Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)
1972-01-14 / nr. 7010
DIALOG RESTANTE In coloanele ziarului nostru a apărut un raid-anchetă pe tema aprovizionării cooperativelor de consum în sezonul rece Erau criticate unele aspecte legate de aprovizionarea de iarnă a unor unităţi din comunele Ghimpaţi, Epureşti, Mihăileşti şi Cornetu. Reţineţi că acest raid a apărut în ziua de 17 octombrie 1971. Răspunsul cu privire la semnalele noastre l-am primit „foarte operativ“, la 7 ianuarie 1972 (data de redactare a scrisorii IJECOOP-Ilfov fiind 5.1.1972). Aşadar, un termen destul de lung pentru un răspuns care trebuia să ne arate că au fost luate măsurile corespunzătoare.Trebuie să mărturism — pentru a cita oară? — că nu suntem adepţii polemicii prin intermediul scrisorilor, aşa cum nu cerem neapărat întreprinderilor vizate în raidurile noastre — anchetă, să ne răspundă neapărat. Important este să se ia măsurile de rigoare pentru ca — în ultimă instanţă — cumpărătorii respectivi să fie bine serviţi. Sîntem însă împotriva unor răspunsuri formale, convenţionale, în care se scrie mult fără să se spună nimic. Să cităm cîteva exemple pentru edificare : „Vă facem cunoscut că s-au deplasat în comunele Ghimpaţi, Epureşti, Mihăileşti şi Cornetu (reproducem ad-literam textul scrisorii IJECOOPIlfov) organe de îndrumare şi control, unde au constatat justeţea celor semnalate în ziar luînd măsuri pentru remedierea lor cît şi pentru evitarea acestora pe viitor. S-a discutat cu conducerile de cooperative pentru impulsionarea aprovizionării a tuturor unităţilor şi în mod special a celor supuse izolării. De asemenea, în cadrul depozitului IJECOOP-Ilfov s-au luat măsuri pentru completarea sortimentelor de mărfuri de la furnizori şi în mod special cele pentru sezoane de toamnă-iarnă şi apoi livrarea lor cît mai urgent la unităţile de desfacere“. Am citat acest text în întregime pentru a sublinia că abia acum s-au luat măsurile menţionate (ne referim la unităţile izolate îndeosebi) cînd ne aflăm la mijlocul lunii ianuarie. Dar dacă anul acesta iarna n-ar fi fost atît de blîndă? Singurul lucru concret ni se pare faptul că unităţile vizate în raidul-anchetă precum şi magazinul din comuna Epureşti au fost aprovizionate operativ — cel puţin aşa se arată în scrisoare. Intr-o altă scrisoare a aceleiaşi întreprinderi se arată că nota noastră cu privire la proasta aprovizionare a magazinului alimentar din incinta Fabricii „Producţia“-Baloteşti, îndeosebi cu preparate de carne , este justă. De acord! Autorii scrisorii ne informează că a fost luată legătura cu Industria cărnii-Ilfov, în subordinea căreia se află secţia de mezeluri-Baloteşti care să dispună livrarea de preparate direct la unităţile cooperativei din Baloteşti. Luăm act de angajamentul IJECOOP-ului dar ni se pare că treaba va rămîne în continuare aşa cum am găsit-o şi în 1970 şi în 1971, deoarece în această scrisoare se mai arată că s-au mai făcut asemenea intervenţii şi nu s-a rezolvat nimic. Dar, în treacăt fie spus, în nota noastră semnalam nu numai faptul că mezelurile de la secţia din Baloteşti pleacă la Bucureşti, fac escală la deferite depozite şi se întorc, cine ştie după cît timp, la magazinele respective, ei ne-am referit şi la faptul că în general această unitate situată în incinta fabricii „Producţia“ este necorespunzătoare sub raportul aprovizionării şi a igienei. în acest sens aşteptam un răspuns de la conducerea cooperativei de consum din comuna Balotești. Răspuns care n-a sosit încă. L. IEŞANU PĂŞUNILE ŞI FÎNEŢELE, resurse preţioase de furaje Dezbaterile din cadrul recentei Conferinţe pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale au clarificat şi complexele probleme ce se ridică în domeniul creşterii efectivelor de animale. Atrăgînd atenţia participanţilor, specialiştilor din zootehnie, ţărănimii asupra neajunsurilor existente, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat măsuri eficiente de îmbunătăţire a activităţii de creştere a animalelor în unităţile agricole ca şi în gospodăriile personale ale populaţiei