Steaua Roşie, octombrie 1953 (Anul 2, nr. 112-120)

1953-10-03 / nr. 112

4 Cu prilejul celei de a patra aniver­sări a proclamării Republicii Populare Chineze, Institutul Român pentru Re­laţiile Culturale cu Străinătatea a or­ganizat Miercuri seara o adunare fes­tivă in sala Teatrului C.C.S. La adu­nare au luat parte numeroşi oameni ai muncii, stahanovişti, reprezentanţi ai vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice a ţârii noastre, reprezentanţi ai presei, etc. Adunarea s-a deschis prin intonarea Imnurilor de Stat ale R.P.R. şi R. P. ■ Chineze şi a Imnului U.R.S.S. Acad. Ilie Murguiescu, ministrul în­văţământului Superior, a vorbit despre însemnătatea celei de a patra aniver­­­­sări a proclamării Republicii Populare Chineze. Acad. I. Murguiescu a arătat că pro­clamarea Republicii Populare Chineze, eveniment de însemnătate istorică mon­dială, este rezultatul luptei revoluţio­nare de decenii a poporului chinez, condus de gloriosul Partid Comunist Chinez, împotriva feudalismului, a bur­gheziei trădătoare şi a imperialismului, întărind considerabil lagărul păcii, democraţiei şi socialismului, constitui­rea R. P. Chineze reprezintă in acelaş timp un factor de seamă în lupta de eliberare a tuturor ţărilor coloniale şi dependente de sub jugul colonial. Descriind starea de mizerie şi îna­poiere în care poporul chinez a trăit in trecut ,sub jugul feudalilor şi al impe­rialiştilor străini, vorbitorul a subliniat ca numai Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a deschis poporului chi­nez drumul spre victorie. Pe acest drum ,poporul chinez a fost condus de Partidul Comunist Chinez, creat în 1921, în focul arâmului revoluţionar al masselor asuprite din China, sub directa influenţa a Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie . De la începutul existenţei sale, parti­dul s-a dovedit ca singurul conducător al masselor asuprite în lupta pentru o viaţă fericită şi a mobilizat elementele cele mai hotărîte in lupta de dezrobire economică şi politică a Chinei. In anul 1927 ia naştere Armata Populară Chi­neză, condusă de Partidul Comunist Chinez, armată care a dus până la vic­torie lupta pentru eliberarea Chinei, împotriva forţelor populare revoluţio­nare si a ridicat reacţiunea gominda­­nistă sprijinită de imperialiştii ameri­cani, englezi şi japonezi. Anii 1937— 1945 sunt anii luptei glorioase a po­porului chinez împotriva crudului ocu­pant japonez. Răsunătoarea victorie a Armatei So­vietice asupra Germaniei fasciste şi a Japoniei militariste a avut o influenţă puternică şi asupra mersului revoluţiei chineze .Armata Populară de Eliberare, condusă de Partidul Comunist Chinez, susţinută de ma­sele largi asuprite şi exploatate, a obţinut o victorie mărea­ţă împotriva trupelor gomindaniste, sprijinite de imperialişti. Declaraţia de constituire a Guvernu­lui Central Popular al Republicii Populare Chineze, de la 1 Octombrie 1949, a însemnat încununarea luptei revoluţionare a poporului chinez îm­potriva imperialismului şi a reacţiunii interne. Acad. I. Murguiescu a trecut apoi în revistă marile succese obţinute în toa­te domeniile de poporul chinez, sub orânduirea democrat-populară. In trecut, imperialiştii au împiedicat China să-şi dezvolte o industrie pro­prie, lăsându-i numai rolul de piaţă de desfacere pentru­ produsele industria­le ale ţărilor imperialiste. După procla­marea R.P. Chineze, Partidul Comu­nist Chinez a elaborat programul refa­cerii industriei distruse de război, tra­sând sarcina industrializării