Steaua Roşie, noiembrie 1957 (Anul 6, nr. 543-551)

1957-11-02 / nr. 543

Zilele acestea a avut loc şedinţa plenară a Comitetului raional de par­tid Reghin. Plenara a discutat unele probleme organizatorice şi a luat în discuţie unele abateri din partea unor membri ai comitetului. Luând în discuţie cazul lui Dan C. Ioan, director al întreprinderii „Republica“ din Reghin, plenara comitetului raional de partid a sta­bilit că Dan C. Ioan, n-a fost sincer în faţa partidului nici cînd s-a în­scris în partid şi nici mai tîrziu, cu ocazia verificărilor ce au avut loc, în ceea ce priveşte trecutul său şi legăturile directe sau indirecte cu anumite organizaţii antidemocratice şi chiar fasciste. In perioada cît a fost directorul întreprinderii „Republica“, Dan C. Ioan s-a înconjurat conştient sau in­conştient de elemente fără simpatie în rîndurile munci­torilor, elemente care au influenţat în sens negativ dezvoltarea întreprinderii şi au pro­vocat nemulţumiri serioase în rîndu­rile muncitorilor. Sub influenţa aces­tora apoi, a început să se izoleze încet, încet de organizaţia de partid, să ia anumite măsuri împreună cu ei fără consultarea biroului organi­zaţiei de bază, lucru ce a provocat nemulţumirea legitimă a organizaţiei de bază din întreprindere. Cu toate că întreprinderea a obţi­nut unele succese pe linia producţiei, acestea au fost sub posibilităţi, toc­mai datorită orientării greşite a lui Dan C. Ioan şi a celor de mai sus pe care i-a atras, ori s-au strecu­rat ei în colectivul restrîns de condu­cere al Întreprinderii. Acordîndu-i-se mină liberă, şi necontrolat fiind, Dan C. loan, a început să se îngîmfeze, să nesocotească părerile organizaţiei de bază, să se creadă singurul stă­­pin al întreprinderii. Nu-i mai puţin adevărat că aici o mare parte de vină şi s-ar putea spune chiar, că vina principală o poartă organizaţia de bază şi în special comitetul orăşe­nesc de partid Reghin, care nu s-au sezisat şi n-au semnalat situaţia din întreprindere, încît a fost nevoie de intervenţia comitetului raional de partid în luarea unor măsuri orga­nizatorice care să asigure unitatea şi puritatea partidului şi in acelaşi timp, să asigure bunul mers al întreprinderii. Plenara s-a oprit în mod special asupra discutării abaterilor grave a lui Precup Petru, fostul preşedinte a­l G.A.C. Ideciu de Sus. De la alegerea sa ca preşedinte, au arătat referatul biroului comitetului raional de partid prezentat de tov. Haţeganu Ioachim secretar al comi­tetului şi vorbitorii Gliga Gavril, Mareş Aurel, Chiriţă Anton, Merdaru Mihai, Mircea Vasile ş. a., gospodă­ria colectivă a obţinut într-adevăr succese frumoase pe linia dezvoltării producţiei de cereale, a şeptelului de animale, a grădinei de zarzavat, ceea ce a adus venituri mari gospo­dăriei şi membrilor ei. Pentru munca sa Precup Petru a fost luat în braţe de organele de partid şi de stat, lău­dat peste măsură şi scos în evidenţă în mod exagerat, neglijându-se de cele mai multe ori în mod nepermis rolul masei de colectivişti care au avut şi au un rol principal în dez­voltarea şi progresul gospodăriei. Aceasta nu însemnează de loc că meritele conducătorilor respectiv ale lui Precup Petru în cazul de faţă, trebuie subapreciate. Dimpotrivă el trebuie apreciat la justa lui valoare, dar nici de­cum rupt de sprijinul de bază al colectiviştilor. Faptul că Precup a fost mereu lăudat, l-a determinat pe acesta să se situeze deasupra maselor, să se considere atotputernic şi să se încre­dinţeze chiar, că fără el nu se poate, fără el nu se face nimic, că el este stăpînul colectiviştilor. Pină la urmă însă s-a dovedit a fi un părinte vi­treg, pentru că s-a rupt de colecti­vişti, a nesocotit rolul organizaţiei de bază, a intimidat membri de par­tid şi pe cei care-i criticau, ba pe unii din ei, cum a fost şoferul gos­podăriei — Şuteu Mihai — l-a bătut zdravăn, după care i-a dat 2.000 lei pentru a nu-l deferi justiţiei popu­­lare. Dar acesta nu este singurul caz de bătaie. De 2—3 ani încoace, metoda convingerii şi a muncii