săteşti : „în fiecare comună, în fiecare sat să trecem la organizarea sistematică a creşterii animalelor ! In fond, trebuie să ne propunem să nu mai existe gospodărie care să nu dispună de vacă, să nu crească păsări, porci, iar în zonele de munte să nu aibă oi“. înfăptuirea exemplară a indicaţiilor secretarului general al partidului nostru presupune valorificarea cu maximă eficienţă economică a resurselor de furaje între care un loc important îl au păşunile şi fîneţele care, aşa cum se arată în cuvintarea conducătorului partidului şi statului şi în Rezoluţia adoptată de participanţii la Consfătuire, încă nu sunt folosite raţional. Această constatare se referă, desigur, şi la judeţul nostru. Resursele de păşuni şi fineţe din comuna JILAVELE, de pildă, sunt destul de modeste ca suprafaţă, se rezumă la terenurile necultivabile din jurul bălţilor, de pe pante. Aici s-a statornicit însă obiceiul bun ca păşunatul să nu se desfă-,şoare la voia întîmplării, ci organizat, în funcţie de nevoile cooperativei agricole şi cetăţenilor. Pe de altă parte, aşa cum relata preşedintele C.A.P., Neagu Vişan, de pe unele suprafeţe se asigură şi rezerva de fin pentru iarnă. Recoltarea este organizată cu echipe alcătuite din cooperatori care au animale în propriile gospodării şi care beneficiază, în funcţie de nevoi şi de aportul la strîngerea recoltei de fin, de anumite cantităţi pentru animalele proprietate personală. Acest procedeu, care se practică de ani de zile, şi-a dovedit pe deplin eficienţa. O experienţă pozitivă s-a acumulat în ultimii ani şi la FUNDULEA Conducerea cooperativei agricole din localitate, cu sprijinul consiliului popular comunal, au întreprins în acest an măsuri eficiente pentru organizarea raţională a păşunatului, pentru creşterea productivităţii suprafeţelor destinate acestui scop . Pentru început s-a organizat curăţirea de mărăcinişuri şi vegetaţie dăunătoare, de muşuroaie, urmînd ca pînă în primăvară să administrăm îngrăşăminte chimice, să aplicăm cîteva grăpări, ne spune inginerul şef al cooperativei, Ion Cărăuşu. Sumele primite drept taxe de păşunat, precum şi participarea la lucrări a cetăţenilor vor permite unităţii noastre să aplice întregul complex de măsuri agrotehnice pentru îmbunătăţirea păşunilor, pentru satisfacerea cerinţelor membrilor cooperatori. Că păşunile şi fîneţele au un rol principal în creşterea animalelor în gospodăriile personale ale membrilor cooperatori, nu încape discuţie. Totuşi, pe alocuri iese la iveală o lipsă de grijă cel puţin ciudată faţă de această problemă. Iată, între altele, situaţia din comuna GHIMPAŢI. Aici se constată nereguli în modul de administrare, care se rezumă, în general, la încasarea taxelor de păşunat. Această situaţie este de semnalat în toate satele comunei. Pajiştile, neîngrijite, sunt acoperite de vegetaţie dăunătoare, de muşuroaie, de mărăcinişuri. Păşunatul se face la voia întâmplării, animalele fiind lăsate să pască şi în perioadele contraindicate, cînd terenul este moale, cînd iarba abia a răsărit. — Eram copil — îşi aminteşte Dumitru Zgubea, secretarul comitetului executiv — ne lua învăţătorul pe toţi şcolarii şi mergeam cu părinţii noştri pe cîmp pentru a curăţa izlazurile, iar păşunatul nu începea decit atunci cînd pămîntul era destul de zvîntat şi iarba mare. Nu ştiu de ce nu se procedează şi azi la fel. Aparent, nedumerirea interlocutorului nostru ar fi justificată prin faptul că păşunile au fost predate în folosinţa celor două cooperative agricole de producţie din localitate, în realitate, însă, actuala situaţie se explică şi prin îngăduinţa dovedită de comitetul executiv care, potrivit prevederilor Legii nr. 8, avea datoria de a impune respectarea normelor legale în organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor. Dispoziţiile art. 14 din această lege, spre exemplu, stabilesc atribuţii şi răspunderi precise, măsurile strict necesare în exploatarea raţională a acestor resurse naturale , lucrări de întreţinere şi fertilizare, lucrări antierozionale şi de desecări, irigaţii, aplicarea păşunatului raţional, Pe