Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-01-28 / nr. 21
STEAUA ROMÂNIEI unite sau Rusiei sau Austriei, de asi incorpora România, daca nu cumva ambele state chiar, in urma unei bune înţelegeri intre ele, se vor înţelege pentru a imparti România, precum sau urmat in vreme cu Polonia. (Va urma.) de eseuiple* a .probă, că Românii, In cel din urmâ 16 —18 ani, îi fi realizat dorinţele lor, cu toate viile protestări, nu numai a aşa numitei puteri suzerane, dar şi a mai multor puteri garante. Baronul Eder, unul din cei mai spirituali şi capabili, dar odată şi unul din cei mai leneşi generali consuli, trimesin România de Monarhia Austro- Ungariei în cel din urmă 20 ani, îmi susţinea oiată că Prinţul Cuza Îşi putea permite mai mult bonatea ori şi călca puteri mari, decît dacă ar fi fost in capul unui stat mare, şi susţinând acesta, Baronul Eder avea nu numai mare drept, dar acesta fu probată adesea ori mai târziu cind şiretul şi ghibaciul Regent Alexandru Ion I pică victima unui complot şi năvălire nocturnă. Insă nu numai diplomaţii streini, dar chiar omenii de Stat ai României recunoscură şi preţuiră marele folose ce resultau pentru ţiară din particulara posiţiune garantată de tote puterile europene, oricât de mare ar fi fost dorinţa şi tendinţa guvernelor succesive de a trage România de sub dependenţa Turciei, totuşi nu se găsi nici un minister care se fi vrut a cumpără neatârnarea prin perelarea garanţiei europene. Neatârnarea de fortă, lasă totodată şi neutralisarea ţerei, o posiţiune analogă cu aceia a Belgiei în Nordul Europei, acesta era idealul, la care se tindea de 20 ani de cătră toţi Miniştrii afacerilor streine ai ţerei, şi numai trecerea Ruşilor peste Prut a rupt, cu o mană greoie finaţese ţură diplomatică, la care lucrase, cele mai deştepte capete ale României. Ordonând ca armata sa, se intre în Moldova, fără se fi cerut mai nainte autorizarea puterilor semnatere tratatului de Paris, Rusia manifestă despreţul ei, pentru acest tratat in general şi în particular pentru garanţia europeană, neutralitatea României, şi de vreme ce puterele garante nu ridicam nici un protest, garanţia încetă şi România fu lârăta fără voia ei, şi lipsită de orice ajutor, iu vârtejul evenimentelor. Bunul ei cel mai scump, cel mai mare, puterea ei politică, garanţia europeană fu perdută pentru Romania din zriua în care cel întâi soldat rus, a putut, nepedipsit, trece Prutul Singura sa speranţa de a reobţine acea garanţie la finele resbelului, din inpreuna cu neatârnarea ei, prefăcută în o neutralitate garantată. Acea speranţa era fundata, căci în urmă ca şi naintea resbelului, era în interesul Europei de a crea prin o Românie neutralisată un parcan menit a despărţi Rusia de provinciile Turciei. Arest interes insă nu esista decât numai intru atâta vreme, intrucât acel parcan, s'ar fi întins intact şi neintrerupt de la fruntariile Austriei la Orșova până la Marea Preagră. Din momentul inse in rare arest parcan primeste, o crăpătură prin care Moscovită pot trimite armatele lor in Turcia, puterile Europene mimai nu nici u i motiv de n se intere.*»« de neutralizare« României. Dară prin Basarabia Romănă, Rusia obține o păr ă de năvălire in Turcia, atunci România *’a mântuit I« Diluarea di* jo*. mai inainte chiar se’i li putut incepe intr'un mod neatârnat. Neatarnarea ei, dacă ea nu va fi garantată de Europa întreaga, nu’l va putea servi de cât spre a o sili de a face serviră de Vasală, râtul la Rusia când la Austro-Langana, pentru a fi aparată de unul din aceste state, contra ceullalt, și acesta intr’o alita vreme, pană cînd împrejurările vfla perAtitudinea Greciei și Politica Russo. Se pare că atitudinea luată de