ţârii. Sectorul de stat a dobândit o situaţie predominantă în industrie şi nu întrea­ga economie a ţării. Până la sfârşitul , anului 1952, industria Chinei a fost re­făcută şi dezvoltată într-un ritm rapid, depăşind în ramurile principale nive­lul cel mai înalt înregistrat vreodată în istoria acestei ţări. A fost dezvoltată cu succes producţia mărfurilor de larg consum, care a atins deasemeni un ni­vel necunoscut în China. Rezultate re­marcabile au fost obţinute şi in dome­niul comunicaţiilor şi al transporturi­lor. Aceste importante succese se dato­­resc sprijinului multilateral şi perma­nent pe care Uniunea Sovietică l-a dat Chinei Populare. Legături strânse co­merciale s-au creat cu Uniunea Sovie­tică, cu ţările de democraţie populară. Greutatea specifică a comerţului exte­rior al Chinei cu U.RS.S. şi cu ţările de democraţie populară, care reprezen­ta 26 la sută în 1950, s-a ridicat în 1952 la 72 la sută din totalul volumu­lui comerţului său exterior. Vorbitorul a subliniat apoi impor­tanţa înfăptuirii marii reforme agrare. Pe baza principiului liberului consim­ţământ, ţăranii au trecut la întemeie­rea organizaţiilor de într­ajutorare reci­procă în muncă, care au cuprins, în 1952 peste 40 la sute din întreaga ţă­rănime chineză. Pe baza acestor succese pe plan eco­nomic, R P. Chineză a trecut, înce­pând cu anul 1953, la economia plani­ficată. Vorbitorul a relevat vasta revoluţie culturală care se înfăptueşte paralel cu dezvoltarea economică, învăţământul de toate gradele a căpătat o mare dez­voltare, reorganizându-se pe baze noi, deschizând larg porţile şcolilor şi uni­versităţilor pentru fiii de muncitori şi ţărani. Marea Chină Populară — a subli­niat acad. I Mingulescu — îşi bazea­ză succesele pe conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Chinez, pe avân­tul şi eroismul bravului popor chinez, pe relaţiile de tip nou, de prietenie in­destructibilă cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară. For­ţă activă a lagărului păcii şi socialis­mului, mare China constitue un exem­plu şi un stimulent pentru toate popoa­rele care gem încă sub jugul exploa­tării colonialiste şi care vad în victoria revoluţiei chineze o cale sigură de ur­mat. Poporul român — a încheiat vorbi­torul — însufleţit de o dragoste since­ră faţă de poporul frate chinez, se bucură de măreţele lui realizări şi-i urează noi succese pe calea construirii unei Chine înfloritoare, pe calea apă­rării păcii în întreaga lume. A vorbit apoi Van Iu-pin, ambasa­dor extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. In această zi, a spus Van Iu-pin, sărbătorim cea de a patra aniversare a proclamării Republicii Populare Chi­neze, zi care a adus victoria strălucită a poporului chinez sub conducerea Partidului Comunist Chinez în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun. In ultimii patru ani, China s‘a schim­bat atât de mult încât cu greu o mai putem recunoaște In acest an a fost elaborat primul nostru plan cincinal in care s‘au prevăzut: dezvoltarea indus­triei grele, temelia de baza a indus­trializării socialiste,a ţării, dezvoltarea corespunzătoare a industriei uşoare, a transporturilor şi comunicaţiilor, orga­nizarea cooperatistă a agriculturii şi a industriei meşteşugăreşti. Toate aceste măsuri vor contribui la ridicarea treptată a nivelului de trai material şi cultural al masselor popu­lare din ţara noastra ■ După ce a trecut ip­ revistă uriaşele realizări obţinute de poporul chinez în anii puterii populare, Yan Iu-pin a ară­tat că