grupe de animale şi tarlale, la datele şi în condiţiile stabilite de organele de specialitate-Consiliile populare dispun în prezent de toate condiţiile pentru a face ordine în domeniul exploatării eficiente a resurselor de păşuni şi fineţe de pe teritoriul comunelor lor. Dispoziţiile Legii nr. 8, îndrumările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, clarificările făcute în cadrul dezbaterilor prilejuite de prima Conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale ridică în faţa primarilor, colaboratorilor lor, sarcini de mare răspundere politică şi economică pe linia creşterii efectivelor de animale. înfăptuirii măsurilor prevăzute în rezoluţia adoptată in Consfătuire. CH. TĂPIRDEA Sunt perspective pentru îmbunătăţirea prestărilor către populaţie? (Urmare din pag. 1) control exigent şi continuu, printr-o îndrumare calificată din toate punctele de vedere vom putea rezolva această problemă, încît realizările pe care le vom obţine în acest an în servirea populaţiei să prezinte, o pondere tot mai mare în totalul producţiei de marfă. Din diferitele contacte cu conducerile unor cooperative meşteşugăreşti din judeţ am înregistrat unele justificări în ce priveşte nerealizările pe anumite capitole, una din justificări fiind lipsa de cadre calificate. Sînteţi de acord cu aceste argumente ? — Categoric, nu ! Aceste argumente nu sînt întemeiate, deoarece de multă vreme se ridică această problemă, fără a se acţiona hotărît pentru luarea măsurilor corespunzătoare, respectiv ucenicia la locul de ipnică sau cursurile de calificare cu participarea în producţie. Desigur că o parte din vină ne revine şi nouă, deoarece am tolerat asemenea mentalităţi potrivit cărora totul trebuie să vină de la judeţ. Există suficiente resurse pentru ca toate cooperativele din judeţul nostru să-şi creeze o rezervă de cadre pentru unităţile respective. — în cursul anului 1971 s-au manifestat în judeţul Ilfov la cooperativele meşteşugăreşti unele fenomene negative în ce priveşte munca la domiciliu. Cum intenţionaţi să rezolvaţi această situaţie în cursul anului 1972 ? — Atît din analizele făcute de către comitetul nostru executiv cît şi din analizele făcute de către organe UCECOM, au reieşit abateri şi încălcări de la prevederile regulamentului, multe din ele efectuîndu-se sub ochii conducerilor de cooperative. S-a creat posibilitatea ca o serie de afacerişti dornici de îmbogăţire să-şi desfăşoare nestingheriţi activitatea, ignorînd principiile eticii şi echităţii socialiste. Din păcate, de asemenea abateri s-au făcut vinovaţi şi unii membri ai consiliului nostru. Deşi comitetul nostru executiv a indicat în nenumărate rînduri să se ia măsuri ferme pentru curmarea acestor stări de lucruri, la unele cooperative ca de exemplu „Artizanatul“-Ilfov continuă această practică nesănătoasă. Toate cooperativele trebuie să vegheze permanent la încadrarea în reglementările în vigoare, luînd măsuri de preîntîmpinare a unor eventuale abateri în organizarea muncii la domiciliu. Sîntem convinşi că prin punerea în aplicare a indicaţiilor date de către UCECOM a hotărîrilor consiliului Uniunii noastre, sub îndrumarea permanentă a Comitetului judeţean de partid, vom asigura realizarea sarcinilor ce ne revin, prin planul celui de al doilea an al cincinalului actual. Forţa pentru urbanizarea comunei rezidă in participarea cetăţenilor îrmnro /Tin ruin 11 _ lin PYPmnllI HP=» Urmat HP (Urmare din pag. 1) valoarea lucrărilor efectuate prin munca voluntar-patriotică la circa 3,3 milioane lei, revenind cîte 560 lei pe locuitor. Noul cămin cultural, dispensarul uman, sala de festivităţi din satul Mihai Vodă, reamenajarea grădiniţei de copii, garduri din prefabricate şi plasă de sîrmă sunt cele mai noi realizări ale comunei. La acestea se mai adaugă: 5000 m.p. trotuare din dale, 8.000 m.p. trotuare din beton şi pămînt bătut, amenajarea a 4 ha. spaţii verzi, plantarea a 5.000 pomi şi arbuşti, întreţinerea şi repararea a 10 km. drumuri, 6.000 m.p. lucrări de îndiguiri şi taluzări de maluri, lucrările efectuate pe şantierul pentru