Steaua Roşie, februarie 1954 (Anul 3, nr. 146-153)
1954-02-03 / nr. 146
3 Februarie 1954 VIAŢA DE PARTID Urmând exemplul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Partidul nostru acordă o atenţie deosebită întăririi organizaţiilor de bază şi extinderii rolului lor în viaţa politică şi economică a ţării. Organizaţiile de bază joacă un rol hotărîtor în lupta partidului nostru pentru înfăptuirea sarcinilor construirii socialismului. Ele con- s titue legătura dintre organele de conducere ale partidului şi masele largi de oameni ai muncii. Organizaţiile de bază au menirea de a face din fiecare membru de partid un luptător activ pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului, educându-l în spiritul unei multe vigilenţe revoluţionare faţă de duşmanii poporului. Hotărîrea plenarei CC al PMR din 23—24 ianuarie 1950 subliniază că pentru necontenita întărire a organizaţiilor de bază sunt importante: planificarea muncii; desfăşurarea largă a criticii şi autocriticii; îmbunătăţirea continuă a controlului executării hotărîrilor, etc. Organizaţia de bază din Bozed (raionul Tg.-Mureş) ,îşi desfăşoară activitatea pe baza unui plan de muncă trimestrial, defalcat pe luni. In planul de muncă al acestei organizaţii de bază, din care se desprind sarcini concrete pentru fiecare membru al organizaţiei, se prevăd printre altele, pregătirea săptămânală a agitatorilor, buna funcţionare a învăţământului de partid, probleme ale muncii culturale în perioada de iarnă, etc. Una dintre preocupările de seamă ,ale organizaţiei de bază este studierea şi aplicarea în viaţă a hotărîrilor partidului şiguvernului luate pe baza programului de măsuri economice adoptat de Plenara lărgită a CC al PMR din August 1953, privind dezvoltarea economiei naţionale şi ridicare nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. In acest scop organizaţia de bază şi-a întocmit un plan de muncă special în care sunt prevăzute măsurile ce trebue să le ia pentru pregătirea campaniei însămânţărilor de primăvară. In baza acestui plan agitatorii desfăşoară o intensă muncă de lămurire în rândul ţăranilor muncitori, în legătură cu repararea şi ţinerea în bune condiţii a uneltelor agricole, selecţionarea seminţelor, proba de germinaţie, căratul gunoiului, precum şi în privinţa predării cotelor către stat, achitarea impozitului şi plata sumelor votate prin autoimpunere. Deasemenea agitatorii se ocupa şi cu lămurirea ţăranilor muncitori asupra creşterii, îngrijirii şi contractării de animale. Mulţi dintre membrii de partid, ca Ioan Conţ. R. şi alţii, au fost primii la predarea în întregime a cotelor de carne şi lapte, precum şi la achitarea în întregime a impozitului pe anul 1953. Pe lângă aceste probleme agitatorii vorbesc ţăranilor muncitori despre importanţa abonării la ziare. Astfel, numai îrn ziua de 17 ianuarie, 13 ţărani muncitori au plătit abonamentele la ziarul „Scânteia“ şi altele. La faptul că cei 8 ţărani muncitori neştiutori de carte frecventează cu regularitate cursurile de alfabetizare, a contribuit mult şi munca de lămurire desfăşurată în rândul lor de către agitatorii Iosif Bârsan, Vasile Câmpianu şi alţii. Deşi organizaţia de bază a obţinut, în multe direcţii, rezultate bune, mai sunt însă probleme pe care le neglijează. Astfel ţăranii muncitori din acest sat nu sunt suficient antrenaţi în desfacerea produselor prin cooperativă, fapt ce permite unor speculanţi ca Augustin Ciligor, Ioan Conţ. Ci., Mihail Cremene şi alţii, să facă comerţ cu produsele ţăranilor muncitori. Organizaţia de bază nu desfăşoară o intensă muncă educativă spre a mări vigilenţa ţăranilor muncitori în vederea demascării unor chiaburi ca Petru Conţ zis