Steagul Roşu, decembrie 1972 (Anul 24, nr. 7284-7310)

1972-12-01 / nr. 7284

Pag. a 2-a 80 de ani de la naşterea scriitorului Cezar Petrescu O conştiinţă a timpului său Adeseori, un scriitor lăsînd în urma opera neistovită a mai mul­tor decenii, devine el însuşi un fastuos erou de roman. Romanul unei vieţi artstice ,al unei arderi continui, al unui monument de creaţie profilat pe fundalul de piscuri şi adîncimi al Istoriei lite­rare. Prin aspiraţii şi realizări, Cezar Petrescu îşi concurează vas­ta arhitectură d€ întîmplări şi per­sonaje grupate panoramic în ciclul de factură balzaciană „Cronica ro­mânească a veacului XX“. Tânărul care debutase în plin idilism să­mănătorist, care trecuse proba de foc a gazetăriei politice ca disci­pol al lui N. D. Cocea, trăind vo­caţia cuvintului greu de respon­sabilităţi, manifesta cu trecerea timpului o devorantă ambiţie de a înregistra, cit poate fi omeneşte posibil, mutaţiile petrecute în so­cietatea românească a timpului. Un reflex al scrisului zilnic obli­gat la observare stăruitoare, sau un crez literar izvorît din con­ştiinţa unei drame de inteligenţă? Ne punem întrebarea, fiindcă Ce­zar Petrescu este un scriitor difi­cil prin prolixitate tipografică dar şi prin bogăţie de idei, varietate tipologică, vigoare narativă. „Ora­şul patriarhal“ ucide prin platitu­dine, „Calea Victoriei" prin tică­loşia substratului politic, „Comoara regelui Dromichet“ şi „Aurul ne­gru" aţîţă patimi specifice indus­triei capitaliste, „Apostol" opune imaginea sacrificului dezinteresat pentru cultură, ciclul „1907“ trans­figurează realităţi sociale revoltă­toare. Răspunsul întârzie dacă-l căutăm pe tărîmul strict al lite­raturii. O condiţionare de factori psihosociali explică de ce roma­nul interbelic românesc are prin Cezar Petrescu scriitorul care nu a rămas străin de nici o agitaţie a cotidianului. Vorbind undeva des­pre geneza capodoperei sale, „în­tunecare", autorul lasă să se în­trevadă orientarea vieţii sale ar­tistice. Generaţia de intelectuali care intrase în primul război mon­dial îmbătată de entuziasm re­formator, se trezise după înce­tarea focului cu idealurile dis­truse. Muli vizionari d­in tranşee au abandonat neputincioşi pierzîn­­du-se în anonimat, alţii au trădat îngroşînd rîndurile nelegiuiţilor, iar puţinii îndîrjiţi au continuat, cum spunea Camil Petrescu, „cu ochi halucinaţi şi mistuiţi lăun­tric“, să vadă idei. Cezar Petrescu a văzut timpul, clasele sociale, meseriile, oraşul, provincia, scan­dalul, pasiunile raporturile etc., într-o comedie umană autohtonă aşezată tematic şi urmărită pînă la ultimele consecinţe. Studii de caractere construite pe baze so­­ciologice şi morale reflectă nu nu­mai pasiune de gazetar (intr-ade­văr, de mare gazetar!) reflectă continuitatea spiritului literar ro­mânesc ancorat în concret, pre­zenţa scriitorului în prima linie de luptă cu o lume ce trebuie vio­lentată. Poate nicăieri ca în „în­tunecare“, un erou plăsmuit de Cezar Petrescu nu exprimă mai adecvat drumul unei vieţi frînte la porţile grele ale înţelegerii. Rad­u Comşa se prăbuşeşte simbo­lic pentru întreaga generaţie care nu descifrase sensul luptei. Echi­librul sufletesc al lui Cezar Pe­­trescu găsit în consecvenţa drumu­lui spre ideal, a făcut ca scrisul său, inegal dar bogat în material faptic, să treacă hotarul Eliberării şi să dea anilor noştri pagini re­­flectînd, cu vechea ascuţită pătrun­dere, noua conjunctură socialistă. Ordine şi medalii ale Republicii încununau