Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)
1972-04-08 / nr. 7083
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------—— ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV Nr. 7083 Sîmbăta 8 aprilie 1972 4 pagini 30 bani I MINUTUL 1 MILIMETRUL 1 PARAMETRUL] Îmbrăţişăm cu dragă inimă INIŢIATIVELE VALOROASE In acest al doilea an din actualul cincinal, activitatea creatoare a maselor de oameni ai muncii cunoaşte cote superioare. Fenomenul este determinat atît de conţinutul mobilizator al obiectivelor cuprinse în planul de stat, cît şi de măsurile luate de partid pentru perfecţionarea muncii în toate domeniile. Sarcinile pentru 1972 în industria oraşului Olteniţa sînt cu 11,8 la sută mai mari la producţia globală, cu 11,7 la sută la producţia marfă şi cu 60 milioane lei la beneficii, faţă de realizările anului precedent. Documentele Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din industrie şi construcţii stabilesc în mod clar căile de înfăptuire exemplară a acestor sarcini. De aceea ele au avut un profund ecou în rîndurile muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderile oraşului. Preocuparea faţă de problemele majore ale producţiei în lumina recomandărilor Conferinţei pe ţară, s-a vădit pregnant şi la consfătuirea organizată de Comitetul orăşenesc de partid Olteniţa in jurul principalelor aspecte exprimate în cele trei noţiuni ale acţiunii Minutul, Milimetrul, Parametrul. Au participat la această fructuoasă întîlnire cadre de conducere, ingineri şi tehnicieni, secretari ai organizaţiilor de partid şi U.T.C., preşedinţi ai comitetelor sindicale din unităţile industriale. Chemarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — NICI O MAŞINA ŞI NICI UN UTILAJ SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT ! — a constituit o prezenţă vie, însufleţitoare, în cadrul dezbaterilor care au avut loc. Industria oraşului nostru şi-a realizat şi depăşit sarcinile pe primul trimestru la principalii indicatori. Dar la consfătuirea consacrată Minutului, Milimetrului şi Parametrului, s-a pus pe bună dreptate întrebarea : au fost epuizate toate rezervele existente ? Fără îndoială că nu. O sumară analiză a unor factori esenţiali ai procesului de producţie arată că mai sunt posibilităţi nevalorificate. Aşa de pildă, pe lunile ianuarie şi februarie, indicele de folosire a fondului de timp de lucru a fost cu puţin peste 95 la sută, menţinîndu-se aproximativ la nivelul atins în perioada corespunzătoare a anului trecut. Iată, deci, o situaţie care, la consfătuirea noastră, a pus Minutul în centrul discuţiilor. In acest domeniu există loc pentru mai bine. Organizaţiile de partid, comitetele sindicale, organizaţiile de tineret şi comitetele oamenilor muncii au datoria să-şi intensifice munca politică, să folosească stăruitor mijloacele agitatorice pe care le oferă acţiunea Minutul, Milimetrul, Parametrul, pentru combaterea actelor de indisciplină ce afectează folosirea integrală a timpului de lucru. Dezbaterile pe această temă au scos la iveală faptul că, în ceea ce priveşte reducerea procentului de timp nelucrat, rezultate mai bune au fost obţinute la Filatura Olteniţa, în timp ce la Şantierul naval ele nu sunt încă deplin satisfăcătoare. Numărul absenţelor nemotivate, al întîrzierilor şi al minutelor irosite in producţie poate şi trebuie să fie redus în continuare în toate unităţile. In acest scop s-a recomandat un contact mai direct, mai strîns între organizaţiile de partid din diferite unităţi, pentru împărtăşirea şi generalizarea experienţei pozitive. Căci este necesar să se acorde prioritate muncii politice, acţiunilor mobilizatoare, să nu se caute soluţii numai în măsuri administrative. Iar acţiunea în care sunt angajaţi Minutul, Milimetrul şi Parametrul este, fără îndoială, mobilizatoare. In ceea ce priveşte folosirea utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor la parametrii planificaţi, deşi s-au înregistrat progrese, mai sunt încă şi în această direcţie destule de făcut. Era, aşadar, firesc ca la consfătuirea noastră, Parametrul să ocupe şi el un loc central în cadrul discuţiilor, în primul trimestru, la Fabrica de conserve „Valea roşie“ unele utilaje nu au funcţionat la întreaga capacitate din cauza unor neajunsuri în aprovizionarea cu materie primă, iar la Filatura Olteniţa datorită neasigurării unor comenzi. La secţia Frumuşani a Industriei locale, 6 prese au stat defecte, iar alte 4 nu au funcţionat la întreaga capacitate. Pe şantierele de con-NICOLAE IOSAN , prim-secretar .al Comitetului orăşenesc de partid Olteniţa (Continuare în pag. a 3-a) Consfătuire la Olteniţa pe tema folosirii integrale a timpului de lucru, reducerii consumurilor specifice și funcționării utilajelor la randamentul planificat. — Două moduri de organizare a activităţilor cultural-educative SlNT VECINE COMUNELE, DAR NU ŞI REZULTATELE la coRNETU Receptivitate LA clinceni Superficialitate şi imaginaţie şi formalism Există momente cind succesiunea şi intensităţile campaniilor agricole — esenţa vieţii satului — trebuie să insufle activităţilor culturalartistice, proporţional, noi impulsuri şi rezonanţe, mai ales că acest centru polarizator care este căminul cultural nu activează pe undeva in afara satului, rupt de viaţa lui, ci în chiar mijlocul acestei vieţi. Adevărul este prea cunoscut şi recunoscut pentru a mai comporta comentarii. Comentarii pot isca diferitele exemple care vin să-l confirme sau să-l infirme. Ieri am vizitat căminele culturale din două comune — CORNETU şi CLINCENI — care putem spune că beneficiază de condiţii de activitate identice, deosebindu-se, am spune noi, numai prin denumire Ei bine, punerea faţă în faţă a rezultatelor obţinute de aceste cămine culturale comportă serioase comentarii. Am întrebat-o pe prof. Stanca Dincă, directoarea căminului cultural de aici, ce metode foloseşte pentru a avea întotdeauna, indiferent de natura programelor prezentate, toate locurile din cămin ocupate. „In esenţă" ne-a spus, metoda noastră se reduce la organizarea unor manifestări care să corespundă intereselor de actualitate ale comunei, aspiraţiilor şi gusturilor cetăţenilor". In esenţă, ni s-a dat esenţa. E adevărat că realizarea unui asemenea program impune cunoaşterea gusturilor şi intereselor la momentul dat, pe profesiuni şi pe vîrste ; e adevărat că e nevoie, în atare împrejurări, de un oarecare efort (surplus chiar de imaginaţie), dar tot atît de adevărat e că atunci cind vrei, obţii, realizezi ce vrei Ce se remarcă la Cornetu, fie şi numai aruncînd o privire sumară asupra ultimei săptâmîni ? Un program divers (care a ţinut seama şi de elevii de liceu care au venit acasă în vacanţă, şi de campania agricolă etc. etc.), program alcătuit cît s-a putut de atractiv. Astfel, au alternat discuţii izvorîte din spiritul prevederilor decretului care reglementează normele de convieţuire socială cu o seară de calcul economic, discuţii cu ei despre ei înşişi, cu acţiuni de ajutorare a unor bătrîni, activităţi artistice cu seri la club, manifestări sportive cu acţiuni de înfrumuseţare. Intr-un cuvînt, zilnic, manifestări pe diferite planuri, pentru toate categoriile de doritori. Să ne oprim însă asupra unei zile, joi de pildă. Dimineaţa a fost organizată o acţiune de înfrumuseţare a comunei la care au participat peste 100 de copii şi tineri, plantînd numeroase răsaduri de flori şi peste 100 de arbori. Acţiunea — şi aici, dar nu numai aici, intervine o parte din sporul de imaginaţie despre care vorbeam — acţiunea a fost intitulată „Fiecare tînăr — un pom, o floare“. După amiaza a debutat cu o conferinţă a prof. Elena Bărbulescu („Fideism contemporan“), apoi, prin intermediul micului ecran, a fost vizionată întoarcerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu din vizita pe care