Nima, Ioan Ilieş P., Vasile Harja, Petru Conţ, Ioan Codarcea, care se sustrag de la plata impozitului şi a sumelor votate prin autoimpunere. Organizaţia de bază trebue să acorde o şi mai mare importanţă pregătirii agitatorilor pentru cunoaşterea aprofundată a hotărîrilor partidului şi guvernului, pentru cunoaşterea Statutului Model al întovărăşirii agricole, spre a putea lămuri ţăranii muncitori asupra avantajuilor lucrării pământului pe suprafeţe mari cu mijloace mecanizate. Biroul organizaţiei de bază şi propagandistul trebue să dea o atenţie deosebită ridicării nivelului învăţământului de partid, să lege problemele politice discutate la curs de cele economice ale satului şi să ajute cursanţii să se pregătească temeinic pentru seminar. Organizaţia de bază va trebui să-şi analizeze activitatea şi să desfăşoare o luptă hotărîtă pentru lichidarea lipsurilor, spre a-şi îndeplini aşa cum se cuvine rolul său de conducător politic. SIMION VULTUR activist Organizarea de baza, factor activ în viaţa satului STEAUA ROȘIE Să extindem cultivarea plantelor tehnice, medicinale, aromate şi a gogoşilor de mătasă Ridicarea nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc impune o continuă dezvoltare a schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. Contractările reprezintă unul din cele mai importante mijloace de întărire a legăturilor dintre industrie şi agricultură. Asigurarea aprovizionării industriei socialiste cu materii prime agricole şi vegetale şi îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de ocrotire a sănătăţii celor ce muncesc, sunt strâns legate de cultivarea plantelor tehnice, medicinale, aromate şi a gogoşilor de mătasă. In scopul extinderii acestor culturi, Consiliul de Miniştri, prin Hotărirea sa din 8 ianuarie, în legătură cu îmbunătăţirea sistemului de contractare a plantelor tehnice, medicinale, aromate şi a gogoşilor de mătasă, acordă cultivatorilor avantagii deosebite, în scopul cointeresării lor, a sporirii producţiei acestor plante şi a măririi productivităţii la hectar. Potrivit acestei Hotărîri, producătorii care încheie astfel de contracte vor beneficia de multiple avantagii. Astfel, producătorii contractanţi sunt scutiţi de cota obligatorie, la produsele vegetale, pentru suprafeţele cultivate cu asemenea plante; li se reduc normele de venituri mijlocii asupra impozitului agricol pentru suprafeţele de terenuri cultivate pe bază de contracte, etc. Pentru culturile contractate, producătorii vor primi avansuri în bani, fără dobândă, avansuri care pot atinge până la 30 la sută din valoarea producţiei contractate. De asemenea ei se vor bucura de sprijinul şi îndrumarea tehnică gratuită. De pildă la fabrica de zahăr din Tg.-Mureş, în prezent are loc şcolarizareaagenţilor de culturi, care fiind permanent în rândurile producătorilor, vor putea da preţioase îndrumări pentru obţinerea de recolte sporite. Preţurile de contractare stabilite de Hotărîre, precum şi primele de producţie pentru depăşirea producţiei medii, stabilite pe raionul respectiv, stimulează pe producători să obţină recolte tot mai sporite. Să luăm de pildă cultivarea sfeclei de zahăr. Preţul de contractare este fixat la 0,14 lei kilogramul. In cazul când cantităţile predate depăşesc 70 la sută din producţia medie stabilită pe raion producătorul are dreptul să primească în plus, peste preţul stabilit, o primă de producţie. Astfel, dacă producătorul predă cu 10 până la 20 la sută peste cele 70 la sută a producţiei medii stabilite pe raion, prima de producţie este de 0,14 lei la kilogram. După predarea recoltei, contractanţii au dreptul să cumpere la preţuri reduse,, după fiecare tonă sfeclă de zahăr