o jumătate de veac în slujba culturii naţionale, aşezînd omul şi opera pe locul cinstirii Romancier de tip tradiţionalist ca tehnică, interesat de faptul viu, netrucat, întotdeauna actual prin felul tranşant de adresare, Cezar Petrescu rămîne un model în breasla sa. Improspătîndu-i amin­tirea la o pioasă aniversare, i-am atins în trecere miezul de foc al creaţiei, obligîndu-ne la noi şi pline de surprize lecturi. IONUŢ NICULESCU Colocviu naţional de pedagogie La Universitatea din Bucureşti vor avea loc In zilele de 1 şi 3 decembrie lucrările celui de al H-lea Colocviu naţional de pe­dagogie avînd ca temă : „Prog­noză, Inovare şi interdisciplina­­ritate In învăţămlnt“. Organizat sub egida Ministeru­lui Educaţiei şi Invăţămîntului şi a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, colocviul marchează şi Împlinirea a 20 de ani de ac­tivitate a Institutului de ştiinţe pedagogice. Beneficiind şi de sprijinul Comisiei naţionale U.N.E.S.C.O., cea de a X-a e­­diţie a Colocviului naţional de pedagogie — prima a avut loc In 1970 — işi propune, ca in lu­mina hotărtrilor de partid şi de stat să sugereze acele idei şi so­luţii menite să ducă la optimi­zarea procesului de învăţămlnt, la o mai bună funcţionalitate a sistemului de învăţămlnt, capabil să corespundă dinamicii actuale a societăţii noastre. Se vor prezenta numeroase lucrări pe secţii care vizează probleme ale structurii sistemu­lui de Învăţământ, ale Instruirii tehnico-productive, ca şi proble­me de orientare şcolară şi pro­­fesională, de perfecţionare a cadrelor didactice. Lucrările colocviului Unt În­chinate aniversării Republicii. MICROINTERVIU Start în „Luna cadourilor" Tradiţională ca de obicei, „Luna cadouri­lor“ ne oferă şi de data aceasta, prin bu­năvoinţa lov. TRAIAN VAIPAN, directorul comercial al IJECOOP Ilfov, prilejul unor scurte anticipaţii. „ După cum s-a în­cetăţenit obiceiul, „Lu­na cadourilor" înseam­nă şi o lună de vîrf pentru activitatea re­ţelei comerciale . — Evident... şi toc­mai de aceea între­prinderea noastră ali­niază la startul acţiu­nii un stoc de mărfuri reprezentativ, şi anu­me în sectoarele cele mai solicitate: texti­­le-încălţăminte, galan­terie, cosmetică, ga­­blonţerie şi jucării. Pe toată această perioadă vor fi organizate, pînă la 31 decembrie, expo­ziţii cu vînzare în toa­te unităţile specializa­te ale cooperaţiei de consum. — Dacă aţi încerca să concretizaţi... — M-aş referi la cî­­teva articole mai re­prezentative, destina­te, bineînţeles, în pri­mul rînd reprezentan­telor sexului frumos : seturi de tricotaje, pantaloni supraelastici şi tricotaţi, scurte de stofă căptuşite cu bla­nă sintetică, poşete, mănuşi etc. Articolele de podoabă vor fi mai sugestiv reprezentate iar articolele de cos­metică vor oferi şi numeroase noutăţi, din import. De asemenea, unităţile noastre au fost aprovizionate cu un important stoc de articole destinate băr­baţilor : fulare de mo­hair, cămăşi, mănuşi din piele, cravate in sortimente variate şi alte mici articole care să răspundă solicită­rilor specifice acestei luni. — Să nu uităm nici preferinţele celor mici... — Anul acesta au fost date spre desfa­cere în reţea C® nu­măr mai mare de ju­cării ■ mecanice care sunt cele mai solicita­te. Actuala ediţie a „bunii cadourilor“ re­zervă micilor cumpă­rători şi 6 expoziţii de jucării la Buftea, Bo­­lintin Vale, Fierbinţi, Budeşti, Otopeni şi Chiajna.