a întreprins-o în Africa şi a fost ascultată cuvîntarea sa, apoi detașamentul de pionieri al clasei a V-a B a oferit un program artistic, după care s-a putut viziona un film, după care a început activitatea la club. Iar activitate la club înseamnă concursuri literare sau artistice, jocuri distractive etc. Am vrea în încheiere să mai subliniem două idei pornind de la două stări de fapte. Cornetu are un sat aferent, Buda, iar Buda are o şcoală şi în cadrul acestei şcoli 55 de tineri din sat desfăşoară o frumoasă activitate artistică. Ei bine, în aceste zile, in formaţiile artistice din Cornetu se deplasează în satul aferent, ci formaţia satului aferent va da un spectacol în comuna de centru... Avem aici de-a face cu încă o „porţie“ de aport de imaginaţie, de atractiv, de interesant. Al doilea fapt acum, Cornetu are 27 de învăţători şi profesori şi nici unul nu refuză să activeze în cadrul căminului cultural pentru că fiecăruia îi vine rîndul o dată pe lună şi pentru că fiecăruia i se cunosc şi i se respectă înclinaţiile şi preferinţele. Pe de altă parte e demn de reţinut că primarul comunei (Gheorghe Popescu) cunoaşte îndeaproape — pentru că se interesează îndeaproape activităţile căminului cultural, iar secretarul primăriei (Gheorghe Trandafir) fără a-şi considera ştirbită cu nimic autoritatea, cîntă în corul căminului. Condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea căminul cultural din Clinceni sunt, în linii mari şi în punctele esenţiale, asemănătoare cu acelea din Cornetu. Şi totuşi, rezultatele sunt cu totul altele. Să începem cu... începutul planul de activitate. Directorul căminului cultural, prof. Marin Titică, încerca să definitiveze la 7 aprilie planul acţiunilor care trebuiau să înceapă la 1 aprilie a.c... Deci — şi nu o spunem de dragul vorbelor — un început care n-a început. Iar acţiunile cuprinse în acest aşa-zis plan de activitate au un caracter atît de general şi, prin aceasta, de formal, încît nu te mai miră că secretarul comitetului de partid, primarul, secretarul primăriei şi două profesoare n-au putut răspunde la întrebarea: Ce aţi reţinut dv., ce v-a plăcut din manifestările ultimelor două săptămîni pe scena căminului cultural ? In fond, ce ar fi putut reţine ? Luni ar fi putut asista la o repetiţie a formaţiilor artistice (repetiţia nu e spectacol, nu e manifestare cu public, nu ?), marţi n-ar fi avut la ce să asiste, miercuri ar fi putut asista la o a doua repetiţie (vezi paranteza de mai sus), joi ar fi putut viziona un film (al cărui titlu directorul căminului nu şi-l amintea vineri), vineri ar fi B. DUNÂREANU (Continuare in pag. a 3-a) Tîrgu- Deplinul lor acord şi înalta apreciere faţă de rezultatele vizitei secretarului general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cele opt ţări africane, îl exprimă toţi cetăţenii judeţului Ilfov, în cadrul manifestărilor culturale de la cluburi, cămine culturale şi case de cultură. Activitatea desfăşurată în ţările vizitate de iubitul conducător al poporului nostru, reprezentantul fidel al năzuinţelor şi idealurilor naţiunii noastre, purtător al mesajului ei de prietenie şi pace între popoare constituie încă un prilej de justificată mîndrie patriotică. „...ACUM, CIND NE-AM ÎNTORS ACASA, FACIND BILANŢUL ACESTOR VIZITE, PUTEM SPUNE CA ELE AU FOST DEOSEBIT DE RODNICE, CA REZULTATELE SÎNT MAI MULT DECIT BUNE, CA ELE AU AŞEZAT RELAŢIILE ROMÂNIEI CU ACESTE ŢARI PE BAZE NOI, CONSTITUIND, AŞA CUM S-A RELEVAT APROAPE ÎN FIECARE DECLARAŢIE, O NOUA ETAPA IN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR ÎNTRE ŢĂRILE ŞI POPOARELE NOASTRE“ NICOLAE CEAUŞESCU ÎNALTĂ APRECIERE ŞI ADEZIUNE DEPLINĂ FAŢĂ DE REZULTATELE VIZITEI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU In opt tari africane Telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către Comitetul judeţean Ilfov al P. C. R. Stimate tovarăşe secretar general, Oamenii