desecare a celor 360 ha., lucrare care în anul acesta urmează a fi complet executată. O contribuţie importantă la aceste realizări au adus-o comuniştii Ştefan Păunescu, Maria Dinu, Radu Nicolae, Marin Neagu, Hier Ilie, Tudora Ciobanu, Ion Dumitru, Elena Văleanu, Elena Ilie, Gh. Constantin, Vasile Chiru, Dumitru Dobriţă, Florica Grigore şi mulţi alţii care nu au precupeţit nici un efort pentru ca obiectivele înscrise pe agenda de lucru a comunei să fie exemplar realizate. Ei au antrenat la muncă numeroşi cetăţeni. Aceştia au răspuns cu entuziasm la toate acţiunile patriotice iniţiate de comitetul comunal de partid, de consiliul popular. „Rezultatele muncii constituie marea noastră bucurie" Cooperativa agricolă din Bolintin Deal a obţinut an de an rezultate bune. în 1971 cu toate greutăţile întîmpinate, veniturile se cifrează la peste 6,5 milioane lei. Cele mai bune rezultate au fost dobîndite în sectorul zootehnic care s-a înscris cu 1,5 milioane lei venituri. — Rezultatele muncii constitue marea noastră bucurie, ne relata preşedintele cooperativei — ing. Ion Neagu, în cîmp, la ferma zootehnică, la legumicultura," pe şantierul de desecări, la acţiunile edilitar-gospodăreşti membrii cooperatori au depus eforturi înzecite. Am muncit din răsputeri să înlăturăm sau să diminuăm neajunsurile provocate de capriciile naturii. Şi în cadrul C.A.P. comuniştii au fost în primele rînduri pentru obţinerea unor producţii sporite. Aş da numai cîteva exemple : Ioana Stancu a obţinut de pe un hectar 5.500 kg. porumb boabe, Maria Ion — 4.900 kg., Vasilica Popescu — 4.100 kg. La zootehnie îngrijitoarea de vaci Ioana Mirică a obţinut peste plan 200 litri lapte de la fiecare din cele 17 vaci din lotul său, Vasilica Marcu, a reuşit să reducă substanţial mortalitatea la păsări, iar Al. Ionescu care are 10 ani de muncă în zootehnie, este un exemplu de urmat pentru ceilalţi îngrijitori de animale. Rezultatele amintite, care nu ţin doar de 1971, sunt numai o parte din finalizările acţiunilor care au schimbat faţa comunei Bolintin Deal. Planuri şi mai îndrăzneţe se întrevăd pentru noul an. O şcoală cu 8 săli de clasă şi anexe, o sală de festivităţi cu 200 locuri, un complex comercial, terminarea construcţiei sediului primăriei, a trei staţii I.T.A. pentru călători, instalaţie de încălzire centrală la cîteva instituţii din centrul civic, extinderea instalaţiei de apă pe o lungime de 1 km., construirea unei brutării comunale şi executarea a încă 3.000 m.p. trotuare Ca răspuns la chemarea locuitorilor comunei Unirea din judeţul Ialomiţa, cetăţenii din Bolintin vor creşte în gospodăria personală şi contracta cu statul în 1972 — 500 porci şi 100 taurine, asigurîndu-se baza furajeră prin loturile personale şi prin însămînţarea în cadrul C.A.P. a 25 ha. lucernă şi 50 ha. cultură dublă după grîu. Iată deci că satisfacţiile ce-şi află izvorul în rodnicia muncii nu sunt niciodată mici. Ele au la bază rezultatele muncii desfăşurată de comunişti pentru realizarea politicii partidului nostru de dezvoltare economică şi de formare a omului societăţii noi, un om cu o înaltă conştiinţă şi virtuţi etice comuniste, factorul hotarîtor al mersului nostru înainte, pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. STEAGUL ROŞU „Festivalul cintecului, jocului şi portului ilfovean" (Urmare din pag. 1) grade, freamătul muncii avîntate şi ■ al izbînzilor viitoare. Indicaţiile teoretice şi practice cuprinse în Programul elaborat de conducerea partidului pentru educarea întregului popor, sarcinile stabilite de către Comitetul judeţean Ilfov al P.C.R. orientează şi organizarea acestei manifestări spre legătura directă ce trebuie să existe între: mişcarea artistică de amatori, între munca cultural-educativă de masă în general şi cerinţele ridicării nivelului de conştiinţă a locuitorilor judeţului, sarcinile concrete ce revin localităţilor unităţilor productive şi social culturale. Iată de ce nu primează caracterul competitiv al acţiunii Criteriile de apreciere a artiştilor amatori, instructorilor acestora şi instituţiilor coordonatoare