Steagul Roşu, iunie 1972 (Anul 24, nr. 7128-7152)
1972-06-01 / nr. 7128
PROLETARÍ DIN TOATE ŢÂ RIL E, U N ÍTÍ-VÁ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV — Nr. 7128 Joi 1 iunie 1972 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei Miercuri, în cursul dimineţii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară şi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, a făcut o vizită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. Acţiunea de lucru a secretarului general a debutat în noua zonă industrială — Popeşti-Leordeni. In anii din urmă fabricilor existente în această parte a Bucureştiului li s-au adăugat Uzina de anvelope „Danubiana“, întreprinderea „Viscofil“, un mare complex de sere, o modernă fabrică de mezeluri şi conserve din carne. Această din urmă unitate — fabrica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial, anul trecut, în august, lucrând în prezent la o capacitate zilnică de aproape 60 tone produse. Ea este proiectată însă pentru o producţie zilnică de 86 tone, parametri ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a anului în curs, o dată cu trecerea la două trei schimburi de lucru. Conductorii şi beneficiarii unităţii se e ocupă cu termenul prevăzut ntru atingerea capacităţii proiecte să fie scurtat cu aproximativ luă luni de zile. Această unitava fi cea mai mare întreprin■re de acest fel din ţară. Pornindu-se de la baza de repţie a materiilor prime se urăreşte întregul proces tehnologic, aces modern, mecanizat, în care îna intervine doar în ultimele zi ale fabricaţiei : depozitări, manipulări, ambalaj. Se mrmează despre modul de asigure a materiilor prime, de organizrea producţiei şi desfacerii către uităţile comerciale bucureştene. Ibrica realizează o gamă de peşte de sortimente de mezeluri, şun, şi alte preparate din carne. Spealiştilor unităţii 11 se recomandă aibă ca obiectiv principal, o ită cu realizarea cantitativă a nucilor de plan, latura Calitativă a tivităţii de producţie pentru a ajunge în unităţile de desfacedecît mărfuri de cea mai bună iritate. In secţia de expediere a produlor finite, unde produsele sînt întrcate în maşini frigorifice penu a fi expediate unităţilor coerciale de desfacere, are loc un limb de opinii în legătură, îndosebi, cu concepţia de expediţie, cu oolul de transportare a produselor. Scretarul general al partidului unică conducerii ministerului de reort, organelor comerciale ale Caitalei şi conducerii unităţii să i măsuri mai urgente penti organizarea transportului în intainere a produselor, metodă modernă, care asigură condiţiile stute de regulile de igienă, să optimizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de comenzi individualizate de la unitate la unitate, să raţionalizeze la maximum utilizarea forţei de muncă. In laboratorul unităţii, unde se efectuează zilnic analizele chimice şi biochimice ale fiecărui produs destinat livrării către comerţ este subliniată cu toată fermitatea necesitatea respectării riguroase a criteriilor controlului calităţii produselor. O viziune greşită a proiectului a condus la soluţii constructive inadecvate, ceea ce determină unele observaţii critice, însoţite de sugestii de remediere, în legătură cu iluminatul unor hale de fabricaţie, funcţionalitatea spaţiului. Ca o măsură privind întreaga zonă industrială Popeşti-Leordeni, secretarul general al partidului a trasat responsabililor Capitalei, beneficiarilor, sarcina de a elabora un studiu general asupra alimentării cu apă caldă şi abur industrial, studiu care să definească soluţii mai eficiente, mai economice în folosirea surselor de căldură trebuitoare industriei. La secţia anexă de preparare a produselor din carne, lapte, legume şi fructe a Întreprinderii agricole de stat „30 Decembrie“ din apropierea Capitalei, cel de-al doilea punct din programul vizitei, se produc anual cca. 1 100 tone preparate din care, se prelucrează 63 000 hl de lapte în diferite produse, se obţin circa 25 tone conserve din legume şi fructe. In fază avansată de construcţie se află o fabrică nouă de conserve proiectată la capacitatea de 3 000 tone anual. Există proiecte privind şi construcţia unei unităţi noi pentru fabricarea mezelurilor. Cît priveşte actualele capacităţi de fabricaţie, se constată o serie de deficienţe în modul de desfăşurare a procesului tehnologic în folosirea utilajelor, în manipularea produselor, ceea ce atrage observaţii din partea secretarului general al partidului. Factorilor de răspundere de la Comitetul judeţean de partid — este de