Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)

1972-01-16 / nr. 7012

A Xlll-a Sesiune a Consiliului popular judeţean ILFOVUL PE O NOUA­ TREAPTA DE DEZVOLTARE ARMONIOASA Ieri, deputaţii circumscripţiilor ju­deţene s-au întrunit în cea de a XIII-a sesiune a Consiliului popu­lar, prima sesiune din acest al doi­lea an al cincinalului actual, consa- d erată dezbaterii şi adoptării sarci­nilor majore de dezvoltare econo­mică şi socială a localităţilor jude­ţului pe anul 1972. Au mai luat parte la lucrări de­putaţi în M.A.N., din partea jude­ţului nostru, cadre din conducerea unor organe centrale, conducători ai organizaţiilor economice, între­prinderilor şi instituţiilor judeţene, precum şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare municipal, orăşeneşti şi comunale. Tovarăşul GHEORGHE NECULA, prim-secretar al Comitetului jude­­ţean de partid, preşedintele Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar judeţean, care a condus lucră­rile, subliniind importanţa sesiunii, climatul politic în care se desfă­şoară, a chemat pe toţi cei prezenţi, deputaţi şi invitaţi, să imprime dez­baterilor un caracter laborios , de analiză şi răspundere. După ce a aprobat raportul co­misiei de validare privind rezultatul alegerilor parţiale a doi deputaţi judeţeni, Marin Biolan şi Vladimir Vulpanovici, sesiunea a intrat în problemele sale de fond. Deputatul Gheorghe Călin, prim­­vicepreşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular judeţean, a prezentat expunerea la proiectul de hotărîre pentru adoptarea planu­lui de dezvoltare economică şi so­cială a judeţului Ilfov pe 1972. In continuare, a fost ascultată expunerea la proiectul de hotărîre pentru adoptarea bugetului de stat al judeţului pe anul în curs, pre­zentată de deputatul Alexandru Lascu, vicepreşedinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean. Aceste două proiecte de hotărîri au făcut obiectul unor ample dez­bateri în toate cele 8 comisii per­manente de deputaţi ale consliului popular, unde s-au făcut numeroase propuneri de completare şi îmbună­tăţire. Pe baza acestui studiu, comisiile permanente de deputaţi au întocmit un raport comun pentru avizarea proiectelor de hotărîri privind adop­tarea planului economic şi a buge­tului judeţului pe acest an precum şi pentru aprobarea răspunsului pe care Consiliul popular al judeţului Ilfov îl dă la chemarea la între­cerea socialistă lansată­­de judeţul Hunedoara către toate consiliile populare judeţene din Republica Socialistă România. Acest raport comun a fost pre­zentat de deputatul Dobre Haralam­­bie, preşedintele Comisiei permanen­te plan—buget—finanţe. Au luat apoi cuvîntul, pe margi­nea materialelor prezentate, depu­taţii Marius Moraru, secretar al Co­mitetului orăşenesc de partid, pri­marul oraşului Buftea, Albert Vila, preşedintele U.J.C.C., Aurora Bra­­tu, muncitoare la I.I.L. „Steagul roşu“ — Giurgiu, Aldea Pîrvu, vi­­­­cepreşedinte al C.A.P. Axintele, Ni­­chifor Ceapoiu, cercetător la In­sti­­tutul Fundulea, Gheorghe Mîndruţ — directorul şcolii generale din co­muna Curcani, Ştefan Rusu, secre­tarul comitetului comunal de partid Gruiu, Victor Văcărescu, primarul comunei Vidra, dr. Virgil Brătules­­cu, directorul Direcţiei sanitare ju­deţene, ing. Nicolae Iova, directorul Trustului judeţean de construcţii, precum şi invitaţii Traian Dancaş, directorul Sucursalei judeţene a Băncii Naţionale, Marin Calomfir, primarul comunei Bolintin Deal, Miron Petcu, primarul comunei Gîr­­bovi, şi Gheorghe Ionescu, director la ILEXIM, în numele alegătorilor pe care i-au reprezentat în sesiune, vorbi­torii şi-au manifestat totala lor a­­probare faţă de prevederile mobili­zatoare ale planului şi bugetului pe anul 1972 şi faţă de angajamentele asumate de judeţ în întrecerea pe ţară, propunînd totodată