Steaua Roşie, septembrie 1958 (Anul 7, nr. 630-637)
1958-09-03 / nr. 630
Spre noi succese in transformarea socialistă a agriculturii Din toate colţurile regiunii noastre ne sosesc zilnic veşti care oglindesc hotărîrea cu care ţăranii muncitori păşesc în număr tot mai mare pe drumul arătat de partid, pe drumul agriculturii socialiste. — Anul acesta — scrie corespondentul nostru Hurdugaciu Macedo — în raionul Reghin peste 2.000 familii de ţărani muncitori au păşit pe drumul vieţii noi. După consfătuirea de la Constanţa au luat fiinţă 9 ani întovărăşiri, în care s au unit 468 familii. Alte 727 familii au intrat, în această perioadă, în unităţile existente. Astăzi oriunde ai merge, colectiviştii şi întovărăşiţii vorbesc cu mîrdrie despre succesele obţinute de ei prin munca comună: 2514 kg secară la hectar. Atît au obţinut de pildă anul acesta colectiviştii din Tg. Secuiesc. Cei din Hătuica au realizat o producţie medie de 2541 kg secară la hectar. Cu 800 kg grîu la hectar au obţinut mai mult colectiviştii din Porumbenii Mari decît ţăranii muncitori din Porumbenii Mici, deşi au condiţii de lucru şi de pămînt asemănătoare. Şi întovărăşiţii din Chendu Mare, Apalina, Gurghiu etc., au obţinut producţii mult mai mari decît ţăranii muncitori cu gospodărie individuală din aceleaşi comune. Numai în contul avansului de 40 la sută, colectiviştii din Trei Sate au primit la zi muncă cîte 2,100 kg grîu, 0,700 kg orz, şi alte produse. Gospodăria agricolă colectivă din Valea Crişului, dezvoltîndu-şi ramurile anexe şi mărind cantităţile de cereale şi produse animale contractate, a reuşit anul acesta să împartă lunar avansuri băneşti membrilor. Şi la cooperativa agricolă de producţie din Bicfalău, raionul Sf. Gheorghe, s-a repartizat avans membrilor cîte 5,38 lei la zi-muncă. Toate acestea demonstrează cu prisosinţă că numai agricultura socialistă este în stare să asigure producţii tot mai mari, să asigure venituri sporite ţărănimii muncitoare. Nu-i întîmplător deci că pe zi ce trece tot mai mulţi ţărani muncitori îşi manifestă dorinţa de a face part din unităţile agricole cooperatiste. De la 25 iulie la 25 august a. c., în Regiunea noastră au luat fiinţă 38 întovărăşiri şi două gospodării agricole colective în care au intrat peste 1.500 familii de ţărani muncitori, iar în întovărăşirile existente peste 400 familii. Cu acestea numărul unităţilor cooperatist-socialiste din regiunea noastră s-a ridicat la 544 cuprinzînd aproae 38.000 familii de ţărani muncitori, cu peste 84.500 ha pămînt. După consfătuirea de la Constanţa, organele şi organizaţiile de partid au intensificat munca politică pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului agricol cooperatist, pentru atragerea ţărănimii muncitoare pe drumul agriculturii socialiste. In raionul Gheorghieni, de pildă, anul acesta au luat fiinţă mai multe întovărăşiri decît în 6 ani anteriori. De curînd la Tulgheş, a luat fiinţă a patra întovărăşire, iar la Lăzarea este în curs de înfiinţare a treia întovărăşire, pentru care au înaintat cereri 150 familii de ţărani muncitori. In raionul Cristuru Secuiesc doar în trei sate nu există unităţi agricole cooperatiste. Experienţa a dovedit că acolo unde organizaţiile de partid desfăşoară o intensă şi permanentă muncă politică, unde membrii de partid stau în fruntea luptei pentru transformarea socialistă a agriculturii, rezultatele nu întîrzie să se arate. Tocmai de aceea, acum, mai mult ca oricînd, organele şi organizaţiile de partid sunt chematate să folosească toate formele pentru popularizarea avantajelor de care se bucură ţăranii muncitori, păşind în unităţile agricole cooperatiste. Repartizarea avansurilor în gospodăriile agricole colective trebuie să constituie un minunat prilej de popularizare a superiorităţii agriculturii socialiste. In acest sens să fie organizate