­­ Să sperăm că toate aceste articole vor consemna pe car­tea de vizită şi atribu­tele noului. Pentru ca „Luna cadourilor“ să ne rezerve, intr-ade­văr, surprize. (GEOR­GE MIHU). Vă scrie aceste rinduri, moş Gheorghe Mihu, corespondent vo­luntar de mulţi ani şi prieten vechi al ziarului. Vă anunţ, dragi prieteni, că peste grumajii mei a trecut acum cel de-al 81-lea an de viaţă. Şi bătrîneţea, ştiţi dv. cum e, nu te mai lasă să te mişti aşa cum ai voi. De aceea, anun­­ţîndu-vă că am depăşit opt dece­nii de viaţă, vă rog să nu vă su­păraţi pe mine dacă ştirile pe care am să vi le trimit despre treburi bune şi despre altele şi mai aşa, nu vor fi prea numeroase. Din Cînd In cînd, cînd o să pot o să vă mai trimi cite o veste. Că nă­ravul din fire, ştiţi dv. n-are le­cuire ! Să trăiţi cu toţii, GHEORGHE MIHU corespondent voluntar satul Hereşti ecran „Bariera" aprinde semaforul premierei Afişul cinematografic se pre­găteşte să consemneze apro­piata premieră a noii producţii a studioului „Bucureşti“, filmul „Bariera“. Realizat de regizorul Mircea Mureşan, după un sce­nariu de Teodor Mazilu, filmul se bucură de o distribuţie re­prezentativă cu concursul inter­preţilor Octavian Cotescu, Mi­­haela Mihai, Ion Besoiu, Toma Caragiu, Mircea Albulescu, Draga Olteanu, Gheorghe Di­­nică, Gina Patrichi, Dan Nuţu, Nucu Păunescu, Florin Scărlă­­tescu şi Olga Bucătaru. Muzica aparţine lui Radu Şerban. Pre­miera filmului, în prima parte a lunii decembrie. URAREA NOAS­TRĂ : „SA TRĂIŢI ANI MULŢI, CU SA­­NATATE ŞI VOIE BUNA !“ Acestea sunt primele cuvinte care ţîşnesc spontan de sub condei drept răs­puns la scrisoarea e­­moţionantă pe care ne-aţi trimis-o. Ştim, bunul şi credinciosul nostru prieten că ase­menea veşti se dau de obicei înţii celor dragi şi apropiaţi din jur. Lor le împărtăşeşti bucuria de a fi atins o asemenea culme de viaţă, de înţelepciune şi acea temere, pro­fund omenească, că a­­cum puterile nu mai pot fi ca in anii dina­inte, ci se cer drămu­ite cu grijă. Vă mul­ţumim pentru această încredere, pentru fap­tul de a ne fi făcut părtaşi acestui eveni­ment. Inserăm urarea noastră la rubrica de faţă în care, de la i­­nimă la inimă, încer­căm să discutăm cu cei ce ni se adresează cu încredere pentru a-i face părtaşi pe toţi cititorii ziarului nos­tru la această aniver­sare. Şi nu numai a­­tît, ci şi cu dorinţa mărturisită ca toţi a­­cei oameni ai muncii care de mai puţină sau de mai multă vre­me şi-au asumat din pornirea inimii înda­torirea obştească de a fi corespondenţi vo­luntari la ziar, să afle in­conştiinciozitatea şi dăruirea dv. un exem­plu pilduitor. Să ne trăieşti mulţi ani iubite prietene ! (R. ALMAŞU). NOTA redacţiei O dată cu această veste, redacţia a mai primit şi alte două scrisori. Una despre în­fiinţarea unui centru de desfacerea legume­lor şi fructelor în Hereşti şi, o notă critică despre o treabă nu prea gospodărească petre­cută la Hereşti, pe care am şi publicat-o zilele trecute sub titlul . ..Pietrişul şi nisipul în şanţ­e şi apa, pe unde?“. Amîndouă aceste scrisori poartă semnătura uşor tremurată, cu litere frumos caligrafiate, ale acestui venerabil om, prieten al ziarului, prieten al oamenilor, con­sătenilor săi. Redactorul rubricii: MARIA STEFANESCU Telefon 15.43.14 Acţiuni cultural­­­e­­in satele care co­ lind concepţia suferă tocmai de... lipsă de concepţie Firesc, comunele devin tot mai mult nişte localităţi unitare, sate­le se apropie, se concentrează, iar deosebirile dispar în efortul inte­gral, de năzuinţă, al fiecărei loca­lităţi către o viaţă mereu mai