co­­­­ctive, a fost înlocuită de Precup cu metoda intimidării şi ameninţării, cu metoda de a da dispoziţii şi a hotărî d’e unul singur. Mergînd pe acest drum, Precup Petru, a căzut pe panta descompu­nerii morale. Se îmbăta In cel mai rău har şi în stare totală de ebrie­tate, scos din minţi, profera cuvinte nedemne de un comunist la adresa unor conducători ai partidului şi statului nostru democrat-popular, la adresa partidului care l-a scos şi pe el — printre milioanele de oameni simpli din ţara noastră — din mo­cirla trecutului, din fostul slugă pe la chiaburii satului, umilit şi bătut, din fostul argat pe care stăpînul nu-l deosebea de animale, l-a făcut om şi nu ori­ce om, ci conducător de oameni, membru în comitetul raional de partid şi preşedinte al gospodăriei colective al cărui membru este. Precup Petru însă, a nesocotit în mod condamnabil încrederea acor­dată de partid şi de colectivişti, a murdărit înaltul titlu de membru al partidului. In dosul carnetului­­de partid şi a funcţiei încredinţate, s-a dedat la fraudarea avutului obştesc. A vîndut finul gospodăriei, materiale de construcţie, a făcut transporturi cu maşina gospodăriei şi a însuşit banii rezultaţi din contravaloarea lor, total sau parţial. Cînd organizaţia de bază a încercat în nenumărate rinduri să-l ajute, a înjurat şi a a­­meninţat cu bătaia, a bătut chiar oameni, colectivişti, după care înce­pea iar cheiuri cu diferite elemente străine de regimul nostru. Biroul comitetului raional de par­tid l-a ajutat de asemenea în ne­numărate rinduri, dar şi acest aju­tor, Precup, l-a desconsiderat. In ur­ma mai multor sezisări din partea colectiviştilor, organele procuraturii raionale s-au deplasat la faţa locu­lui, însă Precup nu le-a dat voie să cerceteze, ameninţind că o să mo­bilizeze toţi colectiviştii să-i bată. Consiliul de conducere al gospodăriei a însărcinat comisia de revizie să verifice situaţia financiară a gospo­dăriei, însă de asemenea Precup i-a interzis orice verificare. Faţa de această situaţie, apreciind just abaterile şi cazurile de nesince­­ritate în faţa partidului ale lui Dan C. Ioan şi abaterile şi descompune­rea morală a lui Precup Petru, care prin comportarea lui, a adus grave prejudicii gospodăriei colective, ple­nara comitetului raional de partid, a hotărît în unanimitate excluderea celor doi din comitetul raional de partid. Trebuie să apreciem că dezbaterile plenarei comitetului raional de par­tid Reghin s-au desfășurat la un ni­vel înalt, principial, partinic și că ho­­tărîrile sale au demonstrat fermitatea comitetului în apărarea purităţii par­tidului şi a liniei sale politice mar­­xist-leniniste. Dar, trebuie să spu­nem în acelaşi timp, că dacă la se­­zisările colectiviştilor, membri şi ne­membri de partid, comitetul raional de partid ar fi întreprins un control temeinic, ar fi analizat situaţia şi ar fi luat cu curaj măsurile corespun­zătoare, situaţia nu se agrava în aşa măsură încît să fie necesară exclu­derea lui Precup. Greşeala de obicei, începe de la un lucru mic care dacă nu e observat, ia amploare. „Oricui i s-a întîmplat — spunea Lenin — să capete o rană uşoara, dar dacă această rană uşoară începe să can­greneze poate da o boală mortală“. Comitetul raional de partid Reghin, care­ a dovedit fermitate şi curaj în păstrarea neştirbită a unităţii par­tidului, trebuie să tragă concluziile necesare în special din cazul Precup şi să ia toate măsurile în prevenirea unor astfel de situaţii. 1. SIMA VIAŢA DE PARTID Pentru păstrarea purităţii partidului Concursul de jocuri distractive al ziarului „Steaua roşie"’ „Cu electricianul de telecomunicaţii“ 15 puncte ORIZONTAL:" 1. La construirea acestora se folosesc însuşirile mag­netice ale solenoidului. 2. Jumătate din... moment. — Plasa din care scapă peştele. — Elementul cel mai des întîlnit în tehnica telecomunica­ţiilor, care în tehnica curenţilor tari se numeşte şi protecţie. 3. Scenă de dragoste. — Tufişuri. 4. Redresor foarte stabil, folosit în locul detec­torului cu cristale, pentru redresarea înaltei frecvenţe.