Steaua Roşie, august 1956 (Anul 5, nr. 412-420)
1956-08-01 / nr. 412
* - Lupta poporului egiptean triumfă Ştirile care apar in presă despre Republica Egipt oglindesc din ce în ce mai mult drumul nou pe care şi-l croieşte poporul acestei ţâri. Locuitorii din valea Nilului au îndurat timp de secole robia străină La începutul secolului al XVI-lea Egiptul a fost cucerit de turci, iar la sfîrşitul secolului al XIX-lea, englezii, alungîndu-i pe turc, au preluat stăpînirea. Egiptenii au luptat necontenit împotriva dominaţiei străine, împotriva colonialiştilor britanici pentru libertate, pentru independenţă. Au avut loc numeroase răscoale. Trupele engleze au tras cu tunurile în oraşele egiptene, au jefuit şiterorizat populaţia, dar lupta n-a putut fi oprită. Lupta a triumfat! Cu ciţiva ani în urmă, la 23 iulie 1952, membrii organizaţiei revoluţionare (ofiţerii liberi) conduşi de Gamal Abdel Nasser (actualul preşedinte şi prim ministru al republicii), au reuşit, cu sprijinul armatei, să dea o lovitură de stat antimonarhistă. Regele Faruk, urît de popor, a fost alungat. In iunie 1953 ţara a fost proclamată republică. Actualmente Egiptul este o ţară independentă, cu un regim republican. Guvernul, ascultînd de vocea poporului a dat ţării prima constituţie progresistă, a fost recunoscută egalitatea femeii. Două evenimente însemnate petrecute in ultima vreme, care au atras atenţia opiniei publice mondiale, dovedesc că patrioţii ţării vechilor faraoni luptă neînfricaţi pentru întărirea independenţei patriei lor. După cum se ştie la 18 iulie odată cu sărbătorirea Zilei Independenţei şi a republicii, întregul Egipt a sărbătorit şi plecarea din zona Canalului de Suez a ultimului soldat britanic. Agenţiile de presă anunţau că la 13 iunie a. c. a fost abordat drapelul egiptean pe clădirea „Navy House” în care se afla cartierul general britanic de la Port Said (zona Canalului de Suez). Agenţiile mai anunţau că ultimul act al comandantului britanic, în zona Canalului de Suez a fost semnarea documentelor de predare a clădirii „Navy House” autorităţilor egiptene. Acest act formează o pagină glorioasă in istoria poporului egiptean. El vine să întregească actul de acum 3 ani, cînd Egiptul a fost proclamat republică. Iată că de abia a trecut o lună şi ziarele au publicat iarăşi la loc de cinste ştiri despre un nou eveniment important petrecut in Republica Egipt. La 26 iulie — ziua aniversării a 4 ani de la revoluţia egipteană, a alungării regelui Faruk — guvernul egiptean a anunţat naţionalizarea companiei din zona Canalului de Suez. Mare victorie ! Ultimile lire ale dominaţiei străine au fost tăiate Canalul de Suez făcut de mîinile a mii de egipteni şi chiar cu preţul a mii de vieţi dintre ei a încetat de a mai fi o sursă fabuloasă de cîştig pentru trustmenii din Franţa, Anglia şi America. Sigur că acest act a provocat vii nemulţumiri şi proteste vehemente la Londra, Paris şi Washington. Guvernele Angliei şi Franţei s-au grăbit să trimită Egiptului note de protest pe care acesta pe drept cuvânt le-a respins, arătînd că naţionalizarea Canalului de Suez reprezintă un act de suveranitate din partea Egiptului şi că această societate este subordonată legislaţiei egiptene Această hotărtre, se arată în răspunsul guvernului egiptean, nu lezează cu nimic navigaţia prin Canalul de Suez Oameni politici de vază din occident au cerut discutarea cazului in Consiliul de Securitate, iar alţii au cerut chiar să fie trimise trupe în zona Canalului de Suez. Autorităţile engleze au blocat capitalurile egiptene ce se află în Anglia şi au luat o serie de măsuri care îngreunează comerţul Egiptului cu firmele engleze. Oameni politici, observatori de presă din ţările occidentale, ignorează