au în vedere conţinutul educativ al repertoriului, continuitatea, sfera de cuprindere şi eficienţa activităţii formaţiilor artistice, nivelul interpretativ Acestui scop îi sunt subordonate şi materialele metodice şi de repertoriu trimise recent în judeţ pentru a căror utilizare judicioasă se impune o preocupare sporită, paralel cu grija pentru stimularea creaţiei locale. Spectacolele artistice vor fi însoţite — în oraşele şi comunele cu posibilităţi — de expoziţii cu-cele mai valoroase Intrări de artă populară ale creatorilor amatori. Trecerea în revistă este în măsură să demonstreze potenţialul şi stadiul actual al activităţii, ne va permite întocmirea unei „hărţi artistice“ precise — pe localităţi — care va sta la baza acţiunilor ce se vor întreprinde pentru permanentizarea, intensificarea şi ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a mişcării artistice de amatori din judeţ. Un prim pas în această direcţie îl constituie continuitatea asigurată desfăşurării „Festivalului cîntecului, jocului şi portului ilfovean“. Etapa de masă va fi urmată, în lunile aprilie — iunie a.c. de spectacole cu caracter intercomunal şi judeţean, iar în perioada iulie — septembrie 1972 cele mai bune formaţii vor fi programate pe scene şi estrade în aer liber, îndeosebi la punctele de agrement şi la cele de interes turistic. De „Ziua Recoltei“, festivalul se va încheia cu un spectacol reprezentativ, la nivelul judeţului. Pentru formaţiile şi artiştii amatori evidenţiaţi vor exista şi alte numeroase posibilităţi de afirmare. Ne referim la selecţionarea reprezentanţilor judeţului nostru pentru numeroasele manifestări cultural-artistice republicane sau interjudeţene ce se vor desfăşura în acest an, din rîndul cărora considerăm necesar să nominalizăm în primul rînd Festivalul internaţional de folclor şi Festivalul folcloric al judeţelor de la Dunăre „Danubius ’72“, a cărui gazdă vom fi la această ediţie. Forţele şi tradiţia de care dispunem, avîntul întregii activităţi cultural-educative de masă ne îndreptăţesc să credem că „Festivalul cîntecului, jocului şi portului ilfovean“ va constitui o afirmare plenară a bogăţiei şi varietăţii mişcării artistice, de amatori de pe aceste meleaguri, pe măsura realizărilor obținute de către județul nostru în toate sectoarele de activitate. Pag. a 3-a SPORT O echipă de rugbi a elevilor din Brăneşti Profesorul Liviu Dogaru de la Liceul teoretic din Brăneşti, la vremea lui un foarte talentat rugbist, s-a decis să propage şi în rîndurile elevilor săi sportul pe care l-a îndrăgit şi care i-a adus destul de multe satisfacţii. Zilele trecute l-am întilnit pe profesor pe culoarele federaţiei încercînd să obţină o serie de echipamente, mingi, pentru micuţii săi jucători. In această iarnă, elevii din Brăneşti care s-au alăturat la apelul profesorului, au făcut pregătire specifică in mijlocul pădurii din vecinătatea şcolii, se pregătesc în continuare pentru apropiatul sezon cînd vor să atace campionatul juniorilor bucureşteni. — Tovarăşe profesor, pentru ce nu lansaţi în mijlocul colegilor dumneavoastră la cercul pedagogic, o chemare pentru acest sport frumos. De altfel rugbiul are la noi o bogată tradiţie tocmai printre elevi şi studenţi. — Cred că aşa am să fac. Cu ajutorul tovarăşului inspector şcolar Pompiliu Ziegler, şi el un fost bun rugbist, cred că voi reuşi ca pînă în primăvară să creăm un nucleu de rugbişti în judeţul Ilfov. Apropierea de oraşul Bucureşti ne poate crea un avantaj în sensul solicitării unui sprijin mai larg din partea cluburilor puternice. — Puteţi să ne spuneţi cite ceva despre băieţii care formează în prezent echipa liceului ? — Am început activitatea acestei echipe în primăvara anului 1971 şi de la început m-am bucurat de popularitatea pe care a căpătat-o. Sunt peste 60 de elevi care practică rugbiul la Brăneşti. Asociaţia sportivă a cumpărat mingi şi deja am susţinut jocuri în Capitală cu C.S. Şcolar, Şcoala sportivă nr. 2. M-aţi întrebat de cîţiva jucători mai talentaţi. Pot să spun cuvinte de laudă la adresa unor autentice speranţe ale rugbiului