— Glas. 5. Pronume posesiv.— II găseşti şi prin bufeturi. 6. Unitate pentru măsurarea rezisten­ţei conductorilor. (pi.) — Crom. 7. Atelierele minerilor. — A iubi ... dar încurcat 8. Plantă. — Literă grecească. — Aparat pentru redarea electrică a imprimărilor de pe discuri de patefon. .. împreună cu Gauss, a făcut primele încercări reuşite d de a transmite semnale pe cale electro­magnetică, în anul 1833, la Göttin­gen. — Poate fi de inducţie sau de şoc. 10. ... de Janeiro, capitala li­nei ţări dinn America de sud. — Se foloseşte drept condensator la circui­tele de frecvenţă intermediară, for­mate dintr-o bobină fixă și un con­densator reglabil. — Campion. 11. A evita o întîlnire nedorită. — Cifră — R. 12. Fizician englez, a inven­tat în 1830 primul element nedepo­­larizabil cu o forță electromotoare de 1,1 V. — Leziuni. VERTICAL: 1. Sunet pus în circuit. — Literă grecească. 2. Savant rus, a inventat­­ primul bec cu incandes­cenţă în anul 1873. — Pană. 3. A fost unul şi în Buhara. — Marea Neagră. — Aliaj fuzibil, folosit la siguranţe. 4. Fraţii... sunt conside­raţi ca pionieri în domeniul cinema­tografiei. — Notă muzicală. 5. A lua măsuri contra unei boli. — Pri­mesc legătura telefonică. 6. Soarele rebusistului. — Mai puţin decît o eră. 7. Program de lucru. — Le gă­seşti la versuri. 8. A extinde. — Se află în rîuri, bălţi, etc. 9. Graham... a executat în 1876 prima dată o transmisie electro­magnetică a vorbi­rii. 10. Fizician englez, a construit în 1839 un ele­ment a cărui elec­trod de platină a fost înlocuit de un chimist german cu cărbune. — A­­jută transpiraţiei. 1­1. împărat ro­man. — Casă de naştere . . . din do­meniul aviar. — Sau. 12. Tînără cu ocupaţie. . . din temă. 13. Fratele meu mai mare (Ard..). — Chimist german, a construit elementul căru­ia i se mai zice şi „element în sti­clă“ cu o forţă electromotoare de 2 V. 14. întreprindere de utilaje e­­lectrice. — Grabă. — Romeo Ilies­cu. Cupon de participare la concursul de jocuri distractive al ziaru­­i „Steaua roşie“ — SERIA 75 de ani de la înfiinţarea fabricii de textile „Gheorghe Dózsa“ din Sf. Gheorghe De marea noastră sărbătoare (SCRISOARE CĂTRE REDACŢIE) Suntem­ in preajma sărbătoririi a 75 de ani de existentă a fa­bricii noastre. Am do­ri să vă trimitem cu această ocazie o scri­soare, plină cu cuvin­te semnificative despre acest eveniment atit de important, din istoria noastră a textiliştilor din Sf. Gheorghe, din istoria fabricii noastre, care a înfrun­tat nu numai greutăţile vremurilor ci şi efectele distrugătoare a două războaie mondiale. Cine n-ar putea po­vesti zidurile vechi ale acestei fabrici. Despre exploatarea din timpul f Klingerilor, despre ne-­­­număratele greve şi pro­teste din timpul curbe­lor de sacrificiu, despre rezistenţa muncitorilor in timpul ocupaţiei­­ horthyste şi cite alte­le. Eliberarea patriei a însemnat o cotitură hotăritoare şi in viaţa fabricii noastre. Nu cu­vintele , faptele dove­desc că astăzi fabrica este mai mare, mai fru­moasă ca niciodată in cei 75 de ani. Ele mai vorbesc şi despre faptul că trecutul a rămas doar o epocă de groaz­nice amintiri. Avem a­­cum prilejul să facem comparaţie Intre zilele mohorîte ale trecutului şi cele însorite de as­tăzi. Pregătirile febrile ce se fac in cinstea acestui eveniment simt fără precedent, ele n-ar putea fi concepute in­tr-o fabrică unde munca este exploatată, dar sunt pe deplin posibile aici la noi, in condiţiile regimu­lui nostru democrat­­popular. Fiecare muncitor este hotărît să sărbătorească această aniversare, cu cele mai mari succese în muncă, cu atit mai mult cu cit sărbătoarea noastră coincide cu ma­rea sărbătoare a prole­tariatului internaţional, cea de a 40-a aniversare a Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie. Sărbătoreşte şi fabrica care recent şi-a mărit capacitatea cu o secţie nouă, modernă. Nu ştiu dacă am reu­şit să exprim tot ce vroiam; totuşi simt o­­ satisfacţie, trimiţindu-vă aceste rinduri. Sf. Gheorghe la 14 octombrie 