legalitatea acţiunii egiptene. In ultimile zile ziarele engleze ponegresc pe şeful unui guvern cu care Anglia întreţine relaţii normale. In seara zilei de 29 iulie la Londra s-au început tratativele anglo francoamericane avind drept scop principal — după cum reiese din relatările presei — discutarea măsurilor menite să exercite presiuni asupra guvernului şi opiniei din Egipt Cu cit insultele şi protestele lor sînt mai vehemente, cu atît justeţea cauzei se vădeşte mai limpede. Cine nu-şi dă seama că Canalul de Suez care leagă cele trei continente: Europa Asia şi Africa, care are o importanţă deosebită comercială şi strategică, este tot ce-i doare pe colonialişti ? Dar ei ar trebui să înţeleagă că timpul colonialismului a trecut. In prezent popoarele îşi iau soarta în propriile lor mîini şi nimeni nu le poate opri din drumul lor. Lupta hotărâtă şi neobosită a poporului egiptean pentru întărirea independenţei sale este privită cu caldă simpatie de masele populare din toate ţările. Lichidînd rămăşiţele colonialismului, Egiptul a însufleţit prin exemplul său popoarele celorlalte ţări coloniale şi dependente la lupta pentru libertate şi independenţă. In lumea întreagă sînt privite cu mare atenţie cuvîntările rostite de Gamal Abdel Nasser la 26 iulie la marele miting din Alexandria, şi cea rostită la 28 iulie la Cairo in casa preşedintelui. „Noi — a spus preşedintele Nasser — ne bucurăm de deplină suveranitate şi nu vom admite ca vreun stat să atenteze la independenţa noastră Imperialiştii au făcut mare zarvă în legătură cu naţionalizarea Companiei Canalului de Suez. Dar ei trebuie să înţeleagă că acum Egiptul nu mai este acelaşi ca înainte. Noi suntem acum mult mai puternici decât în trecut. . . drept răspuns la ameninţările imperialiştilor poporul proclamă mobilizarea generală. Nici guvernul şi nici preşedintele nu declară mobilizarea, ci însăşi poporul, pentru a-şi apăra independenţa”. Actul guvernului egiptean este salutat prin sute de telegrame de popoarele ţărilor arabe şi de o serie de alte popoare. Poporul romii, bucuros de orice victorie a oricărui popor spre libertate şi independenţă, felicită din inimă poporul egiptean şi-l urează şi pe mai departe curaj pentru izbinda cauzei sale drepte și nobile * ★ Puternicul ecou internaţional al hotărîrii guvernului egiptean de a naţionaliza Canalul de Suez HANOI (Agerpres) China Nouă anunţă: Ziarul vietnamez „Niandan" salută naţionalizarea societăţii Canalului de Suez ca un „act energic al guvernului egiptean pentru apărarea independenţei naţionale şi a păcii ’. Ziarul scrie: „Acest act plin de curaj al guvernului şi poporului egiptean, care are scopul de a restitui Egiptului un bun naţional din mîinile acelora care i-au exploatat timp de zeci de ani, constituie un important pas înainte în opera de întărire a independenţei naţionale şi nu lupta împotriva colonialismului’. Această hotărâre „va face să crească încrederea popoarelor ţărilor arabe, le va da imbold să lupte energic pentru apărarea independenţei naţionale şi a integrităţii lor teritoriale” PEKM (Agerpres). China Nouă anunţă : Ziarul „Dagunoo” care apare la Tiantin salută naţionalizarea Canalului de Suez de către Egipt. „Societatea Canalului de Suez, scrie ziarul, sugea ca o lipitoare sîngele poporului egiptean şi submina pas cu pas independenţa şi suveranitatea Egiptului. Acum această lipitoare va fi aruncată şi acest stat in stat pe teritoriul Egiptului va fi lichidat. Acesta este un important pas înainte pe care îl face Egiptul după revoluţia lui din iulie 1952”. Ziarul scrie că renunţarea imperialiştilor la propunerea lor de a ajuta Egiptul în construirea barajului de la Assuan nu poate să împiedice pe egipteni să-şi înfăptuiască