metode şi măsuri care să ducă la valorificarea a noi rezerve, la creşterea compe­tenţei organelor locale de partid şi de stat în conducerea întregii activităţi economice şi social-cultu­­rale în municipiu, oraşe şi comune. Prin vot deschis, participanţii au aprobat planul şi bugetul judeţului pe 1972, precum şi angajamentele asumate în răspunsul la chemarea lansată de Consiliul popular al ju­deţului Hunedoara, care au deve­nit astfel hotărîri menite să ridice toate localităţile judeţului pe noi trepte ale dezvoltării economice, sociale şi edilitar-gospodăreşti, să sporească contribuţia Ilfovului la înflorirea patriei. Sesiunea a adoptat în continuare hotărîri cu privire la ratificarea de­ciziilor Comitetului executiv al Con­siliului popular, emise în perioa­da 11 decembrie 1971 — 15 ianuarie 1972, a aprobat alegerea unui jude­cător la Judecătoria Olteniţa şi eli­berarea unui judecător de la Tri­bunalul judeţean Ilfov şi a luat cunoştinţă de temele propuse pentru acţiunile de contrai ale comisiilor permanente de deputaţi pe trimes­trul I al acestui an. Intr-o atmosferă de entuziasm, de manifestare puternică a deplinei adeziuni la politica internă şi exter­nă a partidului, sesiunea a adoptat textul telegramei adresate. Comite­tului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. (Textul te­legramei este publicat în pag. 1­ a). în încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Necu­­la, care a spus : Răspunzînd spiritului de exigenţă şi sarcinilor izvorîte din documen­tele Congresului al X-lea al Parti­dului Comunist Român, ale plena­relor Comitetului Central şi se­siunilor Marii Adunări Naţionale, lucrările sesiunii noastre se înscriu în activitatea creatoare a oameni­lor muncii de pe întreg cuprinsul ţării, care în această perioadă fac bilanţul realizărilor obţinute în anul 1971, se angajează să îndepli­nească şi să depăşească planul pe anul 1972. în continuare, vorbitorul a rele­vat că prevederile planului de stat pe 1972 pentru judeţul Ilfov se ia­(Continuare în pag. a 3-a) COMITETULUI AL PARTIDULUI ROMÂN, TOVA NICOLAE CEAUŞESCU Consiliul popular al judeţului Ilfov, întrunit în cea de a XIII-a sesiune ordinară, analizînd realizarea planului economic şi a buge­tului local pe anul 1971, precum şi prevederile de plan şi buget pen­tru anul 1972, apreciază că sub conducerea Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. oamenii muncii din judeţ au obţinut în anul care a trecut însemnate realizări în toate domeniile vieţii economice şi so­­cial-culturale. Consiliul popular al judeţului Ilfov, constată cu satis­facţie şi legitimă mîndrie că angajamentele luate în anul 1971 ca răspuns la chemarea lansată de Consiliul popular al judeţului Neamţ au fost îndeplinite cu succes, contribuind prin aceasta la dezvoltarea multilaterală a patriei noastre socialiste, la creşterea continuă a ni­velului de trai material şi spiritual al poporului. Consiliul popular, călăuzit neabătut de hotărîrile celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român şi ale Plenarei Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român din 3—5 noiembrie 1971, aplicînd în practică preţioasele îndrumări date de dumnea­voastră, tovarăşe Ceauşescu, la prima Conferinţă pe ţară a secretari­lor comitetelor de partid şi a primarilor din comune, va face totul pentru a valorifica pe scară mai largă experienţa, potenţialul uman şi material din judeţul nostru, pentru perfecţionarea stilului şi meto­delor de muncă, pentru creşterea competenţei în conducerea întregii activităţi economice şi sociale. Răspunzînd chemării adresată de Consiliul popular al judeţului Hunedoara la întrecerea socialistă, Consiliul popular al judeţului Ilfov se angajează ca în anul 1972 să realizeze peste plan o produc­ţie globală la întreprinderile de industrie