Steaua Roşie, noiembrie 1955 (Anul 4, nr. 330-338)
1955-11-02 / nr. 330
2 noiembrie 1955 .STEAUA ROȘIE3 La Gledin mijesc zorile vieţii noi O pîclă lumune in tovărăşie cu amurgul reasă pe furiş mantaua întunecată a nopţii Uliţele satului Gledin sunt in această veme deosebit de zgomoorse Vacile se întorc de la păşune Cite una se opreşte in fata porţii nchise şi mugeşte prelung işi cheamă stăpinul să-i deschidă poarta Un flăcău cu pălăria misă ştrengăreşte pe sprincene mathiaig cireoda , anunţând satuim că a sosit ciurda Trec căruţe Oamenii se întorc de la munca câmpului Intr-un loc mai cerit doi oameni stau de vorbă. Unul, îmbrăca in straie ţărăneşti Romulus Tudoran membru de partid iar celălalt ipbrăcat orășenește Emil Păcurar invătător in sat — Cei din Dumbrava ne-au luat-o înainte — zise învățătorul. — Au inaugurat întovărășirea încă în primăvară. — Da, e adevărat Dar nici la noi nu-i tirziu încă. După un moment de gîndire, Romulus Tudoran adăugă — Am vorbit cu Vlasa, secretarul organizaţiei şi cu Ilie al lui Tanca La noi sunt mulţi ţărani care vor să intre in întovărăşire dar nu-s la curent cu statutul întovărăşirii Ar trebui să-l prelucrăm într-o adunare a organizaţiei de bază, la care, după cum zice Vlasa, ar fi chemat şi acei ţărani care vrea să intre în întovărăşire“. ★ Apărată de o sticlă afumată, flacăra lămpii de petrol pîlpîie la fiecare vorbă rostită. Ne aflăm la şedinţa deschisă a organizaţiei de bază din Gledin. Discuţiile sunt foarte aprinse. Se vorbeşte despre problema cea mai arzătoare din viaţa satului • formarea întovărăşirii agricole din Gledin Rezultate au fost obţinute a fost înfiinţat comitetul de iniţiativă s-au înaintat mai multe cereri Dar acesta încă nu-i Gestul Organizata de bază n-a făcut totul pentru lămurire ţăranilor muncitori despre avantajele cultivării laolaltă a pă-. mimului cu tractoarele statului Vorbeşte instructorul Comitetului raional de panici • — Şedinţa din seara aceasta este deosebit de. însemnată in viata satului Gledin Toţi acei care au luat cuvintul au fost pentru formarea întovărăşirii. Cu atita insă nu ne putem mulţumi Nu-i destul să vrei un lucru trebuie să lupţi ventru a face ceea ce vrei — Privirea instructorului se îndreaptă acum spre Vlasa Mărcuş, secretarul organizaţiei de bază — Tovarăşul Vlasa n-a făcut totul pentru sprijinirea comitetului de iniţiativă Nu toţi ţăranii muncitori cunosc statutul model al întovărăşirii şi mai sunt chiar membri de partid care atunci cind sunt întrebaţi, nu pot să dea răspunsuri clare despre repartizarea veniturilor, drepturile şi îndatoririle intovărăşiţilor" Adunarea e pe sfîrşite. Se dă citire proiectului planului de măsuri al organizaţiei de bază . Statutul model să fie dezbătut in adunarea organizaţiei de bază, în consiliul sătesc al cooperativei şi se propune ca şi deputaţii să-l prelucreze în întîlnirile lor cu alegătorii, aşa cum a făcut Drăgan Ion (Ferecatu) din Monor Din 5 în 5 zile biroul organizaţiei de bază, împreună cu comitetul de iniţiativă, va analiza rezultatele, ca să cunoască greutăţile ivite şi să poată lua măsuri pentru înlăturarea lor. ★ Romulus Tudoran era îngindurat. Pe faţa lui arsă de soare, biciuită de ploi şi vînt, se văd cute adinei Cum să nu fie Ingîndurat, cind cumnatul său, Dumitru Păcurar era hotărît să intre în întovărăşire, i s-a dat cererea s-o completeze, şi cindi colo, acum refuză să intre in întovărăşire, fiindcă iar fi spus vecinul lui, chiaburul Cincea Grigore (Ivan), că mai bine să stea pe de o parte, că nu-i bine în întovărăşire, că tractorul strică locul, şi cu eite alte scorneli nu i-a umplut capul. — Nu-i nimic, îşi zise în gînd Tudoran Am vorbit cu tovarăşul instructor şi cu învăţătorul. O să mergem la el acasă la desfăcut cucuruzul şi o să întoarcem vorba şi despre întovărăşire