prosperă. Dar realitatea are, cum bine se ştie, o mulţime de aspecte şi printre altele întîlnim şi sate care se află la 4,5 km distanţă de centrul civic al comunei. Un asemenea sat este Pădureni, comu­na Buturugeni. Are o populaţie destul de numeroasă, aproape 800 de familii, o şcoală generală de 10 ani, un local de cămin cultural, o filială de bibliotecă. Premise ma­teriale suficiente care ar trebui să ateste preocupare pentru acţiuni cultural-educative integrate planu­lui unitar de muncă al căminului cultural. Dar ce ne spun, potenţialii bene­ficiari ai acestor acţiuni. — Aici la căminul cultural se dau hore din cînd în cînd. In rest duminica nu prea avem ce face, ne plimbăm (Ştefan Pîrvu — munci­tor). — Filme la noi nu s-au mai dat de la sfîrşitul lui august. Nu ştiu de ce, poate datorită comportării tinerilor care ultima oară au pro­vocat dezordine. (Constantin Gh­liţă — muncitor). — Şi atunci cînd se dă film, o­­peratorul vine uneori „afumat“ şi filmul rulează pe apucate... Ulti­ma oară s-a ars lampa de proiec­ţie. A promis că vine a doua seară dar n-a mai venit, s-a mulţumit doar cu banii încasaţi (Marin Pre­da, muncitor). Pe fundalul acestor opinii am în­cercat­­ să aflăm care sînt motivele situaţiei întîlnite la Pădureni, de ce un sat aparţinător comunei este lăsat cam în voia nimănui. Tovarăşa directoare a căminului cultural din Pădureni era de pă­rere că intr-adevăr, se poate face mai mult. Dar, arăta tov, Tincuţa Petrache, există şi alte aspecte ale problemei : la marginea satului se află un teren de fotbal. Tinerii vor să joace fotbal, dar nu se „deran­jează“ să amenajeze terenul, deşi au fost mobilizaţi în acest sens. Am consemnat părerea pentru că ea denotă o anumită inerţie a celor care se vor beneficiarii acţiunilor sportive, cultural-educative, o pasi­vitate manifestată prin pretenţii doar (ei sunt in majoritate navetişti) fără însă a-şi aduce propria şi tinereas­ca contribuţie la ceea ce s-ar pu­tea face în Pădureni. Situaţia însă nu se rezumă numai la această pa­sivitate, pentru că şi de partea cea­laltă a organelor locale de partid şi de tineret, lucrurile stau apro­ximativ la fel. Tov. Ilie Nicolae, directorul că­minului cultural şi locţiitorul se­cretarului comitetului comunal de partid ne vorbea de interesante ac­ţiuni organizate la centru. Dar la Pădureni — unde aşa cum arătam există un local de cămin cultural, un colectiv relativ numeros de ca­dre didactice — activitatea pendu­lează între hore săteşti şi serbări ale şcolarilor. La centrul comunei există brigada artistică de agitaţie — ni s-a spus — echipă de teatru, solişti vocali, club, dotat cu 4 şa­­huri, printre altele, etc., etc, în Pădureni nimic din toate acestea. Vorbind despre activitatea cu fil­mul la Pădureni, tov. director ne-a explicat că întîmpină greutăţi în recrutarea operatorilor, că a schim­bat pînă acum foarte mulţi. Totuşi, la centru (din nou centru) filmul se dă în condiţii aproape normale chiar şi cînd operatorii au fost schimbaţi, ...incit suntem­ nevoiţi să constatăm o lipsă în ceea ce pri­veşte concepţia cuprinzătoare a muncii cultural-educative, în Pădureni există probleme ale tineretului, cîteodată au loc ieşiri cu­ totul nejustificate care frizează legea. Uneori cînd se aduc filme vi­zionarea nu se face de loc în con­diţii normale. Parcă pentru a-i pe­depsi, de aproape trei luni nu s-a mai prezentat aici nici un film. Dar există şi alt aspect al problemei. Prea puţin organele de stat şi de partid s-au