locală de 8 milioane lei, în sectorul de gospodărie comunală şi locativă o producţie de 5 mili­oane lei, în domeniul producţiei de construcţii-montaj să se depă­şească planul valoric cu 2,4 milioane lei şi să se realizeze un bene­ficiu peste plan de 1,5 milioane lei. Prin contribuţia în bani şi în­­v­uncă a cetăţenilor se vor realiza 130 săli de clasă şi ateliere, 9 cămine culturale şi săli de festivităţi, 3 dispensare umane, 3 grădiniţe de copii, 60 extinderi electrificări, întreţinerea şi repararea a 500 km drumuri. Pentru continua înfrumuseţare şi buna gospodărire a localităţilor se vor executa prin muncă patriotică lucrări edilitar gospodăreşti in valoare de 315 milioane Iei, ceea ce revine cca 400 Iei pe fiecare lo­cuitor al judeţului. Ţinînd seama de ponderea agriculturii în judeţul nostru, Consi­liul popular se angajează să desfăşoare o permanentă activitate de mobilizare a cetăţenilor în vederea executării prin muncă patriotică a unor lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru eliminarea excesului de umiditate pe 43.000 ha ce vor fi redate circuitului agricol încă în acest an. De asemenea, vom desfășura o largă muncă politică și organiza­torică în rîndul membrilor cooperatori pentru ca aceștia să contri­buie la fondul centralizat al statului cu 7.000 tone carne de porc, 4.000 tone carne taurine, 235 tone carne ovine, 285 tone carne pa­săre, 142 mii hl lapte, 300 tone lină şi alte produse obţinute în gos­podăriile lor personale. Vom acorda o atenţie deosebită producţiei de legume pentru a asigura o aprovizionare ritmică şi în cantităţi suficiente a populaţiei din Capitală şi judeţ. Deputaţii Consiliului popular judeţean Ilfov, făcîndu-se ecoul ce­lor 806.000 locuitori ai judeţului, asigură conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră personal, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vor depune toate eforturile, întreaga experienţă şi capacitate de muncă, în vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor celui de al doilea an al actualului cincinal, contribuind astfel la traducerea în viaţă a măreţului program elaborat de cel de al X-lea Congres al partidului pentru progresul continuu şi dezvoltarea multilaterală a României socialiste. CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI ILFOV RĂSPUNS la chemarea Consiliului popular al judeţului Hunedoara După ce se face o amplă trecere în revistă a rezultatelor obţinute de oamenii muncii din judeţul Ilfov în anul 1971, care au dus la realiza­rea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate ca răspuns la chemarea la întrecere pe anul trecut, lansată de Consiliul popular al judeţului Neamţ, se spune : Consiliul popular al județului Ilfov, analizînd activitatea desfăşurată în lumina documentelor celui de al X- lea Congres al Partidului Comunist Român, ale plenarei Comitetului Central al Partidului din 3—5 noiem­brie 1971, a indicaţiilor preţioase cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al Partidului Comunist Român, la prima Conferinţă pe ţară a secre­tarilor comitetelor de partid şi a pre­şedinţilor consiliilor populare comu­nale, precum şi a Legii privind pla­nul cincinal de dezvoltare econo­­mico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975 a scos în evidenţă noi posibilităţi de creştere a potenţialului economic, de reducere a preţului de cost şi de sporire a acumulărilor, precum şi pentru realizarea de noi obiective edilitar-gospodăreşti şi construcţii de interes local. Exprimind dorinţa unanimă a ce­tăţenilor judeţului nostru, muncitorii, ţăranii şi intelectualii care lucrează în fabrici, uzine, pe ogoare şi­­ în toate sectoarele de activitate social­­culturale îşi iau angajamentul ca în anul 1972 să-şi realizeze şi depă­şească sarcinile de­ plan, fiind con­­ştienţi