vizite în gospodăriile agricole colective patru ca ţăranii muncitori cu gospodărie individuală să vadă roadele muncii în comun, să vadă viaţa colectiviştilor. Prin gazetele de stradă, panouri, prin agitatori etc. să se popularizeze recoltele obţinute de gospodăriile colective şi întovărăşiri prin lucrarea pămîntului în comun, cu mijloace mecanizate şi după metodele înaintate. Cade în sarcina comitetelor raionale de partid ca zi de zi să acorde un sprijin concret organizaţiilor de bază de la sate în munca de transformare socialistă a agriculturii. In regiunea noastră există toate condiţiile pentru obţinerea de noi şi noi succese în cooperativizarea agriculturii. Avem forţe capabile de a atrage pe drumul vieţii noi, pe baza liberului consimţămînt, zi de zi sute şi sute de familii de ţărani muncitori. «“sub arampania Incepînd cu hotarul Gorneştiului şi continuînd prin părţile Ercei, Fărăgăului, pe valea Luţului, ajungînd tocmai la Vătava, Deda apoi pe valea Burghiului şi trecînd prin părţile Chiherului, Iara de Mureş şi din nou spre Gorneşti, peste tot găseşti tractoare şi maşini ale S.M.T.-ului din Reghin, care deservesc 9 gospodării agricole colective, 39 întovărăşiri agricole şi un mare număr de ţărani cu gospodării individuale. Muncitorii din ateliere ca şi tractoriştii au pregătit maşinile, uneltele agricole şi tractoarele cu care au lucrat în campania de vară în cele mai bune condiţiuni. Şi acestea nu le consemnăm pentru a lăuda cu orice preţ S.M-T.-ul din Reghin, ci datorită faptului că în tot timpul campaniei de vară, atît la recoltatul cerealelor cît şi la treieratul lor, care se apropie de sfîrşit, maşinile şi tractoarele cu care s-a lucrat nu au avut nici o defecţiune. Ori, acest lucru este foarte important. Aceasta se datoreşte şi muncii politice desfăşurate, precum şi creşterii conştiinţei muncitorilor din S.M.T. Acolo unde munca a fost bine organizată, şi a existat colaborare între brigăzile de la gospodăriile agricole colective şi cele din S.M.T., rezultatele au fost cît se pare de bune, iar tractoriştii care au deservit aceste unităţi şi-au depăşit planul lucrărilor agricole din campania de vară. Lucrînd pe tractorul „Salineţ“, tractoristul Topor Mihai şi-a realizat planul în campania de vară în proporţie de 232 la sută. Din anul 1951, de cînd lucrează la S.M.T. Reghin, tractoristul Gheorghică Vasile a fost mereu fruntaş. Deci nu se putea ca în actuala campanie să rămînă erdaş. Şi nici n-a rămas. El şi-a realiat planul în proporţie de 169 la sută. Planul şi l-au depăşit şi tractoriştii Suciu Gheorghe, Nagy Gheorghe, Tanko Ştefan, Máthélean şi alţii. Dintre brigăzi, brigada a IlI-a condusă de Vasile Moldovan a obţinut cele mai bune rezultate, reuşind să-şi depăşească planul cu 20 la sută. La aceste succese obţinute de tractorişti se mai adaugă economiile realizate la motorină şi la piesele de schimb. Sîntem în perioada cînd lucrările de pregătire a solului pentru campania agricolă de toamnă sînt în plină desfăşurare, iar peste cîteva zile se va începe şi însămînţatul cerealelor de toamnă. Dacă despre buna funcţionare a tractoarelor şi maşinilor care au lucrat în campania de vară am putut scrie cuvinte de laudă, apei despre importanţa care s-a acordat dezmiriş- titului şi arăturilor de vară nu putem afirma acelaşi lucru. Conducerea sta-ţiunii ca şi agronomii de sector nu au acordat importanţa cuvenită acestei lucrări. Tot aşa s-a întîmplat şi anul trecut. Rezultatul a fost că pro- | ducţiile obţinute de unităţile deservite de staţiune au fost slabe. La Ideciu de Sus de pildă, tractoristul Puiu, mai mult s-a plimbat cu tractorul decît a lucrat. A fst o pe- rioadă bună de lucru cînd în decurs de 10 zile a efectuat doar 4,5 hantri. In campania de toamnă să sperăm că asemenea situaţii nu se vor mai ivi. Din cele 8 brigăzi existente