interesat de organiza­rea unor dezbateri pe teme de le­galitate cu aceşti tineri, iar atunci cînd rulează filmele în sala cămi­nului cultural cel mai adesea sunt doar ei şi cooperatorii. De altfel şi la o acţiune organizată duminică, 26 noiembrie de Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă în sa­tul Pădureni, cu excepţia tovarăşu- I. G. C. L GIURGIU Str. Republicii nr. 13, Tel. 22.71 ANGAJEAZĂ: — economist plan-salarizare — echipă pavatori — zidari — tinichigii Conform Legii Nr. 12/1971 și H.C.M. nr. 914/1963. Tov. Florica Popescu, din co­muna Gostinari . Măsura luată de către organul de control este în conformitate­ cu dispoziţiile legale. Faptul că dv. nu aţi vă­zut nicăieri scris că neapărat, soţul trebuie să primească alo­caţia nu înseamnă că nu există o asemenea prevedere legală. Există, în sensul că, dacă ambii soţi se încadrează în­­ vreuna din categoriile de persoane care au dreptul la alocaţie, beneficiar este soţul, cu excepţia cazurilor cînd acesta este doctorand bur­sier sau militar în termen. Aşadar, soţul dv. urmează să completeze dosarul la unitatea la care lucrează şi să solicite să i se plătească alocaţia cu în­cepere de la data de cînd nu vi s-a mai acordat dv. Vedeţi clar, că măsura luată conform legii nu duce la pierderea banilor cuveniţi copiilor, nici pentru trecut, nici pentru viitor. Petre Şerban, din Urziceni: Aveţi dreptul să cereţi recalcu­larea pensiei, pentru a se in­clude în vechime şi serviciul militar. Vă rugăm să reţineţi însă, că, în prezent, regimul pensiilor de asigurări sociale de stat este reglementat prin Legea­ Nr. 27/1966. Decretul Nr. 292/59 nu mai este în vigoare. S. MARINESCU STEAGUL ROŞU Important pentru comerţul sătesc. FRIGIDERE CU COMPRESOR LA VÎNZAREA ÎN RATE După cum ne anunţă Serviciul de mărfuri nealimentare al IJECOOP-Ilfov, de curînd s-au pus în vînzare la unităţile de centru ale cooperativelor de con­sum frigidere cu compresor, tip „Frigero", cu capacităţi de 140, 180 şi 220 de litri. Vinzarea se face şi cu plata în rate, oferin­­du-se înlesniri atît salariaţilor cit şi pensionarilor din localităţii® judeţului. (M. G.). Zi recomandăm: Opera în concert Duminică 3 decembrie, stu­dioul din str. Nuferilor nr. 62—64 va găzdui un atractiv concert sub bagheta dirijorului Ludovic Baci cu concursul Or­chestrei de studio a Radiotele­­viziunii. Afişul va fi deţinut de opera „King Arthur“ de Henry Purcell, cu participarea solişti­lor Emilia Petrescu, Cornelia Angelescu, Georgeta Popa-Sto­­leru, Valentin Teodorian, Kevin Smith (Anglia), Gheorghe Crăs­­naru, Dan Muşetescu, Eduard Tumagenian. De asemenea, îşi va da concursul corul „Madri­gal“ condus de Marin Constan­tin. Un eveniment al stagiunii teatrale Actuala stagiune oferă teatrelor bucureştene prilejul unei instruc­tive confruntări şi totodată al unui fructuos dialog între actori şi public. Este vorba de prezen­tarea eşalonată, pe întregul par­curs­­ al stagiunii, a cite unei săptămîni dedicate unui anume teatru. In cadrul acţiunii vor avea loc premiere, spectacole ur­mate de discuţii, expoziţii, întîl­­niri cu actorii preferaţi, recita­luri de poezie, manifestări tea­trale în cartierele Capitalei. Pri­ma manifestare de acest gen, „Săptămîna Teatrului Bulandra" îşi anunţă afişul pentru­­ a doua parte a acestei luni. Vor urma, în ordinea programării, săptămîni ale teatrelor de Comedie, Naţio­nal, Nottara, Giuleşti, Mic şi Creangă CÂN­INUL CULTURAL lui Ilie Nicolae, nici un reprezen­tant al