faţă şi primul secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., tovarăşul Gheorghe Necula, — celor diin ministerul de resort li se cere să ia de urgenţă măsurile cele mai hotărâte pentru remedierea neajunsurilor, pentru a face ca unitatea să se înscrie în parametrii normelor tehnologice şi în normele de igienă pretinse întreprinderilor prelucrătoare de produse alimentare. La Buftea. Fabrica de conserve de legume şi fructe, unitate care a sărbătorit cu doi ani în urmă un secol de existenţă, este în plină activitate Muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii întîmpină călduros pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi. Se intră direct în secţiile de producţie unde se lucra intens la fabricaţia de conserve de mazăre şi dulceţuri de căpşuni. In zilele următoare, se va trece şi la prelucrarea altor produse din noua recoltă, în explicaţiile care se furnizează, este relevat faptul că unitatea şi-a sporit neîncetat capacitatea de producţie, ajungîndu-se în prezent la o producţie anuală de 10 000 tone faţă de 400 cît se realiza în trecut. In general, sporurile de producţie au fost obţinute cu investiţii minime, folosindu-se aceleaşi capacităţi constructive. Un accent deosebit s-a pus pe creşterea productivităţii muncii şi folosirea procedeelor moderne de fabricaţie. Sunt luate măsuri pentru realizarea unei producţii maxime în sezonul actual al legumelor şi fructelor, aici realizîndu-se aproximativ 6 000 tone de conserve" pentru consumul populaţiei Capitalei. Se arată că, în vederea modernizării procesului de producţie, în sectorul de prelucrare a legumelor şi fructelor se studiază posibilitatea schimbării amplasamentului actual al acestei secţii într-o construcţie nouă din apropiere. In continuare, este vizitat sectorul de fabricaţie a pastei de tomate, compus din două linii noi de producţie, ambele" avînd o capacitate anuală de prelucrare a 17 000 tone roşii, din care rezultă în final 2 200 tone de pastă. în această secţie erau în curs pregătiri intense de verificare a agregatelor şi utilajelor pentru ca, o dată cu începerea sezonului de fabricaţie a pastei de tomate, unitatea să lucreze cu maximum de randament. Şi aici se adresează specialiştilor recomandarea de a urmări îndeaproape nivelul calitativ al produselor, adoptarea de măsuri apte să determine, în sezonul prelucrării legumelor şi fructelor din acest an, maximum de randament în folosirea utilajelor, a timpului de lucru, acestea fiind condiţii de primă însemnătate în realizarea sarcinilor de plan şi deci în asigurarea necesităţilor de consum ale populaţiei. In încheierea programului de lucru prin unităţi ale industriei alimentare, secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat iau cunoştinţă de activitatea întreprinderii de ambalaje metalice şi piese de schimb, pentru industria alimentară, aflată tot la Buftea, în imediata vecinătate a fabricii de conserve, întreprinderea, nouă, transformă anual în cutii şi alte ambalaje necesare industriei alimentare, mari cantităţi de tablă. Se produc, de asemenea, anual circa 30 tone piese de schimb pentru diferite unităţi industriale din această ramură de producţie. In secţia de fabricaţie a ambalajelor metalice, procesul tehnologic este organizat pe baze tehnice înaintate şi asigură posibilităţi pentru diversificarea şi modernizarea continuă a producţiei de ambalaje Se vizitează cu acest prilej şi secţia de litografiere a tablei folosite în realizarea ambalajelor, în general cutii de diferite mărimi şi forme, pentru conserve. Secţia este unică în ţară, ea punînd la dispoziţia şi altor unităţi producătoare de ambalaje tablă imprimată în culori, cu desene şi inscripţii atrăgătoare şi sugestive. Preocupările specialiştilor din această secţie tind la realizarea unei game variate de tablă litografiată, mergînd pînă la combinaţii de şase culori. In dialogul pe care-1 întreţine cu specialiştii fabricii, secretarul general al partidului propune acestora spre studiere posibilitatea ca această unitate, cea mai mare întreprindere producătoare de ambalaj metalic pentru conserve, să se constituie furnizorul principal de tablă litografiată în decupaje diferite pentru toate secţiile de ambalaj de pe lîngă întreprinderile de conserve , dotate cu linii de capacităţi adecvate cerinţelor, acestea urmînd să realizeze forma finală a ambalajului. Soluţia prezintă, între altele, avantajele diminuării volumului transportat, uşurinţa manipulării etc. Intîlnirea de lucru a secretarului general al partiduluicu cadre de