muncii de pe meleagurile ilfovene, alături de întregul nostru popor, au urmărit cu interes şi mîndrie vizita pe care dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu aţi făcut-o în cele 8 ţări africane. Activitatea laborioasă desfăşurată de delegaţia de partid şi guvernamentală şi in mod deosebit aportul excepţional pe care dumneavoastră personal l-aţi adus la succesul convorbirilor şi tratativelor constituie o strălucită expresie a dorinţei fierbinţi a poporului român de a contribui la întărirea păcii şi înţelegerii între popoare, pe baza respectării principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, a neamestecului în treburile interne ale altor ţări, a avantajului reciproc. Organizaţia judeţeană de partid, toţi locuitorii judeţului Ilfov au încercat sentimente de profundă satisfacţie faţă de primirea călduroasă, frăţească, pe care popoarele africane vizitate v-au făcut-o, toate acestea reprezentînd recunoaşterea activităţii susţinute pe care dumneavoastră o desfăşuraţi în fruntea partidului şi statului nostru, creşterea prestigiului de care se bucură România socialistă în lumea întreagă. Însufleţiţi de minunatul exemplu pe care dumneavoastră, cel mai iubit fiu al poporului român, ni-l oferiţi permanent, vă asigurăm mult stimate tovarăşe secretar general că nu vom precupeţi eforturile pentru a îndeplini în mod exemplar sarcinile ce revin judeţului nostru din măreţul program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în Republica Socialistă România. In numele locuitorilor judeţului Ilfov, vă dorim din toată inima iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, multă sănătate, fericire şi putere de muncă, spre binele şi prosperitatea întregului nostru popor. COMITETUL JUDEJEAN ILFOV AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Pe fluxul campaniei agricole de primăvară Aproape o treime din suprafaţa rezervată porumbului a fost semănată In săptămîna aceasta, vremea a fost frumoasă, favorabilă însămînţării porumbului. Cu excepţia zilei de luni care, deşi senină, a fost friguroasă, obligînd multe cooperative agricole să amine reluarea semănatului pentru marţi, celelalte zile au fost folosite din plin de către harnicii mecanizatori şi cooperatori care au depus o muncă susţinută împreună cu specialiştii. Ca urmare, rezultatele bune nu au întîrziat să apară. Pe întreg judeţul s-au însămînţat pînă în prezent 45.638 hectare, iar un număr de 48.700 ha. sînt gata pregătite pentru ca semănatul să se desfăşoare în continuare cu succes. PRINTRE MULTE COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCŢIE CARE, datorită unei mai bune organizări a muncii pe tarlale şi participării însufleţite a mecanizatorilor, cooperatorilor şi specialiştilor, AU OBŢINUT REZULTATE REMARCABILE, SE NUMĂRA ŞI C.A.P. BUDEŞTI CARE A TERMINAT SEMĂNATUL PORUMBULUI PE CELE 342 ha. REPARTIZATE ACESTEI CULTURI, în săptămîna viitoare, organizaţiile de partid din agricultură, conducerile C.A.P„ specialiştii, toţi cooperatorii şi mecanizatorii vor trebui să-şi unească eforturile pentru ca ritmul însămînţărilor să se menţină cel puţin la nivelul înregistrat în săptămîna aceasta, în scopul ca această importantă lucrare să se poată apropia simţitor de cota finală LA C. A. P. MOARA VLĂSIEI Două familii unite... Era spre prînz cînd am sosit pe tarlalele brigăzii a II-a a C.A.P MOARA VLASIEI unde se lucra de zor la însămînțatul porumbului. Pe drumul dintre sale i-am întîlnit pe Dumitru Mircioagă, secretarul comitetului comunal de partid și pe primarul comunei, Nicolae Stoica. La vreo sută de metri de acolo inginerul șef Aurel Ionescu dădea unele sfaturi celor doi mecanizatori Andrei Simion și Andrei Lixandru, care întorseseră semănătorile la capul locului, în timp ce brigadierul Constantin Stan, „omul cu metrul“ cum i se spune, măsura distanța dintre brazde pentru a C. T. VASILIU (Continuare în pag. a 