sprijinul întregului lagar al pă­cii, democraţie, şi socialismului şi mai ales ajutorul frăţesc al Uniunii Sovie­tice au contribuit mult la cucerirea măreţelor succese obţinute de poporul chinez în făurirea vieţii noi. Vorbitorul a subliniat că relaţiile de prietenie dintre R. P. Chineză şi Uniunea So­vietică constitue o înaltă pildă de co­laborare frăţească a ţărilor din lagărul păcii şi democraţiei. Vorbind despre relaţiile frăţeşti din­tre R . Chineză şi R.P.R., Van Iu­­pin a arătat că acestea se lărgesc din an în an Semnarea acordului de cola­­borare tehnico-ştiinţifică, încheiat în acest an, este încă o dovadă a legătu­rilor multilaterale bazate pe principiile internaţionalismului proletar şi a cola­borării prieteneşti de la egal la egal. In continuare, ambasadorul R. P. Chineze a scos în evidenţă interesul cu care poporul chinez urmăreşte realiză­rile poporului român în lupta de con­struire a socialismului, pentru continua ridicare a nivelului material şi cultu­ral al oamenilor muncii. Van Iu-pin şi-a încheiat cuvântarea cu urări pentru prietenia dintre po­porul român şi poporul chinez, care, strâns unite în lagărul păcii şi demo­craţiei in frunte cu Uniunea Sovietică, aduc o contribuţie însemnată la apăra-­­­rea cauzei păcii şi securităţii popoare-­ lor. Cuvântările au fost subliniate cu vii aplauze, participanţii la adunare mani­festând cu căldură pentru prietenia dintre poporul român şi poporul chinez, unite în frontul mondial al păcii în fruntea căruia se găseşte marea Uniu­ne Sovietică. La adunare au participat tovarăşii dr. Petru Groza, Gheorghe Apostol, Miron Constantinescu ,Gh. Stoica, S. Bughici, D. Coliu, general locotenent Alexandru Drăghici, Sorin Toma, ge­neral locotenent L. Salajan, M. Mujic, N. Cioroiu şi T. Rudenco, miniştri ad­juncţi la Ministerul Afacerilor Exter­ne, M Macovei, preşedintele Institutu­lui Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. C. Blidaru, preşedin­tele Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei ,miniştri, miniştri adjuncţi, înalţi funcţionari de­ stat, re­prezentanţi ai organizaţiilor obşteşti. Au luat parte membri ai corpului di­plomatic. In încheerea festivităţii a fost pre­zentat filmul documentar chinez în culori „A treia aniversare a proclamă­rii R. P. Chineze“, care ilustrează suc­cesele dobândite de poporul chinez în primii ani după eliberare. (Agerpres). Adunarea festivă cu prilejul celei de a 4-a aniversări a proclamării R. P. Chineze STEAUA ROȘIE Cresc preţurile în ţările capitaliste LONDRA. (Agerpres.) — Cu înce­pere dela 6 Septembrie, în Anglia s'au scumpit untul, zahărul, margarina, gră­simile . Poporul englez îşi exprimă nemulţu­mirea faţă de noua ofensivă împotriva nivelului lui de trai. Intr'o serie de oraşe au avut loc demonstraţii de pro­test împotriva urcării preţurilor, care este un rezultat direct al politicii înar­mărilor. VIENA (Agerpres). — TASS. Potrivit relatărilor presei, numai în decurs de patru luni — Mai-August a. c. în Austria preţurile au crescut du­pă cum urmează: la cărbune — 15%, articole de uz casnic — 14—17%, la ulei vegetal şi margarina — 28%, la peşte — 18%, carne de porc — 15%. ★ SOFIA. (Agerpres). — După cum reiese din informaţiile publicate de ziarul „Akşam“ care apare la Istam­bul, scumpe Va în Turcie continuă să crească în ultimii trei ani preţurile câtorva produse alimentare au crescut după cum urmează: la măsline cu 45%; la brânză cu 45%; la lapte acru (alta) cu 100%; le carne cu 80%; dea­­semenea tariful la taxiuri a crescut