O să-l lămurim pe el şi pe alţii ca el. Nu ne vom opri în faţa piedicilor. Faţa ingindurată a lui Tudoran se luminează, i-a venit idee Ce ar fi să stea deseară să calculeze împreunăcu Dumitru ce înseamnă întovărăşirea agricolă : impozit mai puţin, producţii mai mari, pămintul lucrat mai bine... ★ Răsăritul soarelui este frumos, ori de unde l-ai privi. La Gledin insă parcă e şi mai frumos. Odată cu primele raze argintii ale soarelui, mijesc zorile unei vieţi noi, zorile unei vieţi aurii, care vor duce pe cele opt familii care s-au înscris în întovărăşire şi pe alte familii care se vor mai înscrie, pe drumul fericirii şi belşugului. V. OLTEANU Experienţa noastră în munca de achiziţii Cooperativa „Monoreanca“ din comuna Monor se numără printre unităţile fruntaşe din raionul Topliţa. In trimestrul III a.c. planul de achiziţii l-am îndeplinit în proporţie de 139 la sută, iar în luna septembrie în proporţie de 187 la sută. Accentul principal a fost pus pe realizarea planului la grupa cereale, pe care l-am şi depăşit în septembrie cu 232 kg. Deşi n-am avut achiziţii la porumb, am achiziţionat din acest produs o cantitate de 848 kg. Depăşiri de plan am obţinut şi la alte produse. La fîn de pildă, am realizat peste plan 87.598 kg, la miere de stupi 30 kg. In cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a Congresului partidului planul valoric de achiziţii pe trimestrul IV l-am realizat pînă la data de 25 octombrie în proporţie de 92 la sută. Planul de casă pe trimestrul III l-am realizat de asemenea în proporţie de 110 la sută. Prin buna planificare a transportului şi deplasărilor pe teren am economisit în această perioadă la cheltuielile de circulaţie 17 la sută din fondurile planificate. In ce constă secretul realizărilor noastre ? In primul rînd ţin să subliniez că preocuparea noastră de frunte a fost aceea de completare a numărului corespunzător de achizitori cu oameni cinstiţi, pricepuţi, cu iniţiativă şi cu popularitate în rîndurile ţăranilor muncitori. Organizaţia de bază P.M.R. şi comitetul executiv al sfatului popular din comună ne-au dat un ajutor de mare folos în selecţionarea lor. Avînd în vedere că nu e suficient numai să ai achizitori şi să nu te ocupi de ei, noi ţinem cu aceştia şi întregul aparat operativ în zilele de 15 şi 29 ale fiecărei luni şedinţe de analiză şi instructaj, generalizînd metodele eficace folosite în muncă şi evidenţiindu-i pe cei ce se achită de sarcini. Cu acest prilej se analizează realizările obţinute, lipsurile ivite şi se prelucrează noile sarcini de achiziţii defalcate pe sate, circumscripţii electorale, pe achizitori şi pe fiecare consilier sătesc în parte. Membrii comitetului executiv al centrului cooperatist sînt repartizaţi pe cîte un consiliu sătesc, răspunzînd personal de felul cum acestea se achită de sarcinile de plan. Odată pe lună ei ţin şedinţă de analiză cu consiliul, dîndu-le îndrumările şi ajutorul concret necesar în problemele cooperativei. Stimulentele care se asigură achizitorilor prin H.C.M. 772 aprobat cu modificările H.C.M. 271 din anul acesta, constituie un imbold de neprețuit în munca lor. Achizitorul Haja Simion, de pilda, a primit pe luna septembrie peste salariul lui de bază un premiu de 900 lei pentru îndeplinirea planului său personal în proporţie de 295 la sută. Ţîră Vasile a primit de asemenea un premiu de 346 lei, etc. Organizaţia de bază P.M.R. (secretar Charlie), în cursul trimestrului III a analizat felul cum se prezintă planul de achiziţii şi a întreprins măsuri eficace în această direcţie. Comitetul executiv al sfatului popular din comună a analizat de asemenea de două ori activitatea cooperativei, mobilizînd deputaţii în munca de achiziţii. Astfel, deputaţii Nuţiu Nicolae şi Cira Anisia, care este şi delegată de femei, Cincea Teodor