conducere din industria prelucrătoare a legumelor şi fructelor, din ministere, cu factorii cărora le incumbă răspunderea pentru bunul mers al acestei importante activităţi, de ale cărei rezultate este strâns condiţionată aprovizionarea pieţei, a fost, ca în toate împrejurările similare, generatoare de sugestii, de soluţii practice imediate, fructuoasă. N. POPESCU-BOGDĂNESTI MIRCEA S. IONESCU Foto : ANGHEL PASAT PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 15 Tovarăşa Martha Borquez Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit pe tovarăşa Martha Borquez, membră a Prezidiului C.C. al P. C. Mexican, care se află în vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membră a C.C. al P.C.R. Tovarăşa Martha Borquez a transmis Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un salut călduros din partea primului secretar al P. C. Mexican, tovarăşul Arnoldo Verdugo. Mulţumind pentru mesajul primit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat conducerii P. C. Mexican, tovarăşului A. Verdugo salutări frăţeşti, împreună cu urările de noi succese în activitatea partidului. In cadrul convorbirii s-a efectuat o informare reciprocă asupra activităţii celor două partide şi au fost abordate unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale luptei împotriva imperialismului. Exprimîndu-se deplina satisfacţie pentru relaţiile de solidaritate internaţionalistă şi colaborare tovărăşească dintre P.C.R. şi P. C. Mexican, s-a reafirmat hotărîrea comună de a dezvolta aceste legături, corespunzător intereselor celor două partide şi popoare, ale unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale tuturor forţelor antiimperialiste. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Mohamed Saleh Mutee' . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit în după-amiaza zilei de 31 mai, pe Mohamed Saleh Mutee’ A, membru al Biroului Politic al organizaţiei Frontului Naţional, ministru de interne al Republicii Democratice Populare Yemen, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Ministerului de Interne. La întrevedere a participat Ion Stănescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministru de interne. In cadrul întrevederii, Mohamed Saleh Mutee’ A a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Consiliului Prezidenţial al Republicii Democratice Populare Yemen, Salem Rabia Aii, în care se exprimă calde mulţumiri pentru sprijinul acordat poporului acestei ţări în lupta pentru punerea în valoare a resurselor sale naţionale, pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, pentru întărirea independenţei naţionale, împotriva imperialismului şi neocolonialismului. Cu acest prilej, oaspetele a prezentat unele aspecte din ţara sa, îndeosebi cu privire la lupta poporului yemenit împotriva forţelor reacţionare interne şi a uneltirilor imperialiste din afară. ~. Mulţumind pentru mesajul transmis, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, şefului statului R.D.P.Y. un salut prietenesc şi a asigurat că poporul român va acorda în continuare întregul său sprijin luptei poporului din Republica Democratică Populară Yemen pentru consolidarea independenţei naţionale, pentru dezvoltarea sa de sine stătătoare pe calea progresului. A fost exprimată dorinţa de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie şi colaborare, în interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii, a luptei împotriva imperialismului, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Zi de zi rezultate remarcabile in MAREA ÎNTRECERE Cuvîntul muncitoresc — în deplin acord cu fapta — Colectivul de muncitori, ingineri si tehnicieni de la I. I. L. Olteniţa si-a foI suplimentat angajamentul cu: -7 000 000 LEI LA PRODUCŢIA GLOBALĂ -7 000 000 LEI LA PRODUCŢIA MARFĂ Tîmplărie-Budeşti, caueine-Frumuşani, ţesătorie-Fundeni sunt cîteva dintre secţiile I.I.L. Olteniţa pe care le-am vizitat în aceste zile. Pretutindeni am cunoscut o atmosferă entuziastă izvorîtă din sentimentul datoriei împlinite, din TR. ROŞIANU (Continuare in pag. a 3-a) Constructorii navali de la Olteniţa au lansat la apă A 5-A MOTONAVĂ DE 5000 TONE din acest an Declanşată cu o deosebită vigoare întrecerea socialistă ce a antrenat toate formaţiile de lucru ale şantierului a început să dea primele roade. Ieri după amiază, a fost lansată la apă, cu zece zile în avans, cea de a 40-a motonavă de 5 000 tone din seria celor construite în şantier şi cea de a 5-a din producţia acestui an. Avansul cîştigat va permite constructorilor de nave