că prin efortul lor vor con­tribui la dezvoltarea economică şi social-culturală a judeţului Ilfov şi prin aceasta la creşterea continuă a nivelului de trai și material al populației, scopul final al politicii partidului nostru. Principalele obiective luate ca an­gajament sunt : IN INDUSTRIA LOCALĂ, prin folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a utilajelor,­­ prin îmbunătăţirea continuă a proceselor de fabricaţie, a organizării muncii, diversificării producţiei, des­coperirii şi valorificării de noi resurse interne, redu­cerea consumurilor specifice şi a costurilor de pro­ducţie, se vor realiza : — depăşirea planului producţiei globale cu 8 mi­lioane lei şi a producţiei marfă vîndută şi înca­sată cu 3 milioane lei ; — creşterea producţiei de bunuri de consum la livrările de mărfuri către fondul pieţii. în acest sens se va livra comerțului socialist un volum suplimen­tar de mărfuri în valoare de un milion lei ; — asimilarea a 16 produse noi , următoarele — depăşirea sarcinilor stabilite la sortimente cu : — 400 m.c. prefabricate din beton ; — 10 000 tone produse de carieră și balastieră; — 2 milioane lei mobilă ; — îmbunătăţirea gradului de înzestrare a unită­ţilor industriei locale cu utilaje prin autoutilaje, modernizarea lor, precum şi dezvoltarea producţiei de piese de schimb, în anul 1972, se vor produce pe plan local utilaje şi piese de schimb în valoare de 4,5 milioane lei. ÎN SECTORUL DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ ŞI LOCATIVĂ, prin dezvoltarea reţelei de unităţi şi a prestărilor de servicii către populaţie, printr-o mai (Continuare in pag. a 3-a) '■ PROLETARI DIN TO­A­TE Ţ­RIL­E, UN ÎTÎ-V­­ J 1 ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV — Nr. 7012 Duminică 16 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani ail pag. a 2-a . în laboratorul de izotopi de la I.C.C.P.T. Fundulea Transportul in comun Transporturile in comun orga­nizate de către întreprinderile de gospodărie comunală şi locativă din judeţ ,au marcat in cursul anului trecut succese remarca­bile. Cu parcul de autobuze e­­xistent la Întreprinderile din Giurgiu, Olteniţa, Urziceni şi Buftea s-au parcurs în 1971 a­­proape 1.800.000 km., s-au trans­portat peste 7.800.000 călători şi s-au încasat peste 10.000.000 lei din aceste prestări. Rezultatele obţinute sunt urma­rea extinderii traseelor existente. Înfiinţării de noi trasee In toate oraşele din judeţ, mărirea ciclu­lui de funcţionare a autobuzelor ajunse în stadiul de casare şi — ceea ce este important — co­relarea graficului de funcţionare al autobuzelor cu programele de funcţionare ale principalelor uni­tăţi beneficiare pentru aceste prestaţii. Planul de măsuri pen­tru anul 1972 include noi iniţia­tive destinate să ducă la o îm­bunătăţire şi mai consistentă a transportului în comun. SUCCESELE ANULUI DOI DIN CINCINAL SE OBŢIN DE PE ACUM Pregătirea profesională, element hotăritor ■ —a—— a­ttsaamaBMSBBSssssammammmmammt ■ b———— '■-■■■■■ ■ m — • La Ţesătoria „Dunăreană" - Giurgiu, în acest an, producţia creşte de 10 ori faţă de 1971 . Pînă la sfîrşitul anului 1972, întreaga unitate va produce la capacitatea proiectată Deşi tînăr, colectivul ţesătoriei „Dunăreana"-Giurgiu şi-a dovedit măiestria şi buna pregătire pro­fesională o dată cu sfîrşitul anului trecut cînd, peste valorile planului iniţial, a realizat o producţie glo­bală de 1.000.000 lei. Este rezul­tatul firesc al intrării în funcţie înainte de termen a unor capa­cităţi de producţie, precum şi a preocupării conducerii fabricii pentru pregătirea şi calificarea ţesătoarelor. Cum, in acest an este prevăzu­tă intrarea în funcţiune a întregii ţesătorii la nivelul parametrilor proiectaţi, se înţelege că întregului colectiv îi revin responsabilităţi sporite la care se adaugă nece­sitatea izvorîtă