candidat de partid, Marcu Vasile din Ripa de Jos şi alţii prin activitatea lor de zi cu zi aduc un aport însemnat în munca cooperaţiei. In munca noastră sunt însă şi lipsuri, care ne frînează în obţinerea de realizări şi mai frumoase. Deputaţii Neagoş Ioan din Monor şi Ţîră loan Ţirăscu din Gledin nu numai că nu ajută cooperativa, dar nici măcar la şedinţe nu iau parte. Nu sprijină cooperativa nici deputata Neagoş Marioara, care este şi salariată la sfatul popular. Aceştia ar trebui să ia exemplu de la Kiss Váradi Ferencz, Boilă Trifan din Vătava, Costînca Vasile din Gledin, etc., care se situează în frunte în ce priveşte ajutorarea cooperaţiei. Lipsuri mai avem şi în ce priveşte ţinerea regulată a şedinţelor convretului executiv, în sensul că o buna parte din membri neprezentîndu-se, nu putem lua măsurile necesare. Printre cei care lipsesc sistematic se numără Crăciun Ilie şi Crăciun Petre din Bona, Todea Pavel din Vătava, etc. Uniunea raională ne crează greutăţi în sensul că ne trasează sarcini pentru achiziţionarea anumitor cantităţi de fructe, fără să aibă grijă să ne asigure în acelaşi timp beneficiari, ambalajul necesar şi mijloacele de transport. Acesta este cazul cu cele 10.000 kg mere care deşi au fost achiziţionate de doua săptămîni, la 25 octombrie stăteau încă în magazie ameninţate să se strice. In ce priveşte comerţul de întîmpinare, ne lipseşte cheresteaua care este foarte căutată. In acelaşi timp la cooperativa din Subcetate sta o cantitate însemnată de cherestea fără a fi căutată de cetăţeni. Noi luptăm împotriva acestor lipsuri şi căutăm să le lichidăm cît mai grabnic pentru ca în cinstea Congresului partidului nostru drag să obţinem realizări şi mai frumoase. DRAGAN IOAN, preşedintele cooperativei „Monoreanca“ Ritmul însămînţărilor de toamnă trebuie intensificat In comuna Porceşti din raionul Reghin, pînă la 27 octombrie planul însămînţărilor de toamnă a fost realizat în întregime, ba mai mult, s-au şi însămînţat 6 ha peste plan. Care este oare cheia acestui succes? Răspunsul este clar. Acest rezultat s-a putut realiza datorită faptului că în această comună s-au mobilizat toate forţele pentru terminarea acestei lucrări la timp şi în bune condițiuni agrotehnice. Astfel, după terminarea treierişului, tractorul S.M.T.-ului din Reghin a rămas în comună pentru executarea arăturilor pentru însămînţările de toamnă. La început au fost puţini ţărani care au încheiat contract pentru executarea acestei lucrări. Văzînd însă că arătura executată de tractor este de calitate superioară faţă de cea executată cu plugul de tracţiune animală, numărul c celor care au încheiat contract s-a mărit din zi în zi. In afară de aceasta, în comună s-au reorganizat grunele de într-ajutorare reciprocă la executarea arăturilor şi însămînţărilor de toamnă, folosindu-se toate atelajele. In toată perioada aceasta, munca politică de masă nu a slăbit de loc. Agitatorii organizaţiei de bază erau în continuă activitate, lămurind ţăranii muncitori despre importanţa executării acestei lucrări la timp şi în bune condiţiuni agrotehnice. Cu totul altfel stau însă lucrurile în comunele Lunca, Ideciu de Sus, Dedrad şi altele, unde nici organizaţia de bază şi nici sfatul popular comunal nu se ocupă îndeaproape de mobilizarea ţăranilor cu gospodării individuale, pentru executarea acestei lucrări. Aşa se explică faptul că în aceste comune lucrările agricole de toamnă se desfăşoară cu viteza melcului. Să luăm de pildă comuna Ideciu de Sus, unde pînă la 27 octombrie din cele 246 ha destinate însămînţărilor de toamnă s-au arat numai 82 ha., din care au fost însămînţate 74 ha. Rămînerea în urmă se datoreşte faptului că în această comună n-au fost folosite toate posibilităţile pentru grabnica terminare a acestei lucrări. Acest lucru reiese şi din