cum sunt Dan Voicu, Marin Radu, Bogdan Pancu, Tiberiu Constantinescu, Gheorghe Radu. Aş putea să înşir mult mai multe nume, dar las ca toţi aceşti copii îndrăgostiţi de sport să confirme valoarea şi mai ales speranțele mele. P. c. CALEIDOSCOP TEMERARII In aceste zile de la Ciudad de Mexico vor lua „startul“ zece studenţi care intenţionează să parcurgă pe jos distanţa dintre capitala aztecă şi München pentru a fi prezenţi la deschiderea Jocurilor Olimpice. După ce se vor îmbarca într-un vas care-i va transporta de la Vera Cruz la Cadix (Spania) ei vor începe adevăratul lor marş care-i va purta prin Spania, Franţa, Italia, Austria, R.F. a Germaniei* REZULTATELE UNEI ANCHETE Un recent studiu efectuat de către forul suprem fotbalistic internaţional F.I.F.A. a scos la iveală o serie de date extrem de interesante. Datele primite de la cele 134 federaţii naţionale afiliate arată că pe întreg globul sunt înregistrate cca. 300.000 echipe care numără în rîndul lor aproximativ 16 milioane de jucători din care 41.220 sunt profesionişti. Deasemeni, 75°/* din efectivul total de jucători activează în Europa, continent unde găsim şi jumătate din numărul jucătorilor profesionişti. In sfîrşit, în controalele FIFA ei figurează numele a 243 600 arbitri. PRIMA FEMEIE ARBITRU LA HOCHEI PE GHEAŢA De curînd In Elveţia a trecut cu brio examenele necesare prima femeie-arbitru de hochei din lume. Este vorba de o învăţătoare în vîrstă de 20 ani, pe nume Regina Dudli. De notat că la examenul teoretic ca şi la cel practic, pe gheaţă, a răspuns perfect la întrebările şi probele la care a fost supusă. Ea s-a arătat foarte intransigentă încă de la prima sa delegare dictînd nu mai puţin de patru eliminări. 2.5 ZIARIŞTI PENTRU UN SPORTIV Comitetul de organizare al Jocurilor Olimpice de iarnă de la Sapporo anunţă că numărul definitiv al sportivilor care vor concura este de 3274, în acelaşi timp vor fi prezenţi... 3500 ziarişti din toate domeniile din care 2000 autohtoni. Aşadar la un sportiv revin cca. 2,5 ziarişti!? CANOTAJUL — CEL MAI DIFICIL SPORT După grimasele halterofililor în timpul concursului şi după eforturile pe care le fac permanent în competiţii şi la antrenamente — am fi tentaţi să credem că halterofilia este cel mai dificil dintre sporturi. Dar lucrurile nu stau tocmai aşa .Ne-o spun o serie de cercetări efectuate de Institutul Sporturilor de la Grünwald (Austria) care au dus la concluzia că cel mai dificil sport nu este halterofilia ci canotajul care pretinde eforturile cele mai grele şi cele mai prelungite. La această concluzie s-a ajuns folosindu-se metoda telemetriei cu ajutorul căreia se înregistrează simultan pe mai mulţi sportivi şi la distanţe pînă la 2 km, reacţiile psihologice în cursul probelor ,ritmul cardiac, presiunea sanguină, temperatura corpului etc. PE SCURT * PE SCURT * PE SCURT • PE SCURT • IN PRIMUL TUR al turneului Internaţional de tenis de la Jacksonville (Florida), jucătorul român Ilie Năstase, ciştigătorul recentului concurs de la Baltimore, a pierdut în mod surprinzător cu 6—7, 5—7 în fata suedezului Ove Bengtsom. Cu o surpriză s-a încheiat si partida dintre Ion Ţiriac si Haroon Rahim, in care victoria a revenit cu 6—4, 6—4, tenismanului pakistanez. • CU DOUA RUNDE înaintea încheierii turneului Internaţional de şah de la Hastings. In clasament continuă să conduci tinarul mare maestru sovietic Anatoli Karpov cu 10 puncte. Pe locul secund se află compatriotul său Viktor Korcinoi cu 9,5 puncte, Victor Ciociltea (România) ocupă locul 10 cu 5 puncte. In runda a 13-a, Korcinoi (cu piesele negre) l-a învins pe Unzicker, iar Byrne a cîștigat la Franklin. Karpov a remizat în numai 16 mutări cu Najdorf. Rezultatul de egalitate a fost înregistrat şi în partidele Andersson—Ciocîltea (la mutarea a 24-a), Gligorid—Pfleger, Keene—Botterill şi Mecking—Hartston. • CU PRILEJUL UNUI CONCURS de nataţie desfăşurat la Sydney, înotătorul australian Brad Cooper a stabilit un nou record mondial în proba de 800 m liber cu performanţa de 8’23”8/10. Rezultatul său este superior cu 4’’8/10 vechiului record