Cligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhuneţ, şeful ad-interim al Cabinetului preşedintelui republicii, Miloş Merovski, consilierul preşedintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giuro Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfăşurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înţelegere şi încredere reciprocă, cei doi preşedinţi au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relaţiilor internaţionale, precum şi problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor şi dezvoltării viitoare ale celor două ţări şi au avut un schimb de păreri cu privire la experienţa României şi Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. I. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au evidenţiat cu deosebită satisfacţie că prietenia tradiţională româno-iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două ţări şi pe lupta lor pentru independenţă naţională şi progres social, cunoaşte astăzi, în condiţiile construirii societăţii socialiste în România şi Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo — Kranj din 3—4 noiembrie 1970 colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia s-a amplificat şi s-a îmbogăţit în conţinut, au devenit tot mai intense şi mai fructuoase întîlnirile şi schimburile de păreri dintre reprezentanţii partidelor şi guvernelor, ai instituţiilor, organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, obşteşti şi economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalităţi în drepturi a (Continuare în pag. a 3-a) In faţa aparatului de fotografiat, trei muncitoare destoinice de la Filatura din Olteniţa CINCINALUL 1971-1975 BUFTEA: Coordonatele economice şi sociale ale celui mai tînăr oraş din judeţ Buftea este cunoscut ca cel mai tînăr oraş din judeţul Ilfov. Aceasta luînd în consideraţie data destul de recentă, cînd a dobîndit titlul de localitate urbană. Privind însă evoluţia sa din ultimii ani pe plan economic, social, edilitar şi cultural, se poate spune că Buftea se află în plină maturitate, proces accentuat de dezvoltarea intensă pe care o va cunoaşte în actualul cincinal. — Ne face o deosebită plăcere, spunea tov. Marius Moraru, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc, atunci cînd oraşul nostru este calificat ca cel mai tînăr din judeţ. Tinereţea lui nu consta atît în data recentă cînd a primit învestitura de oraş, ci în însufleţirea şi fermitatea cu care locuitorii localităţii noastre participă la înfăptuirea transformărilor înnoitoare generate de politica economică şi socială promovată de Partidul Comunist Român. — Actualul cincinal oferă, desigur, un teren larg de afirmare în acest sens... — Fără îndoială. Ca şi în perioada precedentă, în cincinalul 1971-1975 sunt prevăzute investiţii importante pentru dezvoltarea industrială. Astfel, FABRICII DE CONSERVARE ixse alocă cîteva zeci de milioane lei. Se, va construi o unitate modernă — Boby — Food — care va realiza produse destinate copiilor. Tot din aceste fonduri se va construi o linie automatat de pastă-tomate şi se vor continua lucrările la staţia de epurare. Merită reţinut faptul că, datorită acestor investiţii, producţia globală a fabricii va creşte de aproximativ 1,4 ori. Diversificarea producţiei de conserve va fi un obiectiv principal, fabrica de produse pentru copii fiind menită să acopere cerinţe care cred că nu mai necesită comentarii. La FABRICA DE VATA, o altă întreprindere care şi-a cîştigat un binemeritat prestigiu, se prevăd investiţii însemnate. Se va construi o ţesătorie cu 196 războaie şi vor fi extinse secţiile de vară şi finisaj. Menţionăm că la sfîrşitul cincinalului producţia globală a acestei unităţi aproape se va dubla. In sfîrşit, cele cîteva zeci de milioane lei alocate ÎNTREPRINDERII DE AMBALAJE ŞI PIESE DE SCHIMB vor fi folosite pentru construirea şi dezvoltarea liniei de fitografiere, a unei linii pentru confecţionat tuburi din aluminiu, a unei liniei de capsule şi a două linii de confecţionat capace şi capsule Twist-off. Producţia globală a întreprinderii va creşte de 2,9 ori. — Noile capacităţi de producţie vor spori gradul de industrializare a oraşului. Aceasta va influenţa şi alte domenii din viaţa localităţii, mai ales procesul de urbanizare. Planul cincinal, conceput armonios, are în vedere o corelaţie strînsă între dezvoltarea economică şi cea edilitară a oraşului Buftea. Creîndu-se noi locuri de muncă, va spori numărul salariaţilor, va creşte numărul locuitorilor aşezării noastre. Pentru cerinţele generate de acest fenomen se prevăd investiţii de peste 43 milioane lei. Vor fi construite blocuri de locuinţe cu 400 apartamente din fondurile statului şi 300 apartamente proprietate personală. Pentru creşterea gradului de urbanizare se prevăd lucrări însemnate în vederea extinderii reţelei de canalizare şi de aprovizionare cu apă potabilă, modernizarea unor străzi. De asemenea, între altele, pentru cerinţele populaţiei se va construi un magazin cu autoservire, o fabrică de gheaţă, o staţie de îmbuteliere a berei, un abator, o fabrică de pîine, o creşă , grădiniţă şi un atractiv complex turistic care va pune în valoare condiţiile favorabile existente în acest domeniu. Condiţiile geografice şi amenajările care sînt în curs de efectuare vor face din Buftea un centru turistic. Acestea sînt în linii mari perspectivele oraşului nostru în noul cincinal. Sîntem hotărîţi să muncim cu abnegaţie pentru înfăptuirea tuturor obiectivelor care ne stau în faţă, să traducem în viaţă sarcinile trasate de Congresul al X-lea al partidului. O dată cu dezvoltarea generală a oraşului, vor creşte şi oamenii, hotărîrea lor nestrămutată fiind de a se ridica necontenit pe plan spiritual, de a învăţa, de a munci şi de a se comporta în toate împrejurările cu o înaltă responsabilitate, de a fi cetăţeni activi, demni ai patriei noastre socialiste. T. DAMIAN In actualul cincinal, la Fabrica de conserve Buftea se vor crea noi capacităţi de producţie.