Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-01-28 / nr. 21

STEAUA ROMÂNIEI unite sau Rusiei sau Austriei, de asi incorpora România, daca n­u cumva ambele state chiar, in urma unei bune înţelegeri intre ele, se vor înţelege pentru a imparti România, pre­cum sau urmat in vreme cu Polonia. (Va urma.) de eseuiple* a .probă, că Românii, In cel din urmâ 16 —18 ani, îi fi realizat dorinţele lor, cu toate viile protestări, nu numai a aşa numitei puteri suzerane, dar şi a mai multor puteri garante. Ba­ronul Eder, unul din cei mai spirituali şi capabili, dar odată şi unul din cei mai leneşi generali consuli, trimes­­in România de Monarhia Austro- Ungariei în cel din urmă 20 ani, îmi susţinea o­­i­ată că Prinţul Cuza Îşi putea permite mai mult b­onatea ori şi călca puteri mari, decît dacă ar fi fost in capul unui stat mare, şi susţinând acesta, Baronul Eder avea nu numai mare drept, dar a­­cesta fu probată adesea ori mai târziu cind şiretul şi ghibaciul Regent Alexandru Ion I pică victima unui complot şi năvălire nocturnă. Insă nu numai diplomaţii streini, dar chiar omenii de Stat ai României recunoscură şi preţuiră ma­rele folose ce resultau pentru ţi­ară din particulara posiţiune garantată de tote puterile europene, ori­cât de mare ar fi fost­ dorinţa şi tendinţa guver­nelor succesive de a trage România de sub depen­denţa Turciei, totuşi nu se găsi nici un minist­er ca­re se fi vrut a cumpără neatârnarea prin perela­­rea garanţiei europene. Neatârnarea de fortă, lasă tot­odată şi neutra­­lisarea ţerei, o posiţiune analogă cu aceia a Bel­giei în Nordul Europei, acesta era idealul, la care se tindea de 20 ani de cătră toţi Miniştrii afacerilor streine ai ţerei, şi numai trecerea Ruşilor peste Prut a rupt, cu o mană greoie fina­ţese ţură diplomati­că, la care lucrase, cele mai deştepte capete ale României. Ordonând ca armata sa, se intre în Moldova, fă­ră se fi cerut mai nainte autorizarea puterilor sem­­natere tratatului de Paris, Rusia manifestă des­preţul ei, pentru acest tratat in general şi în par­ticular pentru garanţia europeană, neutralitatea Ro­mâniei, şi de vreme ce puterele garante nu ridi­cam nici un protest, garanţia încetă şi România fu lârăta fără voia ei, şi lipsită de ori­ce ajutor, iu vârtejul evenimentelor. Bunul ei cel mai scump, cel mai mare, puterea ei politică, garanţia euro­­peană fu perdută pentru Romania din zriua în care cel întâi soldat rus, a putut, nepedi­psit, trece Prutul Singura sa speranţa de a reobţine acea garanţie la finele resbelului, din inpreuna cu neatârnarea ei, prefăcută în o neutralitate garantată. Acea spe­ranţa era fundata, căci în urmă ca şi naintea res­belului, era în interesul Europei de a crea prin o Românie neutralisată un parcan menit a despărţi Rusia de provinciile Turciei. Arest interes insă nu esista decât numai in­tru atâta vreme, intru­cât acel parcan, s'ar fi în­tins intact şi ne­intrerupt de la fruntariile Austri­ei la Orșova până la Marea Preagră. Din momentul inse in rare arest parcan primeste, o crăpătură prin care Moscovită pot trimite armatele lor in Tur­cia, puterile Europene mimai nu nici u­ i motiv de n se intere.*»« de neutralizare« României. Dară prin Basarabia Romănă, Rusia obține o păr­ ă de năvălire in Turcia, atunci România *’a mântuit I« Diluarea di* jo*. mai inainte chiar se’i li putut incepe in­tr'un mod neatârnat. Neatarnarea ei, dacă ea nu va fi garantată de Europa întreaga, nu’l va putea servi de cât spre a o sili de a face serviră de Vasală, râtul la Rusia când la Austro-Langana, pentru a fi a­parată de unul d­in aceste state, contra ceul­lalt, și acesta intr’o alita vreme, pană cînd împrejurările vfla per­Atitudinea Greciei și Politica Russo. Se pare că atitudinea luată de