intenţia. * DJAKARTA (Agerpres). TASS anunţă: Opinia publică progresistă aprobă hotărirea guvernului egiptean cu privire la naţionalizarea societăţii Canalului de Suez. Ziare e ,,Suu Indonezia" , „Merdeka”, „Hakian Rákját“ califică această măsură a guvernului egiptean drept curajoasă şi hotărîtă şi cheamă conducătorii Indoneziei să urmeze exemplul Egiptului şi să manifeste curaj şi fermitate în rezolvarea problemelor legate de lichidarea acordurilor conferinţei olandezo-indoneziene a mesei rotunde din 1919. Ziarul „Sulu Indonezia’’ subliniază că hotărirea guvernului egiptean dovedeşte din nou că popoarele din ţările Asiei şi Africii se trezesc. Lumea occidentală, scrie ziarul, trebuie să-şi dea seama mai bine de hotărirea şi capacitatea popoarelor din Asia şi Africa de a promova o politică externă proprie, activă şi independentă. ROMA (Agerpres). TASS anunţă : Hotărirea guvernului egiptean cu privire la naţionalizarea societăţii Canalului de Suez a produs o puternică impresie în rândurile cercurilor politice din Italia. Intr-o declaraţie făcută unui corespondent al Agenţiei Ansa, Giusepp Bottici (democrat creştin), preşedintele comisiei pentru Afacerile externe a Camerei deputaţilor, a spus că Italia ,,nu poate să nu privească cu profundă simpatie eforturile întreprinse de Egipt de a-şi afirma propria voinţă politică care exprimă interesele unui stat suveran”. In presa italiană au apărut numeroase ecouri la hotărirea guvernului egiptean. Intr-un articol de fond, ziarul „Unita” scrie: „Singurul stat şi popor care are dreptul să declare Canalul de Suez proprietatea sa este fără îndoială poporul egiptean. . . Astăzi putem declara fără nici o ezitare că lovitura dată imperialismului este o contribuţie eficace la cauza libertăţii şi emancipării poporului egiptean şi a tuturor celor asupriţi”. STEAUA ROȘIE Decretul preşedintelui Nasser cu privire la crearea administraţiei Canalului de Suez CAIRO (Agerpres). TASS anunţă: Presa publică decretul preşedintelui Egiptului, Nasser, cu privire la crearea administraţiei Canalului de Suez. Muhammed Hilmi Bahad Badavi a fost numit preşedinte al direcţiei. Au fost numiţi de asemenea cei zece membri ai direcţiei. Presa anunţă că direcţia a luat în întregime în mîinile sale conducerea treburilor fostei societăţi a canalului de Suez. Pe clădirea din Port Said a fostei direcţii a societăţii a fost arborat drapelul de stat al Egiptului Ziarele scriu că toţi funcţionarii societăţii continuă să-şi îndeplinească funcţiile, iar traficul prin canal se desfăşoară normal. Se anunţă că El Kaismni, ministrul Finanţelor al Egiptului, a adresat tuturor băncilor din Egipt o circulară în care le anunţă naţionalizarea societăţii internaţionale a Canalului de Suez. Kaisuni a informat băncile străine de blocarea tuturor fondurilor aparţinid societăţii. Fostul prim ministru Indonezian Vilopo cere lichidarea concesiunilor străine din Indonezia NEW YORK (Agerpres). După cum transmite corespondentul din Djakarta al Agenţiei United Press, Vilopo, fost prim ministru al Indoneziei, a declarat la 28 iulie la un miting al partidului naţional care a avut loc la Semarang, că economia Indoneziei poate fi întărită prin lichidarea drepturilor de concesiune asupra plantaţiilor care aparţin străinilor. Vilopo a arătat că plantaţiile din Indonezia care aparţin străinilor au o suprafaţă de aproximativ 5 milioane acri de pămînt. Vilopo a recomandat ca ele să fie transformate în proprietatea statului pentru ca să servească intereselor poporului. august 1956 Sosirea la Moscova a delegaţiei japoneze la tratativele sovieto-japoneze MOSCOVA (Agerpres). — TASS anunţă: La Moscova a sosit cu avionul venind de la Stockholm delegaţia japoneză la tratativele