deţinut de compatriotul său Graham "Windeatt. • ÎN CADRUL GRUPELOR SFERTURILOR de finală ale competiţiilor europene de baschet s-au disputat trei noi întilniri. In „Cupa campionilor europeni“ (masculin), echipa Iugoslavă Iugoplastika Split a învins pe teren propriu cu scorul de 94—81 (49—34) formaţia Slavia Praga. In competiţia similară feminină, Wisla Cracovia a dispus In deplasare cu scorul de , 75—56 (41—24) de echipa Zeleznicar Sarajevo. „Cupa Cupelor“ a programat la Milano partida dintre formaţiile masculine Simmenthal şi Aeki Atena. Net superiori, baschetbaliştii italieni au obţinut o victorie la scorul de 117—76 (59—26). . • FOSTUL INTERNAŢIONAL ENGLEZ de fotbal Nobby Stiles joacă în prezent în echipa Midlesbrough din liga a doua. El este căpitanul echipei. Totuși, Stiles Campionatele europene de patinaj artistic STOCKHOLM 13 (Agerpres). — Proba de perechi, disputată în cadrul campionatelor europene de patinaj artistic de la Goeteborg, s-a încheiat cu victoria scontată a cuplului sovietic Irina Rodnina-Alexei Ulanov. Este pentru a patra oară consecutiv cînd perechea sovietică își adjudecă medaliile de aur în întrecerea cu cei mai buni patinatori ai continentului. Irina Rodnina și Aleksei Ulanov, au totalizat 420 puncte, fiind urmaţi de compatrioţii lor Ludmila Smirnova — Andrei Suraikin cu 417,4 puncte. Manuela Gross — Uwe Kagelmann (R. D. Germană) — 411,3 puncte. Almut Lehmann — Herbert Wiesinger (R. F. a Germaniei) — 401,5 puncte. Anette Kasny — Axel Salzmann (R. D. Germanii) — 394,9 puncte și Irina Tiernaieva — Vasili Blagov (U.R.S.S.) — 394,3 puncte, nu și-a schimbat stilul jucind dur. In prezent el a fost suspendat pe o perioadă de trei săptămîni. • CUNOSCUTUL INTERNAŢIONAL DE FOTBAL URUGUAIAN, fundaşul Attinlo Ancheta, a fost transferat în Brazilia. El va juca în formaţia Gremio Porto Alegre, care este pregătită de Otto Gloria. • CAMPIONUL DE BOX AL FRANŢEI la cat. mijlocie mică, Jacques Rechichian, s-a întâlnit la Paris într-un meci amical cu spaniolul Epifanio Collado. Net superior pugilistul francez a repurtat victoria prin abandon în repriza a 9-a. Spania—Ungaria 1-0 (0-0) MADRID 13 (Agerpres). — Peste 60 000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Santiago Bernabeu“ din Madrid întîlnirea internaţionalei amicală de fotbal dintre selecţionatele Spaniei şi Ungariei. Partida, desfăşurată pe un teren desfundat, s-a încheiat cu scorul de 1—0 (0—0) în favoarea fotbaliştilor spanioli. In prima repriză iniţiativa a aparţinut gazdelor, dar jocul s-a desfăşurat mai mult la centrul terenului. Jucătorii maghiari au rezolvat cu calm puţinele situaţii dificile de la poarta lui Gezesi şi au contraatacat periculos prin I. Juhász care, în minutul 31, a ratat o bună ocazie de a deschide scorul. In repriza secundă jocul a crescut în spectaculozitate, ambele formaţii prestind un fotbal de un mai bun nivel tehnic. Oaspeţii au avut încă o mare ocazie de a înscrise în minutul 69, dar portarul spaniol Iribar a salvat în extremis. Cu trei minute înaintea fluierului final, în urma executării unei lovituri de colţ, extrema stingă Arieta a marcat golul victoriei. Cunoscutul arbitru vest-german Tschenscher a condus următoarele formaţii: Spania: Iribar, Sol, Gallego, Tourino, Tonono, Lico, Lora, Amancio (Quini) Quino, Luis (Churruca), Reexach (Arieta) ; Ungaria : Geresi — Fabian, Kovács, P. Juhasz, Vidats, Szűcs, Fazekas, I. Juhasz (Szalai), Bene, Dunai, Zambo. Numai o curiozitate? La încheierea acestei jumătăţi de drum care se numeşte turul campionatului, cronicarii fac tot felul de speculaţii privind comportarea echipelor, a antrenorilor, a jucătorilor. Ceea ce am găsit consemnat mai mult ca o ciudăţenie este faptul că primele cinci locuri ale clasamentului sînt ocupate de echipe dinn provincie. Alţii cred că aceasta este o consecinţă a faptului că echipele bucureştene au dat echipei naţionale o mare parte dintre componenţii ei. Cred că aceste explicaţii nu satisfac pe deplin ,şi că ar trebui să declanşeze mai multe discuţii de conţinut. Deşi au dat lotului naţional jucători, nu