predată, câte 2 kg. zahăr, 3 m. ţeasături de bumbac şi 350 kg. borhot umed. Avantagii asemănătoare au şi producătorii care contractează cultivarea tutunului, inului, cânepii, a plantelor medicinale, aromate, etc. Pe lângă aceste avantagii, producătorii care contractează cultivarea plantelor tehnice, medicinale, aromate şi gogoşi de mătasă, se bucură de sprijinul statului în ce priveşte acordarea seminţei, în mod gratuit, la unele culturi, suportă numai 50 la sută din costul îngrăşămintelor chimice, etc. Gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole primesc la diferite culturi, prime majorate de 20—50 la sută. Este deci în interesul fiecărui om al muncii să contracteze şi să extindă cât mai mult cultivarea plantelor tehnice, medicinale, aromate şi a gogoşilor de mătase. Mulţi dintre producătorii de sfeclă de zahăr, luând cunoştinţă de prevederile Hotărîrii şi-au exprimat deja dorinţa de a încheia contracte pentru cultivarea acestor plante tehnice. Explicarea avantagiilor şi a conţinutului Hotărîrii Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare a plantelor tehnice, medicinale, aromate şi a gogoşilor de mătase, trebue să fie o sarcină de seamă a organizaţiilor de partid de la sate. Ele trebue să mobilizeze ţărănimea muncitoare pentru extinderea largă a contractărilor, în scopul ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii dela oraşe și sate. r. * Comuna Voşiobeni dinraionul G Gheorgheni) se întinde dealungul drumului care duce spre Miercurea-Ciuc. Ea este locuită de români şi maghiari. In timpul regimului burghezomoşieresc, român şi maghiar, slugile de pază ale acestora se străduiau să sădească în conştiinţa oamenilor muncii vrajba naţională. După eliberarea patriei noastre de către glorioasa armată a Uniunii Sovietice, viaţa oamenilor muncii din comuna Voşiobeni, s-a schimbat. Atât românii, cât şi maghiarii luptă uniţi — sub conducerea partidului — pentru a-şi îmbunătăţi necontenit nivelul lor de viaţă, ţăranii muncitori români şi maghiari au construit împreună şcoala cu limba de predare maghiară din sectorul „Heveder“. La şcoala din centrul comunei, s-au înfiinţat secţii cu limba de predare maghiară. În căminul cultural, deopotrivă răsună învăţăturile, cântecele şi toate manifestările culturale româneşti şi maghiare. Aceste două naţionalităţi, azi trăiesc în înfrăţire şi într'o adevărată prietenie. In centrul comunei Voşiobeni, au existat nenumărate suprafeţe de terenuri, pe care se puteau clădi locuinţe pentru muncitori. insă aici, omul sărac n'a putut să aibe nicio speranţă deoarece proprietarii terenurilor erau chiaburi ca losif Stoica, ş. a., care au determinat sărăcimea sale,or sa-şi construiască cocioabele lor sărăcăcioase, la poalele dealurilor, la marginea comunei. Regimul nostru democratMulţi cunosc pe chiaburul Hejrjea Vasile, din satul Bozed, raionul Tg.-Mureş, care întotdeauna a trăit ca un trântor şi acuma, nemaiputând exploata în voie, nu vrea să lucreze pământurile pe care şi le-a câştigat prin sudoarea ţăranilor din acest sat. Acest chiabur mârşav a vândut pe ascuns 2 ha. pământ ţăranului muncitor Conţ Lázár T. cu o sumă de 9.000 lei. Pentru popular ţinând cont de necesităţile de dezvoltare ale comunei a creiat posibilitatea ca Ioan Colceru, Ioan Ţepeluş, Petre Pop şi alţii, să-şi ridice case de locuit în centrel comunei. Oamenii muncii din Voşiobeni nu mai sunt nevoiţi sa străbată zeci de kilometri în căutare de lucru. Ei găsesc lucru destul in comuna noastră. Mai multe sute de muncitori lucrează la cariera de piatră, alţii transportă piatră artificială, funcţionează cu toată capacitatea uzina forestieră din comună, cuptoarele de var ard zi şi noapte. Este