din sarcinile tra­sate de partid cu privire la creş­terea producţiei materiale în acest al doilea an al actualului cincinal. — Pentru noi, avea să ne spună ing. Gh. Gagiu, directorul unităţii, anul 1972 este hotărîtor. Şi aceasta din mai multe motive. După cu­m se ştie, în ultimul trimestru, vom lucra cu „toate motoarele“. Deci, dacă pînă acum nu se mai puteau acorda circumstanţe atenuante în unele situaţii, de acum înainte nu mai poate fi vorba de aşa ceva. Dispunem de utilaje moderne, am avut timp suficient să ne familia­rizăm cu ele, să învăţăm. Ca ata­re, cerinţele producţiei vor­ fi la nivelul condiţiilor materiale ce ni s-au creat. De aici un prim şi deosebit obiectiv al activităţii va fi creşterea eficienţei econo­mice. — Dezideratul subliniat de dv. impune urmărirea mai multor puncte. Avînd în vedere specificul procesului tehnologic, ce elemente consideraţi că se află înscrise pe prim plan ? — Studiul prevederilor planului cincinal, al Directivelor Congre­sului al X-lea al partidului, al­­ prevederilor pe 1972 ne indică o concentrare a eforturilor spre re­ducerea simţitoare a cheltuielilor materiale de producţie, creşterea susţinută a productivităţii muncii, necesitatea utilizării cu randamen­te superioare a maşinilor şi uti­lajelor, organizarea pe baze ştiin­ţifice a întregii producţii. Noi nu vom face excepţie de la aceste cerinţe. — Să nu uităm totuşi că „ac­tul de naştere" al ţesătoriei, în adevăratul înţeles al cuvîntului, va fi eliberat in cursul acestui­ an. Deci, pentru a răspunde acestor sarcini, de altfel specifice produc­ţiei pe 1972, se poate vorbi de existenţa unui obiectiv principal în activitatea conducerii ţesăto­riei ? * — Tinereţea presupune printre altele învăţătură şi pregătire. Este ştiut că întregul nostru colectiv are „vîrsta de aur“, însuşindu-şi meseria în ultimii doi ani. Cum însă pînă la finele anului 1972, avem nevoie de aproape 3.000 munci­tori calificaţi în diferite specia­lităţi, pentru anul în curs este prevăzut un amplu program de calificare. Dacă din diverse şcoli profesionale vom încadra 300 de finisori şi ţesătoare, pe plan local funcţionează deja mai multe cursuri ce cuprind peste 500 de „elevi“-ţesătoare, finisori, reglori şi ajutori de maiştri. De asemenea, încă din trimestrul I al acestui an, se vor organiza alte cursuri ce vor fi frecventate de aproape 800 muncitori pentru a-şi însuşi dife­rite profesiuni, specifice procesului nostru de producţie. Apoi, tot în acest an, pentru a împrospăta cu­noştinţele, pentru a face cunoscute ultimele tehnologii de specialitate, 606 muncitori şi 96 cadre tehnice vor participa la cursu­rile de reci­clare. Măsurile întreprinse privind pro­cesul de calificare, după opinia noastră obiectivul principal al ac­tivităţii acestui an, ne dau garan­ţia că vom avea un colectiv cu o pregătire profesională corespun­zătoare ce va face faţă cu succes sarcinilor de producţie. — Există şi greutăţi în activita­tea dv. ? — Spre regretul nostru, da. Con­sider însă că actualele deficienţe pot fi înlăturate. Bunăoară, refe­­rindu-mă la constructor cred că are reale posibilităţi pentru a in­tensifica ritmul lucrărilor la hala de finisaj, ce trebuie să intre în funcţiune în prima parte a anului. Apoi, ar fi de dorit să nu mai primim de la I U.I.U.. Tg. Mureş utilaje incomplete. In acest sens, amintesc că în momentul de faţă sunt montate 300 de războaie care însă nu pot fi date în exploatare întrucît n-au motoare. Cît ne pri­veşte pe noi, dacă pe linie orga­nizatorică va trebui să întărim a­­sistenţa tehnică a procesului de producţie, să luăm măsuri cît mai eficiente pentru creşterea coefi­cientului de calitate, într-o mare măsură se impune imperativul in­tensificării activităţii educative, în­trucît criticile adresate tendinţei de a privi producţia ca un