in vederea normalizării relaţiilor dintre U.R.S.S şi Japonia. Aceste tratative, care au fost întrerupte in primăvara acestui an, la cererea părţii japoneze, urmează să fie reluate, conform înţelegerii, înainte de data de 31 iulie. Delegaţia este condusă de dl. Mamoru Sighemiţu — ministrul Afacerilor Externe al Japoniei. Din delegaţie face parte dl. Siumiţi Matamoto care a dus tratativele la Londra în calitate de împuternicit al Japoniei şi alte persoane La aerodromul Vnukovo, delegaţia japoneză a fost întîmpinată de D . Şepilov — ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., N. T. Fedorenco — locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., P. N. Kumikin — locţiitor al ministrului Comerţului Exterior şi alte persoane. Printre cei de faţă se mai aflau reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditaţi la Moscova, precum şi ziarişti sovietici şi străini. Dl. M. Sighetiţu a făcut la aerodrom următoarea declaraţie: Am sosit la Moscova ca reprezentant al poporului şi guvernului Japoniei. Scopul acestor tratative este de a pune capăt fără întîrziere stării de război nejustificate, care continuă să existe de mai mult de 10 ani din momentul încetării războiului, şi de a găsi calea spre normalizarea relaţiilor sovieto-japoneze. Stabilirea unor relaţii de pace trainice între Japonia şi Uniunea Sovietică trebuie să fie datoria oamenilor de stat ai celor două ţări. De aceea, eu cred că trebuie să se găsească o soluţie care să satisfacă ambele părţi şi care în acelaşi timp să excludă posibilitatea înrăutăţirii pe viitor a relaţiilor. Pentru acest scop intenţionez să am un schimb de păreri deschis cu reprezentanţi de răspundere ai guvernului sovietic, pentru a obţine un rezultat favorabil. încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.M.U.P. VARŞOVIA (Agerpres). P. A P. anunţă : La 28 iulie şi-a terminat lucrările cea de a 7-a plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Plenara a adoptat in unanimitate rezoluţiile : „cu privire la situaţia politică şi economică a ţării şi sarcinile partidului” şi „cu privire la rezultatele îndeplinirii planului de 6 ani şi la principalele prevederi ale planului cincinal pe anii 1956—1960”. Cea de a 7-a plenară a C.C. al P.M.U.P. a trecut în rândul membrilor Comitetului Central pe tov. H. Jawarska, M. Móczár, B. Ruminski, E. Stawinski, M. Tatarkowna şi A. Werblan, care pînă în prezent au fost membri supleanţi. Plenara a ales ca membri în Biroul Politic al Comitetului Central pe tov. E. Gioerk, R. Nowak şi A. Rapaki, ca membri supleanţi în Biroul Politic al Comitetului Central pe tov. S. Jodrichowski şi E. Stawinski. Plenara a aprobat hotărirea Biroului Politic cu privire la ieşirea tov. I. Berman din componenţa Biroului Politic al C.C. Plenara a cooptat în secretariatul C.C. pe tov. Witold Jarosinski. Tov. R. Nowak a fost ales preşedintele Comisiei Centrale a Controlului de partid. Comitetul Central a adoptat hotărirea cu privire la convocarea în martie 1957 a celui de-al treilea congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Ordinea de zi a congresului al 111-lea și normele de prezentare vor fi fixate la cea de a plenară a C.C. al P.M.U.P. In aclamaţiile participanţilor la cea de a 7-a plenară a C.C. al P.M.U.P. s-a hotărît să se trimită o telegramă de felicitări Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Succesul grevei metaurgiştlor americani NEW YORK (Agerpres) TASS anunţă : La 27 iulie, în urma unor Îndelungate tratative între reprezentanţii sindicatului muncitorilor din industria oţelului şi reprezentanţii principalelor societăţi metalurgice din S.U.A. s-a încheiat un acord cu privire la încetarea grevei celor 650.000 de metalurgişti, declarată