guvernul elenic, cu cîteva zile înainte de încheerea armistiţiului, nu numai că nu întră în vederele cabinetului de Sant-Petersburg, dar încă, îl nemulţumeşte până la fiecare punct. Ziarul „Le Nord“ organ al diplomaţiei russe, iată ce slice despre amesticul Grecilor in conflictul oriental: „Intrarea Greciei în campanie, la acesta oră tardivă, nu pote să aibă decît un singur scop, acela de a pune la ordinea slilei chestiunea elenică. „A nu lua acesta chestiune decît din puntul de vedere umanitar, hotărîrea guvernului grecesc nu era de loc trebuitoire, pe privire că, cabinetul de Sant-Petersburg au inscris inbunătăţirea poporaţiunelor elenice în programul preliminărilor sale de pace. Era după părerea nostra o necesitate şi o datorie de a nu esclude acele poporaţiuni care, cu tote că suferisă mult mai puţin deci provinţiile slave, indurau rele analoge, de a nu le exclude fii cern din beneficiul regularei generale, şi am fost fericit de a vedea că previziunele şi cererile nostre in acesta privinţă au fost justificate de eveniment. .Intervenţiunea la extremis a Greciei aduceva ea are un nou sprijin acestei cauze atît de demnă de a interesa pe toţi? Noi am vrui să o credem. Cu tote aceste credem că din moment ce ascultând probabil, îndemnările şi staruinţile cabinetului din Londra — guvernul grecesc se abţin lisă în ora oportună de la lupta generală, el ar fi făcut mai bine de a nu se angaja intr o aventură care pote să aibă pericolele sale, fără ca resultatele să fie pentru această manifestare. Putem cel puţin conta că pacea generală nu va fi pusă din nou in chestiune prin această înăsprire de conflict, rea care respinge cesiunea Basarabiei*, fie pentru oricare indemisare. Paris, 7 fevruare 3, oare. Papa este fdrte bolnav. Ei au primit sfintele sacramente. Aceste sint expuse în biserică. Nimine nu p6te eşi din Vatican. S’aîi chiamat cardinalii streini. Roma, 7 fevruare. Papa au primit sfintele sacramente; la 6’., 6re dimindţa au căslat în agonie; mertea lul se aşteptă dintr’un moment într'altul. Roma, 7 fevruare, 5 oare . Papa au încetat din viaţă la 3 oire. Conclavul se va întruni imediat. Lausanne, 6 fevruare. Se crede ca dacă Rusia şi Germania nu vor primi Viena ca scaun al conferinţei, alegerea, se va mărgini între Bruxela şi Lausanne. Sevilla, 6 fevruare. Protici, representantul Serbiei au plecat astăzi la St-Petersburg. Acest barbat de stat este însărcinat a îndeplini o misiune specială din partea guvernului serb, care cere autorizaţiunea de a fi representată la conferinţă printr’un delegat, care să aibă voce consultativă, cu scop de a-şi arata opiniunea sa asupra chestiunilor privitore la interesele principatului Serbiei. Viena, 6 fevruare. Comtele Andrassy va trimite invitare Turciei spre a lua parte la conferinţă numai după ce va fi primit respuns de la celelalte puteri. Respunsul formal al Rusiei de a participa la conferinţă au sosit astăzi. Acest respuns este afirmativ, dar Rusia nu admite Viena ca loc de întrunire al conferinţei. Au sosit asemine, şi respuns din partea Franciei. Viena, 6 fevruare. „Corespondeţei politice“ i se telegrafieză din Belgrad cu data de astăzi, că Serbia au cerut de la Rusia ca representantul seu sa asiste la conferinţă cu voce consultativă. Colonia, 6 fevruare. Gazeta de Colonia publică o telegramă din Londra, datată 6 fevruarie, în care se zice că Anglia şi Austria doresc ca conferinţa să se întrunescă imediat, pentru ca araimiamentele dintre Rusia şi Turcia să nu prejudice deliberaţiunile ei. Aceste puteri ar voi ca deliberările SERVICIUL TELEGRAFIC AL S T E L E I R O N A N I E I.“ (Agenta Haras). Itucuresci, 7 fevruare ian.). Camera au votat in unanimitate propune