scop în sine, făcînd abstracţie de utilitatea şi rentabilitatea ei, ne privesc şi pe noi. TR. POPESCU Ce mai faci? OCTAV PANCU — IAŞI — Ce mai faci ? — Nimic ! întrebare şi răspuns intrate în automatismul diurn. Nu întrebi pentru că ai dori cu adevărat să ştii ce mai face cel căruia i te adresezi astfel şi, fireşte, în com­pensaţie, nu te intriga laconismul răspunsului. Este adeseori un „bu­nă ziua" spus în alt chip, este — dacă vreți — glasul unui surîs amabil sau poate numai civilizat. — Ce mai faci ? — Nimic ! Nu o dată la întrebarea mea de circumstanță, răspunsul venit în graba, ca nu cumva să strice simetria unui dialog mecanic, m-a rechemat mai tîrziu, avertizîn­­du-mâ că am trecut peste (cel puţin) un paradox. Nimic a fost replica dată într-o dimineaţă de un prieten inginer pe care l-am interogat ce mai face, pentru ca un minut mai tîrziu să aflu că, lu­­crînd de cîteva luni la nu mai ştiu ce soluție tehnică ce se încă­­pățîna să se lase sedusă, făcînd să i se împotmolească o impor­tantă inovație, a izbutit, în sfîrșit, după o noapte febrilă, să gă­sească ce căuta. De prisos să mai adaug că, în clipele acelea pen­tru el nimic însemna totul — dacă nu și ceva pe deasupra... — Ce mai faci ? — Nimic ! Nu văd cum ar mira pe cineva ca acest răspuns să-l afle din gura savantului care a primit un mare premiu, în chiar ziua cînd s-a petrecut excepţionalul eveni­ment, sau să-l audă ca unic cu­­vînt rostit (după o prealabilă ri­dicare din umeri menită să ac­centueze cea mai candidă mirare apărută în privire) de omul care, cu puţin timp înainte, a desco­perit, sâ zicem, remediu! cance­rului. De unde, logic, concluzia că acest nimic este, pe cît de frec­vent, pe atît de rafinat, un mod de a nu ne lăsa în suferință bia­ta modestie, virtute — în ciuda părerii unora — cu destulă cău­tare. Dacă ar fi să devenim prizo­nierii unei roze subiectivităţi, dacă n-am­ recunoaşte că acelaşi nimic este departe de a fi pentru unii o metaforă. întrebîndu-l ce mai face pe un tînăr care a avut (să-i folosesc şi eu expresia fa­vorită) „neşansa" de a cădea la examenul de admitere la facul­tate, şi râspunzîndu-mi : — Nimic ! l-am rugat să-mi „traducă" cuvîntul, fiind incapa­bil să ghicesc care dintre înţele­suri i-a atribuit. Vreau să spun că, obişnuit cu oameni pentru care nimic poate însemna o gamă in­finită de preocupări, voiam (sin­cer) să ştiu cu ce se ocupa în urma eşecului. Intrase, adică, un­deva în producţie, reîncepuse în­văţătura pentru a evita o surpriză neplăcută şi în anul viitor... mă rog, simţeam nevoia unei preci­zări. Mi-a repetat că nu face nimic — nimic în sensul primar şi cel mai concret al cuvîntului. Mai exact, stă. Este întreţinut de familie. Nu roşeşte deloc că la aproape 20 de ani se complace în a tăia frunze la cîini, trezin­­du-se din somn la ore cînd alţii încep să şi simtă efortul depus într-o bună parte a zilei de mun­că, hoinăreşte, flecăreşte, leneveş­te şi iar se culcă — fără să-şi fi meritat odihna. — Ce mai faci ? — Nimic ! Un nimic trist. Un nimic gol. Un nimic incapabil să se prefacă într-o metaforă, rămînînd un cu­­vînt închis, lipsit de maleabilitate, nesociabil. Un nimic care ne îngrijorează. în timpul lucrărilor sesiunii CALENDAR VÎNĂTORESC De la Comitetul judeţean de vinătoare — Ilfov aflăm că vi­­nâtoarea de iepuri s-a încheiat zilele acestea, acţiune la care au participat peste 900 vinâtori sportivi din cadrul judeţului, în schimb pentru amatorii consec­venţi ,continuă vînătoarea la fa­zani în pădurile Colibaşi, Mitie­­ni, Bărcăneşti, Ciofliceanca şi în alte locuri, în cursul lunii februarie a.c. Comitetul judeţean de vînâtoare Ilfov a luat iniţiativa organizării „Lunii combaterii dăunătorilor vinatului“, acţiune la care vor participa toţi vînătorii din ju­deţ, membri ai filialelor respec­tive.

Next