lucru, este posibilitate de trai. S-au obţinut rezultate frumoase la predarea cotelor de cereale către stat. Astfel, la cartofi, planul a fost realizat 190 la sută, la carne 87 la sută, iar la lapte 88 la sută. Pentru repararea drumurilor s'au transportat peste 79 m.c. pietiş de către peste 200 de cărăuşi. A fost construită deasemenea pe lângă grajdul reproducătorilor, o şură, care însă n'a putut fi acoperită din cauză că sfatul popular raional nu s'a ţinut de angajamentul luat în ce priveşte acordarea ţiglelor necesare. Ţăranii muncitori din comuna Voşiobeni, duc lupta în momentul de faţă pentru crearea unei întovărăşiri agricole. In fruntea luptei stau Ioan Chindea, Lina Ţepeluş, Ioan I. Colceriu, Mihai Pop şi alţii, care vora să-şi lucreze pământul în comun, prin aplicarea agrotehnicii sovietice în scopul obţinerii unui rod mai îmbelşugat. TÖLGYES JAKAB, coresp. ca să camufleze fapta sa ticăloasă, în toamna anului trecut, mergea şi el la plug cu ţăranul muncitor Conţ. Datorită vigilenţei ţăranilor muncitori din acest sat, mârşăvia chiaburului a fost demascată. Ţăranii muncitori din Bozed cer organelor competente să ia măsuri urgente împotriva lui. VASILE DOGARU coresp. Să se ia trăsuri împotriva chiaburului SCPISOPI CĂTRE REDACŢIE IIForeşte o viaţă nouă cu ajutorul deputator Pe urmele materialelor publicate în „Steaua Roşie" „Mai multă atenţie dezvoltării şeptelului de animale” In raionul Gheorgheni, oamenii muncii sub îndrumarea sfatului popular raional, au obţinut rezultate frumoase în dezvoltarea şeptelului de vite. In anul 1953 numărul cailor a sporit cu 12 la sută faţă de anul precedent. S'au luat deoseisteni măsuri pentru ţigaizarea oilor de rasă ţurcană, executându-se monta la oi exclusiv cu berbeci de rasă ţigae, s'au organizat 4 staţiuni de montă artificială. In gospodăriile agricole colective „Drum Nou“ din comuna Lăzarea şi „Zorile Roşii“ din comuna Ditrău, s-au creiat baze de creştere a porcilor cu scopul aprovizionării staţiunilor de montă cu vieri „Bazna" şi scroafe de rasă pentru colectivişti şi ţărani muncitori. Tot la G.A.C. „Zorile Roşii“ a fost construit un saivan care poate adăposti pentru timpul de iarnă, în condiţii bune, un număr de 1.090 oi, iar la G.A.C. „1 Mai“ din comuna Joseni, s-a construit unul pentru 500 oi. Pe lângă acestea, în raion se construiesc alte edificii pentru buna îngrijire a animalelor. Ţinându-se cont de importanţa dezvoltării şeptelului de vite în vederea bunei aprovizionări a oamenilor muncii cu carne şi produse lactate, în articolul de fond întitulat „Mai multă atenţie dezvoltării şeptelului de animale", apărut în Nr. 132 al ziarului „Steaua Roşie", statul popular raional Gheorgheni a fost criticat pentru slaba îngrjire a animalelor şi nerespectarea regulilor zoominime. Insuşindu-şi critica, în răspunsul care l-a dat redacţiei, comitetul executiv raional arată situaţia existentă, precum şi măsurile pe care le-a luat in vederea lichidării acestor lipsuri. Astfel, s-au luat măsuri ca animalele aflate în ultimele luni de gestaţie sau cu sugaci să nu mai fie folosite la munci grele; pentru asigurarea furajelor concentrate tuturor reproducătorilor din staţiunile de montă, au fost stabilite suprafeţe de teren arabil necesare cultivării de furaje: ovăz, orz, borceag, trifoi şi lucerna. Dacă sfatul popular raional Gheorgheni dă atenţia cuvenită sesizărilor critice ale presei de partid, nu la fel înţeleg să privească lucrurile sfaturile populare ale raioanelor Miercurea-Ciuc şi Topliţa, care la fel ca cel din Gheorgheni fiind criticate pentru rămânerea în urmă în dezvoltarea şeptelului de animale, nu au luat până în prezent poziţie faţă de aceste sesizări.