de trei ori, iar­­a tramus­ si autobuze cu 50%. Cum arată „libertatea“ presei în Italia ROMA. (Agerpres). — Opinia pu­blică italiană îşi manifestă indignarea împotriva arestării samavolnice de către autorităţile militare italiene a publicistului Guido Aristarco şi a cri­ticului cinematografic Renzo Renzi, re­dactor şef al revistei „Cinema Nouve", acuzaţi, primul pentru că a scris un scenariu în care demască teroarea in­staurată în Grecia de armatele fascis­te italiene în tim­pul războiului de co­tropire a Greciei, şi al doilea, pentru că a publicat acest scenariu în revista sa. Ziarele relatează despre numeroasele adunări de protest care se desfăşoară în întreaga ţara împotriva acţiunii ar­bitrare a autorităţilor militare şi a pro­cesului înscenat lui Aristarco şi Renzi, fixat pentru 5 octombrie. 3 Octombrie 1953. NOTE ŞI COMENTARII EXTERNE Bilanțul guvernului Laniel Cine s-ar pune azi în postura ridicola de a afirma că politica guvernului Laniel oferă o satis­facţie cât de mică poporului ? Acum când Laniel a fost che­mat la Washington, de către superiorul sau din ierarhia „occidentală“, ies şi mai mult la iveală contradicţiile rezultate din cei şase ani de supunere faţă de imperialiştii americani, iar năzuinţa poporului francez către o schimbare radicala a orientării politice este şi mai puternică şi mai profunda. Care este aportul guvernului Laniel la politica atlantică? Care este bitamul activităţii sale reac­ţionare şi antinaţionale? Pe planul „realizărilor“ inter­naţionale figurează în primul rând continuarea colaborării bur­gheziei franceze la reînvierea im­perialismului german. Bucurân­­du-se de colaborarea lui Bidault şi Teutgen, Laniel se poate făli că a continuat opera predecesorilor săi în ceea ce priveşte readucerea pe arena politica a principalilor I revanşarzi de dincolo de Rin. [ Intensificarea pătrunderii ca­­­­pitalului american şi amestecul făţiş în conducerea operaţiunilor militare in Indochina dovedesc cu prişurinţă ca interesele Wall Streetului sunt pe punctul de a iu trece până şi poftele colonialiş­tilor francezi. In sfârşit, cheltuielile militare ale Franţei sunt tot mai împovă­rătoare, fără ca securitatea Fran­ţei să mai fie invocata de acei care au făcut tot posibilul pemru a reua i­­avagy vigoare milita­rismului german. ■fr­ill domeniul politicii interne, guvernul Laniel a dus o pontică de clasă care a avut drept con­secinţa scăderea necontenita a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Declaraţiilor mincinoase cu privire la “împărţirea sacrificii­lor“ şi la „dezvoltarea econo­miei" li se opun decretele-lege îndreptate împotriva oamenilor muncii, îngheţarea salariilor care urmăreşte să strângă pe mun­citori în chingile mizeriei, infla­ţia care depreciază francul şi loveşte în oamenii simpli, şoma­jul total şi parţial care loveşte noi pături de muncitori. Pentru­­câ nu a putut enunţa adevăratele obiective ale politicii sale care loveşte concomitent în cele mai diferite paturi ale populaţiei mun­citoare, un expozeul său cu privi­re la politica sa economică şi so­cială, guvernul Laniel a ridicat minciuna la rangul de metodă. La bluff-ul cu scăderea preţurilor, miniştrii „noştri“ adaugă altele noi : cea a construcţiilor preconizată de ministrul Lemaire, cea a com­baterii fraudelor fiscale şi cea privitoare la reducerea cheltue-­­ilor bugetare — a lui Edgar Faure. Totuşi, sub presiunea grevelor din August, guvernul a trebuit să facă unele concesii şi este ne­voit să se gândească la mărirea acelor