să predea beneficiarului această motonavă peste plan, fapt ce se va înscrie ca un deosebit succes pe agenda realizărilor întregului colectiv în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a XXV-a aniversări a republicii. CALITATEA PRODUSELOR asigură competitivitatea lor îmbunătăţirea calităţii produselor constituie o preocupare centrală a activităţii oamenilor muncii, de ea depinzînd în cea mai mare măsură asigurarea eficienţei şi competitivităţii bunurilor materiale făurite de industria românească. Ridicarea calităţii produselor se află şi în atenţia colectivelor din fabricile de conserve ale judeţului nostru. Ponderea care revine în prezent celor 3 fabrici de conserve din Ilfov în cadrul industriei conservelor este destul de mare. Măsurile organizatorice luate în cursul anului 1971, actualele preocupări ale fabricilor aflate la început de campanie, primele rezultate obţinute, destul de favorabile, denotă că şi în acest sector suflă un vînt proaspăt. Un recent schimb de experienţă desfăşurat la Fabrica de conserve „Valea roşie“ a contribuit la elucidarea unor probleme importante pentru această ramură industrială, a prilejuit dezbateri ample şi interesante privind activitatea celor 3 fabrici de conserve din judeţ. Organizată din iniţiativa Comisiei economice a Comitetului judeţean de partid Ilfov şi a Comitetului sindical judeţean, întîlnirea specialiştilor in fabricarea conservelor s-a soldat cu conturarea unor măsuri care, aplicate cu rigurozitate, vor contribui la creşterea calitativă a producţiei din anul curent. Merită să fie scoa- L. FRIMU (Continuare în pag. 3 a) Pentru aceşti Feţi-Frumoşi ai viitorului — COPIII Bună dimineaţa, vară! Am deschis calendarul şi fereastra spre cerul frumoasei grădini a patriei, adică spre lume, şi parcă se aude dinspre Dunăre şi Carpaţi, dinspre mare şi dinspre ocean, unduindu-se prin valuri de lumină, în cetate, un singur cuvînt rostit într-o limbă universală : COPIII, din timp ce pe fila albă stă scrisă o sintagmă cu valoare de imbold : „Ziua internaţională pentru apărarea copilului Purtăm în zorii acestei dimineţi, cînd anul e in miezul rodniciei, acelaşi grai, acelaşi gind, intru ocrotirea celui mai scump tezaur al istoriei. Pentru aceşti Feţi-Frumoşi ai viitorului, faptele noastre devin încărcate de sens, spaţiul şi timpul sunt valori incomensurabile, nici un ins nu mai poate rămine neîndeplinit, nici o speranţă nu mai poate fi stăvilită. Dar nici sensul faptelor noastre, nici visele, nici speranţele nu pot deveni ceea ce dorim in numele lor, fără liniştea cea mare a văzduhului, care se cheamă PACE. Fiindcă şi la noi ca oriunde pe meridianele acestui pămînt, descoperim o istorie a copilăriei îngemănată cu istoria fiinţei noastre. Să ne reamintim de imaginile din romanul „Desculţ“ al lui Zaharia Stancu, ori de povestirile lui Edmondo de Amicis, care au făcut înconjurul lumii, sau de atitea alte scrieri, ale unor scriitori celebri în ale căror opere copilăria işi revendică dreptul la fericire. In această primă zi de vară, cînd vintul alunecă uşor peste lanurile încărcate de rod, purtînd cu el mesajul de pace şi fericire al copilăriei,din ţara Carpaţilor şi a Porţilor de Fier, oamenii adaugă luminii solare, milioane de unităţi din luminile apelor Dunării, semn că aici şi acum fericirea copilăriei a devenit o realitate. O privire in urmă cu un sfert de veac şi mai bine ne oferă imaginea unui întreg proces de trans- formare a copilăriei, de la analfabeţii, desculţii şi flămînzii pui de om, speriaţi de fumul şi clipele dramatice ale războiului pînă la cei învăţaţi şi lipsiţi de grija pentru foamea zilei de azi şi de mîine, care sunt copiii noştri. Fiindcă, revoluţia socialistă, perfecţionarea întregii vieţi economice şi sociale din patria noastră, luminoasele perspective deschise de programul de muncă şi luptă al partidului şi statului nostru, înseamnă totodată asigurarea unor zile însorite copiilor. La noi, Feţii-Frumoşi ai viitorului nu vor mai avea de înfruntat prigoana asupritorilor. Dar, curajul, voinţa, bărbăţia, spiritul de dreptate şi echitate comunistă in care cresc, îi ajută să se formeze ca oameni ce vor avea de înălţat patria pe noi culmi ale civilizaţiei şi progresului. Actul justiţiar al apărării copilului la care suntem chemaţi să participăm cu întreaga noastră fiinţă poartă în el semnificaţia nobilei chemări la muncă şi luptă pentru asigurarea unei zestre bogate material şi spiritual demne de aceşti Feţi-Frumoşi ai viitorului omenirii. G. BAJENARU Şi ce dacă sunt cîrnă ?