mi se pare firesc ca echipele cu cele mai bune loturi să ocupe locuri modeste în clasament, în timp ce în componenţa primelor cinci echipe descoperim cite un solist, cel mult doi, de mare clasă, la Dinamo, Steaua şi Rapid sînt adunaţi jucători de talentul cărora nu se mai îndooieşte nimeni. Şi, totuşi... Să privim puţin înainte şi să vedem ce se va întîmpla dacă această Situaţie se va păstra pînă la sfîrşitul campionatului, şi sînt multe şanse să se întîmple aşa. Atunci fotbalul românesc va fi reprezentat în competiţiile internaţionale nu de echipele celor mai buni jucători, deci nu vor fi văzuţi pe stadioanele din străinătate „soliştii" noştri cei mai de seamă, ci echipe solide, conştiincioase, care iau lucrurile în serios şi îşi asigură locuri de prestigiu în clasament, întrebareafirească este : vor fi aceste echipe cele mai reprezentative, vor face faţă cel mai bine în arena internaţională ? Fără să jignesc nici o sensibilitate, îndrăznesc ,să afirm că nu. Eu cred că „acolo" tot echipele care azi ocupă locuri modeste, ar fi mai bune (cu excepţia echipei U.T.A. care ocupă un loc special în ansamblul echipelor provinciale, fiind, fără doar şi poate, egală celor din Capitală). Observaţia mea s-ar părea, la prima vedere, că nedreptăţeşte echipele provinciale, dar nu este deloc aşa, ci dimpotrivă, vrea să sublinieze un merit al acestora, al jucătorilor şi antrenorilor lor, în timp ce dispun de loturi mai modeste, poate mai puţin numeroase, reuşesc să suplinească ta lentul unora prin conştiinciozitate, prin seriozitatea cu care abordează campionatul, prin pasiunea lor pentru club. Jucători I mai puţin dotaţi, reuşesc să în- I chege, sub bagheta unor antre- I nori dăruiţi, o echipă atît de bună încît să surclaseze echipe I pline de pretenţii (vezi meciul I Steagul Roşu — Rapid) şi nu putem decît să-i felicităm pentru performanţele lor. în acelaşi timp I însă, mă întreb: de ce echipele , cu loturi formate din jucători de valoare superioară, nu reuşesc I să alcătuiască o echipă pe mă- I sura valorii individualităţilor ? Pentru mine este clar că de multe ori echipele cu mai puţine pre- I tenfii nu cîştigă pentru că sînt I mai bune, ci pentru că celecu pretenţii mari se prezintă sub orice critică. Iar aceste echipe con- I ştiincioase, despre care avem (re- I pet) numai cuvinte de laudă, nu vor putea, prin însăşi valoarea lor reală, să reprezinte un succes în afară, pentru că „acolo" cei buni sînt şi cei conştiincioşi, şi oricît ar dori ele să se comporte onorabil, există un plafon obiectiv peste care nu vor putea trece. Fotbalul nostru nu-şi va face un nume bun. îmi amintesc că au fost voci , care au cerut concentrarea tu- turor jucătorilor de valoare în 2—3 cluburi, pentru a spori capacitatea echipelor noastre de a rezista meciurilor directe cu echipele din străinătate. Nimic mai fals. Realitatea confirmă că nu întotdeauna mai mulţi jucători buni constituie o echipă mare, deoarece aici nu este valabil calculul pur matematic. Aici in■tervin o sumedenie de alţi factori, asupra cărora cred că ar trebui să ne oprim, să medităm, intr-un articol viitor, voi încerca să abordez această problemă, fără pretenția de a spune ultimul cuvînt, ci doar pentru a ri- idica unele semne de întrebare, la care să mediteze cei care decid destinele fotbalului nostru. Deocamdată aş dori să sesizez faptul că echipele bucureştene nu au pierdut meciuri pe care,cr fi I putut să le cîştige, imediat după I ce li s-au întors jucătorii de la I naţională, ceea ce pune serios sub semnul întrebării punctul de vedere care explică locurile lor , în clasament numai din acest , unghi de vedere. TUDOR POPESCU CENTRALA DE TRANSPORTURI AUTO - S. C. R. U. G. cu sediul în Bucureşti, Şoseaua N. Titulescu nr. 171 , sectorul 8, angajează de urgenţă: electricieni bobinatori, electricieni întreţinere, mecanici întreţinere utilaje, strungari, lăcătuşi, sudori, muncitori necalificaţi şi magazioner, cu domiciliul în Bucureşti sau comunele aflate la o distanţă sub 50 km de Capitală. Angajăm temporar muncitori calificaţi , care sînt pensionari.