organelor locale nu ne-a onorat cu prezenţa deşi se ştia de acţiune de cîteva zile, iar unii din­tre ei — secretarul consiliului popu­lar — primiseră chiar sarcini con­crete de mobilizare a participan­ţilor. Nu mai este cazul să ne în­trebăm care este efectul acestui dezinteres faţă de problemele de educaţie al celor care conduc des­tinele comunei. Sunt­­ şi greutăţi obiective. Cămi­nul nu este foarte nou, nici foarte corespunzător, o singură sobă, pe jos ciment. Dar, credem că se poa­te face mai mult. O anumită lipsă de viziune şi de adaptare a planului de muncă al căminului cultural se simte aici în ceea ce priveşte acţiunile organiza­te în satele aparţinătoare comu­nei. Există nenumărate forme şi modalităţi pentru ca şi în aceste sate să se organizeze, pe măsura posibilităţilor, acţiuni care să ser­vească interesele noastre supreme de educare a oamenilor. Dar pentru aceasta trebuie o concepţie clară a muncii cultural-educative, schimba­rea opticii, potrivit căreia cei care trebuie să beneficieze de acţiuni se pot deplasa şi la centrul comunei. Acţiunile cultural-educative în sa­tele aparţinătoare constituie un su­biect actual asupra căruia vom mai reveni. A. COSTACHE Nu activăm decit cu ocazia unor evenimente, comemo­rări, aniversări.­. — Bun ! Atunci daţi-i drumul . In curind se implineşte un an de cînd n-aţi mai activat Desen de pred. ghenauescu La biblioteca municipală Giurgiu INSPECTORATUL JUDEŢEAN AL MINISTERULUI DE INTERNE NE INFORMEAZĂ: Echipajul 614 Anunţul a sunat laconic... La Spitalul Unificat Urziceni a fost internată în stare de comă mi­nora N.V. în vîrstă de 15 ani, victimă a unui viol săvârşit de conducătorul autocamionului nr. 21-AB-888. însemnele date nu spun însă prea mult fiindcă ma­şina, după cum avea să se sta­bilească, fusese furată de auto­rul bestialului act. în aceste condiţiuni, echipajul 614 condus de lt. major Ilie Ne­­goiţă şi plutonierul major Ion Sultănoiu din cadrul Inspectora­tului judeţean al Ministerului de Interne acţionează cu tact şi cu­raj deosebit reuşind, după o ur­mărire plină de neprevăzut, să descopere şi să prindă pe auto­rul violului. Identificarea nu a fost lipsită de surprize. Autorul faptei nedemne este una şi a­­ceeaşi persoană cu Marin Petra­­ru din Bor­ăneşti, condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru furt din avutul obştesc care reuşise între timp să dis­pară şi să străbată, cu maşini furate, un lung itinerar. Faptul petrecut avertizează cu toată gravitatea şi asupra riscu­rilor la care se supun persoane­le uşor credule. Minora N.V. a acceptat să se urce în cabina presupusului şofer în speranţa că acesta o va transporta la Urzi­ceni. Pe drum insă, abătîndu-se din şosea, Marin Petraru a dat curs instinctelor sale primare. Pentru modul în care au acţionat în prinderea autorului acestui act de o rară cruzime, lt. major Ilie Negoiţă şi plutonierul major Ion Sultănoiu pun o dată mai mult în lumină vigilenţa lucrătorilor în uniforme albastre chemaţi să apere bunurile şi viaţa cetăţe­nilor. Ofranda nocturnă Patru îngrijitori de animale de la ferma nr. 4 a I.S.C.I.P. Ul­­meni s-au asociat deunăzi în să­vârşirea unei fapte care îi dez­onorează. Este vorba de Florea Ioniţă, Marin Florea, Andrei Florea şi Vasile Bornescu care în plină noapte au sacrificat o scroafă de reproducţie, în greu­tate de aproape 200 kg, cu sco­pul de a o sustrage din unita­te, fapt care de altfel s-a şi pe­trecut. Cu ocazia cercetării, la domiciliul primilor