salarii „anormal de mici“ ★ Dar numai câţiva apologeţi zeloşi ai burgheziei aplaudă in faţa scenei de bâlci pe care gu­vernul se deda­­la scamatorii po­litice. De aceea, pe­ lângă minciu­na, guvernul face uz şi de violen­ţa. LI impinge procesul de fasci­zare până la un grad nemaiîntâl­nit de la eliberarea Franţei: el reprima ilegal grevele, aplică sancţiuni greviştilor, promulgă „reforma administrativă“ care acordă de fapt prefecţilor „depli­ne puteri“, adoptă un sistem me­nit sa suprime dreptul la greva al funcţionarilor de la poştă, la în­scrierea în şcolile superioare din Franţa, recurge la maccarthysm. Pentru a avea o imagine com­pleta a acestei politici, dominată de preocupări de clasă, trebue să adaugam pe de o parte masurile de teroare folosite de guvern care fac şi mai apăsătoare asuprirea popoarelor coloniale şi pe de alta parte protecţia oficiala de care se bucură aventurieri de teapa mareşalului Juin. De câteva luni, politicieni ca Laniel, Bidault, Reynaud au pus un joc tot geniul lor răufăcător pentru a duce o politică de care s-a săturat toată lumea, cu excep­ţia doar a câtorva cercuri condu­cătoare ale burgheziei franceze. Dar, poporul nu vrea numai anu­larea măsurilor susamintite. El vrea o schimbare radicală a poli­ticii de clasă şi de război care a generat aceste masuri. Este lim­pede că singurul mijloc pentru obţinerea acestei schimbări este unitatea de acţiune, căreia i se împotrivesc leaderii socialişti, cu toate că şi ei se pronunţă pentru unele schimbări. După cum a arătat secretarul general al Partidului Comunist Francez în cuvântarea ţinută la Issy-les-Moulineaux: „A vorbi despre schimbări ducând în ace­laş timp, din ordinul imperialiş­tilor americani, politica atlantică de reacţiune, de înarmare şi de război, continuând să nesocoteas­că voinţa clasei muncitoare şi a poporului, înseamnă a lipi etiche­te noi pe vechea marfă politică despre care poporul nostru nici nu vrea să mai aud­ă”. Dar până la urmă nimic nu va împiedica realizarea frontului unic al clasei muncitoare care va duce la unirea tuturor forţelor democratice şi naţionale; nimic nu va împiedica ca aceste forţe vii ale naţiunii franceze să facă să triumfe o politică de pace şi independenţă naţională, de liber­tate şi progres social. Grevă în Bengalul de Vest (India) CALCUTTA (Agerpres) După cum anunţă agenţia Reuter, la 29 Septembrie mun­citorii de la o serie de întreprin­deri din Bengalul de Vest au declarat o greva generală de 24 de ore în semn de protest îm­potriva refuzului patronilor de a satisface cererile oamenilor muncii pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de trai. In oraşul Calcutta, transpor­­turi­le au fost aproape în între­gime paralizate. Cei 300.000 de textili­i de la filaturile de bum­bac din Calcutta s-au­ alăturat grevei. Ca urmare a acestei gre­ve, distribuirea ziarelor, apro­vizionarea cu apă, gaz şi cu­rent electric a fost întreruptă. Poliţia a arestat 50 de grevişti. Demisia guvernului danez PARIS (Agerpres). După cum anunţă agenţia France Presse, primul ministru al Danemarcei, Eriksen, a în­mânat regelui Frederik demisia guvernului său. Regele a propus lui Hedroft, leader al partidului social-de­mocrat să formeze noul guvern. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, TG.-MUREŞ. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mures, Piaţa Stalin Nr. 19. Telefon Redacţia: 498. 099. Administraţia: 695. Tipografia: 643. Taxă poştală plătită în numerar conf. aprobării Dir. Gen. PTT Nr. 179.850

Next