următoarea situaţie : la 27 octombrie la arături şi însămînţări de toamnă au fost folosite numai 50 de atelaje, iar în zilele de 25 şi 24 octombrie numai 54, respectiv 48 de atelaje. Aşa se explică faptul că de la 25 octombrie pînă la 27 octombrie, în această comună s-au arat numai 10 ha şi s-au însămînţat de abia 21 ha. Situaţie asemănătoare este şi în comunele Dedrad şi Lunca. Rămas în urmă cu executarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă este şi raionul Topliţa, unde pînă zilele trecute din cele 1.750 ha destinate însămînţărilor de toamnă, s-au arat numai 1.072 ha şi s-au însămînţat abia 881 ha. Şi în acest raion sînt comune cu multe posibilităţi pentru grabnica terminare a însămînţărilor de toamnă, însă aceste posibilităţi nu sînt folosite pe deplin. Cu toate că în comuna Dida recoltatul produselor de toamnă şi în special al porumbului, după care ţăranii obişnuiesc să însămînţeze griul, este terminat, din cele 150 ha destinate însămînţărilor de toamnă, pînă la 27 octombrie s-au însămînţat numai 48 ha şi s-au arat de abia 63 ha. Acest lucru dovedeşte pe deplin că în această comună cele peste 271 atelaje nu sunt mobilizate pentru grăbirea ritmului acestor lucrări. De altfel, acest lucru reiese şi din următoarea situaţie : la 27 octombrie din cele 271 atelaje, la arăturişi însămînţări au lucrat numai 110 atelaje, iar în zilele de 24 şi 25 de abia 41, respectiv 68 atelaje. La fel de rămase în urmă cu însămînţările sunt şi comunele Vătava, Monor şi altele. Lipsurile existente în desfăşurarea lucrărilor agricole de toamnă se datoresc faptului că nu toate comitetele executive ale sfaturilor populare comunale se interesează îndeaproape de felul cum se desfăşoară aceste lucrări. Se mulţumesc să ia hotărîri şi să dea dispoziţii, fără să îndrume şi să controleze îndeaproape îndeplinirea lor. Trebuie ştiut că timpul nu aşteaptă. Fiecare zi de lucru nefolosită înseamnă o pierdere din recolta anului viitor. Ori nimeni nu-şi poate admite indiferenţă faţă de asigurarea pîinii poporului muncitor. Sarcina fiecărui om al muncii din agricultură este de a folosi la maximum toate posibilităţile existente în vederea terminării grabnice a însămînțărilor de toamnă. Răspund chemării Chemarea Comitetului regional de partid şi a Comitetului executiv al sfatului popular regional a fost primită cu deosebită însufleţire de membrii gospodăriei agricole colective „Gheorghe Dózsa“ din Chendu Mare, raionul Sîngeorgiu de Pădure. Răspunzînd chemării de a întîmpina ziua de 7 Noiembrie şi cel de al II-lea Congres al P.M.R. cu noi realizări în muncă, colectiviştii din Chendu Mare au terminat în întregime recoltatul produselor de toamnă, au realizat planul însămînţărilor de toamnă încă la 20 octombrie şi şi-au îndeplinit obligaţiile de predare a cotelor. Munca plină de avînt a colectiviştilor este însufleţită şi de recoltele bogate obţinute. La porumb recolta medie la hectar este de 5.200 kg, la sfecla de zahăr de 29.000 kg, etc. MIHAI SUTU, corespondent Se măreşte întovărăşirea Anul acesta întovărăşirea agricolă „înainte“ din Reghin a devenit fruntaşă pe raion prin rezultatele obţinute în domeniul producţiei agricole şi prin veniturile realizate de membrii întovărăşirii. Obţinerea unei recolte medii de 2.330 kg grîu la hectar este rodul cultivării laolaltă a pămîntului cu mijloace mecanizate, producţie ce în mica gospodărie fărâmiţată ar fi greu de realizat. De acest fapt se conving tot mai mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale. Astfel, zilele acestea adunarea generală a membrilor întovărăşirii din Reghin a aprobat cererile a 12 ţărani muncitori care au cerut să fie primiţi în întovărăşire, cu o suprafaţă totală de 13,43 ha. In prezent, întovărăşirea este formată din 69 familii. MACEDÓN HURDUGACI, corespondent