1957. HEGYI Z. GIZELLA, muncitoare a fabricii de textile „Gheorghe Dó­zsa“ din Sf. Gheorghe Cum întîmpină colectivul nostru aniversarea marii sărbători Aflîndu-ne în ajunul sărbătoririi a 40 de ani de la istoricul act înfăptuit de glorioasa clasă muncitoare rusă, colectivul nostru de muncitori, teh­nicieni şi ingineri obţine zi de zi noi şi însemnate victorii, pentru a întîm­­pina cu cinste istoricul eveniment. Imediat după bilanţul realizărilor obţinute de harnicul nostru co­lectiv în cinstea marii noastre sărbă­tori naţionale, ziua de 23 August, consfătuirile de producţie au fost transformate în noi prilejuri de re­înnoire a angajamentelor, de lansare a chemării la întrecere socialistă în cinstea Marelui Octombrie. Am pri­mit cu satisfacţie chemarea la în­trecere a muncitorilor fabricii de mobilă „Simó Géza“ din Tg. Mureş, precum şi cea a departamentului nostru, care are drept scop cucerirea drapelului de întreprindere fruntaşă pe ramură. Am căutat să ne îndepli­nim angajamentele asumate, iar acum cînd ne aflăm în faţa unui nou bi­lanţ, putem constata cu satisfacţie faptul, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii noastre şi-au făcut pe deplin datoria. Indicele planului la producţia globală pe ul­tima lună a fost îndeplinit în pro­porţie de 101 la sută, iar la producţia marfă cu 100 la sută. Productivitatea muncii a crescut faţă de plan cu 0,5 la sută, obţinîndu-se în acelaşi timp o reducere a preţului de cost de 3 la sută. Aplicarea măsurilor tehnico-or­­ganizatorice prevăzute în angaja­ment, printre care figurează punerea în funcţiune a unui pod rulant de 3 tone pentru încărcatul şi descărcatul vagoanelor, construirea unui alt ase­menea pod de 10 tone pentru de­montat locomotive, instalarea unui fierăstrău panglică la modelărie etc., a contribuit la obţinerea acestor re­zultate, la uşurarea simţitoare a muncii. Raţionalizările, mica mecanizare şi chiar perfecţionările tehnice se află în centrul preocupării muncitorilor noştri. Numai în ultima perioadă a anului la cabinetul tehnic au fost înregistrate 43 propuneri de Inovaţii, dintre care 26 şi-au şi găsit aplica­rea. Aplicarea şi generalizarea meto­delor de aşchiere rapidă a metalelor a cuprins majoritatea strungarilor din secţia strungărie a întreprinderii. Ei aplică cu succes metodele vesti­ţilor strungari sovietici Bîkov şi Bortkievicî, obţinînd astfel zi de zi noi şi însemnate realizări în utiliza­rea maximă a strungurilor. Membrii cabinetului tehnic şi ai cercului A.S.I.T., înţelegînd rolul important al descoperirii şi valorificării re­zervelor interne, al promovării a tot ce este bun şi util, îndrumă şi stimu­lează cu pricepere iniţiativa inepuiza­bilă a masei de muncitori. Ei au studiat şi aplicat recent cu succes metoda prelucrării în bloc la raboteză a unor piese de locomotivă, creind astfel posibilitatea prelucrării cutiilor de grăsime, piele, manivele, suporţi etc., cu o reducere a timpu­lui de prelucrare cu 30—40 la sută. Ar mai putea fi­ înşirate şi alte multe, din succesele cu care întîmpi­­ni colectivul nostru marea sărbătoa­re a proletariatului internaţional. Ele nu sînt altceva decît un rezultat firesc al îndrumării permanente a or­ganizaţiei de bază P.M.R., a comite­tului raional de partid, al muncii politice consecvente dusă de comu­niştii fabricii noastre. Tezele prelucrate în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice despre politica externă de pace a statului sovietic, despre însemnătatea istorică a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, au contribuit la ridicarea nivelului politic al muncitorilor, la întărirea încrederii lor nestrămutate în politica fermă de pace a Uniunii Sovietice şi a statului nostru demo­crat-popular. MAKSAY FERENCZ Directorul I.R.UM.. Reghin încă un ciştig de 10.000 lei la CEC Tov. Gecző Margareta, salariata cîştiguri 112—201—580 a obţinut la Sfatului popular raional Gheorghieni,­­ tragerea din 30 septembrie 1957 m­­on­strîndu-şi economiile in libretul cu­­ cîştig de 10.000 Iei...

Next