trei s-a gă­sit carnea tranşată în trei părţi egale a 63 kg. Numai că vina se împarte la patru, Vasile Bor­nescu urmînd să răspundă soli­dar alături de ceilalți. De la o duşumea spâlatâ cu gaz O imprudentă, ca atîtea altele, a transformat zilele trecute doi soţi în adevărate torţe vii. Este vorba de Mariţa şi Gheorghe Mălureanu din Stăneşti care au vrut să stingă focul ce izbucnise in urma căderii cîtorva cărbuni aprinşi pe duşumeaua spălată cu gaz. Cum lichidul uşor inflama­bil se infiltrase şi în hainele lor, cei doi s-au ales cu arsuri gra­ve, în stare gravă au fost trans­portaţi la Spitalul unificat din Giurgiu. Pantoful puşculiţa Sîntem nevoiţi să revenim a­­supra acelor încercări de elu­dare a legii din partea unor tu­rişti care confundă recreerea cu mijlocul obţinerii de profituri. Prilejul ni l-a oferit la punctul de trecere al frontierei de la Giurgiu turista Maria Itezeanu din Vlădeasca — Mehedinți care a ascuns în pantof 1000 lei. După cum prevede legea, suma nedeclarată a fost confiscată, contravenienta trebuind pe dea­supra să achite și amenda de 500 lei. Alcoolul la volan Conducătorul auto Tudor Gri­­gore a săvirşit deunăzi o gra­vă abatere de la legea circula­ţiei. Deşi se afla în stare de e­­brietate, respectivul s-a urcat la volanul autobasculantei nr. 33-B- 2461. Cum era firesc, deznodă­­mîntul imprudenţei n-a întirziat să se producă. Pe raza comunei Slobozia, el a surprins şi a ac­cidentat grav pe Marin Pome­nea, sudor la Şantierul Naval Giurgiu, care circula regulamen­tar. Transportată la Spitalul nr. 9, victima a sucombat la puţin timp de la internare. Acum au­torul accidentului reflectează. Cam tardivă şi dureroasă trezi­re la realitate ştiind că are să dea socoteală şi pentru actul lipsit de omenie al fugii de la locul accidentului ! ÎNTREPRINDEREA TEXTILĂ „DUNĂREANĂ - - GIURGIU ANGAJEAZĂ URGENT, fete între 14—16 ani absolvente a 7—8 d­s. elementare, pentru calificare în meseria de ţesătoare cu durata de 2 ani. Pe timpul uceniciei vor primi o bursă în conformitate cu instrucţiunile în vigoare. Calificarea se face la întrepr. Textila „Dunăreană" Giurgiu. Deasemeni angajăm femei, vîrsta 16—40 ani pentru a se califica în meseria de ţesătoare cu participare în pro­ducţie, studii minimum 4 cls. elementare­Mai angajăm bărbaţi cu stagiu­ militar satisfăcut vîrsta maximă de 38 ani cu minimum 7 cls. elementare pentru a fi calificaţi în meseria de finisori. Pe timpul şcolarizării elevii vor primi media salariului pe ultimele 3 luni dacă au avut calitatea de angajat înainte şi după lăsarea la vatră. Angajăm imediat lăcătuşi mecanici sau o altă meserie înrudită cu mecanica, reglori, frigotehnişti, bobinatori şi automatişti, electricieni, şef serv, contabilitate, şef birou contabilitate, şef birou financiar, economişti cu îndeplinirea condiţiilor de stagiu şi studii conform Legii nr .12/1971- Se asigură cazare pentru posturile de şefi servicii birou și economiști. I.T.A. BUCUREȘTI, AUTOBAZA 3 V­A CALATORI cu sediul în Str. Spătaru Preda 5, Sector 5 ANGAJEAZĂ: — şoferi posesori ai permisului de conducere categ. „D" sau cu vechime de peste 3 ani în conducerea auto, în vederea şcolarizării de 1,2 zile pentru obţinerea categ. „D" de conducere, cu domiciliul stabil în municipiul Bucureşti, judeţele Ilfov, Ialomiţa, Teleorman şi Dîmboviţa : — mecanici auto, categoria 4—6 ; — electricieni întreţinere, categoria 4—6 ; — Mai angajează prin concurs, mecanic pentru mecanică fină a rarat taxare.

Next