la 1 iulie. Muncitorii au obţinut majorarea salariului pe oră şi a indemnizaţiilor de şomaj, îmbunătăţirea sistemului de plată a indemnizaţiilor muncitorilor inapţi de muncă, precum şi satisfacerea altor revendicări. Conducerea sindicatului muncitorilor din industria oţelului, in urma insistenţelor societăţilor metalurgice, s-a angajat de a nu declara greve timp de 3 ani. Iniţial societăţile au cerut ca acordul să fie încheiat pe un termen de 3 ani. După cum a comunicat reprezentanţilor presei, Mac Donald, preşedintele sindicatului muncitorilor din industria oţelului, noul acord va intra in vigoare la începutul săptămînii acesteia după ce vor fi stabilite detaliile acordurilor cu fiecare societate. Lucrările Consiliului Economic şi Social al O.N.U. GENEVA (Agerpres). A 22-a sesiune a Consiliului Economic şi Social al O.N.U. îşi continuă lucrările. In cursul discuţiilor cu privire la situaţia economică mondială, reprezentanţii mai multor state capitaliste au scos in relief dificultăţile economice ale acestor ţări şi şi-au exprimat în special neliniştea în legătură cu tendinţele inflaţioniste. Afară de aceasta, s-a menţionat nivelul nesatisfăcător al dezvoltării economiei în aşa numitele ţări slab dezvoltate, poziţia lor nefavorabilă pe pieţele mondiale de materii prime, precum şi dificultăţile legate de restricţiile artificiale impuse comerţului internaţional. Reprezentanţii mai multor state (în special Franţa, Norvegia, Egipt şi Argentina) care au luat cuvintul in această chestiune, au arătat necesittatea lărgirii comerţului internaţional, care ar contribui la rezolvarea multor probleme de ordin economic. In chestiunea situaţiei economice mondiale, delegaţiile Uniunii Sovietice, Iugoslaviei, Egiptului, Franţei şi Pakistanului au propus o serie de rezoluţii care actualmente sunt discutate în comitetul economic al Consiliului. Proiectul de rezoluţie propus ele U.R.S.S. recomanda guvernelor ca, ţinind seama de tendinţa generala de lărgire a colaborării economice internaţionale, sa nu-şi slăbească eforturile de traducere In viaţă in cel mai scurt timp a măsurilor necesare pentru înlăturarea restricţiilor discriminatorii şi a piedicilor care stau in calea comerţului mondial. In proiect se propune înfiinţarea unui comitet pentru elaborarea de propuneri cu privire la crearea unei organizaţii internaţionale de colaborare comerciala deschisă tuturor ţărilor membre ale O.N.U. şi celorlalte state interesate. Proiectul delegaţiei U.R.S.S. a provocat o discuţie însufleţită în Comitetul Economic. Acest proiect a fost sprijinit de delegatul Cehoslovaciei. Reprezentantul Franţei a declarat că salută iniţiativa Uniunii Sovietice prin care se urmăreşte lărgirea colaborării economice internaţionale. In cuvîntarea sa, delegatul Iugoslaviei a arătat că pacea impune necesitatea unei organizaţii comerciale mondiale care să satisfacă toate regiunile geografice şi toate concepţiile de practicare a comerţului. Intr-o asemenea organizaţie — a spus el, s-ar putea discuta întregul complex al problemelor comerţului internaţional, (tarife, chestiuni financiare etc.). Toate actualele instituţii comerciale internaţionale — a declarat delegatul iugoslav — precum acordul general asupra tarifelor vamale şi comerţului (GATT), fondul valutar internaţional şi altele, nu răspund nici pe departe acestor necesităţi. Comitetul Economic continuă discutarea acestui proiect de rezoluţie. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mare?. Redacţia în adnsinistraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 2688, 2498. Tipografia: 2643. Abonamentele se fac la: oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari (din intreprinderi şi instituţii Comanda Nr. MU