guvernul elenic, cu cîte­va­ zile înainte de încheerea armistiţiului, nu numai că nu întră în ve­­derele cabinetului de Sant-Petersburg, dar încă, îl nemulţumeşte până la fie­care punct. Ziarul „Le Nord“ organ al diplomaţiei russe, iată ce slice despre amesticul Greci­lor in conflictul oriental: „Intrarea Greciei în campanie, la acesta oră tardivă, nu pote să aibă de­cît un sin­gur scop, acela de a pune la ordinea slilei chestiunea elenică. „A nu lua acesta chestiune decît din pun­tul de vedere umanitar, hotărîrea guver­nului grecesc nu era de loc trebuitoire, pe privire că, cabinetul de Sant-Petersburg au inscris inbunătăţirea poporaţiunelor ele­­nice în programul preliminărilor sale de pa­ce. Era după părerea nostra o necesitate şi o datorie de a nu esclude acele popo­­raţiuni care, cu tote că suferisă mult mai puţin deci provinţiile slave, indurau rele analoge, de a nu le exclude fii cern din be­neficiul regularei generale, şi am fost fe­­ricit de a vedea că previziunele şi cererile nostre in acesta privinţă au fost justificate de eveniment. .Intervenţiunea la extremis a Greciei a­­duceva ea are un nou sprijin acestei cauze atît de demnă de a interesa pe toţi? Noi am vrui să o credem. Cu tote aceste cre­dem că din moment ce ascultând proba­bil, îndemnările şi staruinţile cabinetului din Londra — guvernul grecesc se abţin li­să în ora oportună de la lupta generală, el ar fi făcut mai bine de a nu se anga­­j­a intr o aventură care pote să aibă pe­ricolele sale, fără ca result­atele să fie pen­tru această manifestare. Putem cel puţin conta că pacea generală nu va fi pusă din nou in chestiune prin această înăsprire de conflict, rea care respinge cesiunea Basarabiei*, fie pentru ori­care inde­misare. Paris, 7 fevruare 3, oare. Papa es­te fdrte bolnav. Ei au primit sfintele sacramente. Aceste sint expuse în bise­rică. Nimine nu p6te eşi din Vatican. S’aîi chiamat cardinalii streini. Roma, 7 fevruare. Papa au primit sfintele sacramente; la 6’­., 6re dimi­­ndţa au căslat în agonie; mertea lul se aşteptă dintr’un moment într'altul. Roma, 7 fevruare, 5 oare . Papa au încetat din viaţă la 3 oire. Conclavul se va întruni imediat. Lausanne, 6 fevruare. Se crede ca dacă Rusia şi Germania nu vor primi Viena ca scaun al conferinţei, alegerea, se va mărgini între Bruxela şi Lausanne. Sevill­a, 6 fevruare. Protici, repre­­sentantul Serbiei au plecat astăzi la S­t-Petersburg. Acest barbat de stat es­te însărcinat a îndeplini o misiune spe­cială din partea guvernului serb, care cere autorizaţiunea de a fi representată­ la conferinţă printr’un delegat, care să aibă voce consultativă, cu scop de a-şi arata opiniunea sa asupra chestiunilor privi­tore la interesele principatului Ser­biei. Viena, 6 fevruare. Comtele Andrassy va trimite invitare Turciei spre a lua parte la conferinţă numai după ce va fi primit respuns de la celelalte puteri. Respunsul formal al Rusiei de a par­ticipa la conferinţă au sosit astăzi. A­­cest respuns este afirmativ, dar Rusia nu admite Viena ca loc de întrunire al conferinţei. Au sosit asemine, şi respuns din partea Franci­ei. Viena, 6 fevruare. „Corespondeţei politice“ i se telegrafieză din Belgrad cu data de astăzi, că Serbia au­ cerut de la Rusia ca representantul seu sa asiste la conferinţă cu voce consultativă. Colonia, 6 fevruare. Gazeta de Co­lonia publică o telegramă din Londra, datată 6 fevruarie, în care se zice că Anglia şi Austria doresc ca conferinţa să se întrunescă imediat, pentru ca a­­raimiamentele dintre Rusia şi Turcia să nu prejudice deliberaţiunile ei. Aceste puteri ar voi ca deliberările SERVICIUL TELEGRAFIC AL S T E L E I R O N­ A N I E I.“ (Agenta Haras). Itucuresci, 7 fevruare ian.). Ca­mera au votat in unanimitate propune­

Next