3-a) Primarul reprezintă comuna, comuna îl reprezintă pe primar In ziua cînd am sosit la Chirnogi, primarul Gheorghe Vlăsceanu era plecat în comună cu nişte tovarăşi de la judeţ pentru rezolvarea unor probleme urgente. în timp ce îl aşteptam, tovarăşul Constantin Enef, secretarul consiliului popular, mi-a înfăţişat, folosindu-se de situaţii statistice, rapoarte şi alte documente, un cuprinzător orizont al activităţilor economice, edilitar-gospodăreşti, sociale şi culturale ce se desfăşoară pe raza comunei. Pentru mine, aceasta era prima dovadă că la primăria din Chirnogi s-a înţeles indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, referitoare la conducerea unitară de către Consiliul popular a întregii activităţi de pe teritoriul comunei. Investigaţiile noastre au fost întrerupte de sosirea primarului. Un om trecut de 50 de ani, cu o statură robustă, impunătoare. După ce află scopul vizitei mele, se aşează la masa de lingă birou, mă priveşte iscoditor, apoi îşi desface larg mîinile semn că putem începe. — Tovarăşe primar, în activitatea dv. apar zilnic multe probleme importante, totuşi, ce credeţi că nu trebuie să vă scape niciodată din vedere ? — Faptul că cetăţenii văd în primar omul legii, activistul chemat să realizeze în fapt politica partidului şi statului. Este în aceasta o răspundere mare pe care nu trebuie s-o scap din vedere. Aş mai adăuga ceva, care, după părerea mea, este tot atît de important. Este vorba de metodele de muncă folosite, de relaţiile cu oamenii şi cadrele de conducere din comună. Eu, de multe ori, îmi pun nişte întrebări : foloseşti metode care atrag oamenii în jurul De la tribuna plenarei Comitetului judeţean de partid primarul din Chirnogi prezintă argumentat, convingător, imaginea unei localităţi înfloritoare de pe malul Dunării, tău, stabileşti şi dezvolţi relaţii principiale, apropiate, dar exigente cu cei cu care lucrezi zilnic, oferi, prin tot ce faci, un exemplu, adică faci tu întîi ceea ce ceri altora ? Acestea, cred eu, nu trebuie să le scap din vedere niciodată. — Pentru ce credeţi că vă apreciază cetăţenii şi ce vă reproşează? — Cred că mă apreciază pentru rezolvarea problemelor cu care vin la primărie, aparent mărunte, dar pentru ei serioase. Pentru ajutorul pe care li-l dau să-şi rezolve diverse situaţii la alte instituţii şi întreprinderi. Şi pentru ce s-a făcut în comună : asfaltarea centrului civic, amenajarea trotuarelor din dale de beton pe o lungime de 24 km., construcţia complexului comercial şi a centralei termice, amenajarea unei platforme pentru hora satului şi altele. Ce îmi mai reproşează? Sunt şi din astea ca, simţ ■ turi nepietruite pe care tractoarele le desfundăoamna şi iarna Comuna ar trebui să aibă o carieră de nisip şi balast pentru construcţii, una pentru producerea cărămizilor. La noi se construieşte mult şi oamenii cer astfel de materiale. în acest an, aici lingă poştă, se va construi prima casă cu etaj. Un cetăţean a luat modelul unei case frumoase din Olteniţa şi vrea să-şi construiască una asemănătoare. O să vedeţi, după el mulţi o să-şi construiască case cu etaj. Noi îi sprijinim pentru că aşa vom face economie de teren. — Puteţi să ne schiţaţi, foarte pe scurt, un tablou al activităţilor economice de pe teritoriul comunei? — Am să încep cu gospodăriile personale, nu pentru că ar fi cel mai important sector economic, dar a fost cam neglijat în ultimii ani şi n-a fost bine. Comuna noastră numără peste 2.800 familii. Dacă fiecare ar creşte cîte 2 porci, cîteva oi şi păsări pentru care sînt condiţii bune — bogăţia comunei, forţa ei economică ar spori foarte mult. Este drept că oamenii s-au cam dezobişnuit să crească animale pe lingă casă. Mulţi dintre ei s-au transformat din producători în cumpărători pe piaţa oraşului. Am început să-i convingem că este în folosul lor să crească animale pentru consumul GH. SECUIU (Continuare la pag. a 2-aj _