la staţiune, 5 sunt brigăzi permanente care deservesc în special gospăriile agricole colective din Bateş, Dejgrad, Lueriu, Ideoluri şi Petelea, şi care şi-au început deja activitatea. Avansuri în cereale Odată cu terminarea treierişului majoritatea gospodăriilor agricole colective au distribuit cereale membrilor în contul avansurilor de 40 la sută. Pentru fiecare zi muncă efectuată, colectiviştilor li s-a împărţit numai din grîu celor din Nazna cîte 5,20 kg, celor din Păingeni cîte 2 kg, celor din Srnei 1,60 kg, etc. Din cele 29 gospodării agricole colective existente în raionul Tg. Mureș, la 25 s-a distribuit deja avansul de 40 la sută. Multe din ele au repartizat cereale și pentru fondul de bază al gospodăriei. G.A.S. Reghin Recoltatul lăstarilor altoi Din nou... în căutare de la începutul anului am cutreierat regiunea In lung şi-n lat. Am vizitat gospodăriile colective de pe Valea Nirajului, a Mureşului şi Oltului. Peste tot am pus aceiaşi întrebare : „Aveţi păsări“? Răspunsul primit, de peste tot, m-a nemulţumit. Adunînd laolaltă toate păsările existente la gospodăriile agricole colective din regiunea noastră, am totalizat abia 2.024 bucăţi. Şi iată-ne, după cîteva luni, din nou în căutare de păsări. De data aceasta am pornit pe urmele puilor. Discutasem cu tov. Varga Tiberiu, directorul centrului avicol regional din Tg. Mureş. „Peste 190.000 pui am produs un incubator spuse el. — Incepînd din luna februarie săptămlnal au ieşit cite 7.000 pui“. — Unde au ajuns aceşti pui ? mi-am pus întrebarea. Și am pornit pe urmele lor. Am poposit la gospodăria agricolă colectivă din Vadu. Acum, Máthé András, preşedintele gospodăriei vorbeşte cu mîndrie. — Avem 500 pui. Invăţînd din documentele consfătuirii de la Constanţa, ne ocupăm şi cu creşterea păsărilor. Cu aceeaşi mîndrie vorbesc şi colectiviştii din Mădăraş-Ciuc. — Numai în cîteva săptămîni, puii cumpăraţi de noi cu 2,80 lei bucata, au crescut atît îneît valorează peste 12 lei bucata, — spune colectivistul Gáli Ignat. — Noi n-am cumpărat 500, ci 1.000 de pui, — ne spun membrii gospodăriei colective din Daia, raionul Odorhei. Adlţia a cumpărat şi gospodăria colectivă din Stnpaul. — Ce v-a determinat să cumpăraţi cîte 1.000 de pui ? — Aşa-i mai rentabil. Doar şi norma pentru un îngrijitor este de 1.000 bucăţi pui. O simplă socoteală ne arată că membrii gospodăriilor colective din Daia şi Sînpaul, raionul Odorhei, au judecat bine. De ce să ţinem 100 de pui, cînd acelaşi om care îngrijeşte 100, poate îngriji 1.000? s-au întrebat ei. Prin creşterea a 1.OOG de pui, nu*■ mai două luni de zile, fiecare gospodărie colectivă poate realiza un venit curat de peste 3.700 lei. Şi aceasta, socotind îngrijitorului un cîştig zilnic de 30 lei. Creşterea a 100—200 pui desigur nu este rentabilă. Mai mult costă valoarea zilelormuncă depuse de îngrijitor, decît venitul realizat de pui. Dar să lăsăm socotelile, şi să ne continuăm drumul. Iată-ne acum la gospodăria conectivă din Cristuru Secuiesc. Păsări aveţi ? Am procurat de la incubatoarele din Tg. Mureş 400 pui, pe care îi creştem. — Nu se putea mai mult ? ?... — Noi, am procurat 500 pui, — spun colectiviştii din Ernei. — Şi voi puteaţi mai mult. La Şardul Nirajului, păsările gospodăriei colective te poţi număra pe degete. 5 găini. Nici mai mult, nu mai puţin! unde or fi cei peste 190.000 pui ce şi-au luat drumul anul acesta de la incubatoarele centrului avicol regional ? Mare parte au mers la gospodăriile agricole de stat din Reghin şi Catalina. Aproape 40.000. Mulţi au trecut hotarele regiunii, unii chiar cu avionul, oprindu-se tocmai la Ploeşti, Oradea etc. Oare să le fi fost frică să rămînă în regiunea noastră ? Nu, nicidecum. Din contră, se pare că unor colectivişti din regiunea noastră le este frică de pui, deşi de cînd e lumea nu s-a pomenit ca puii sau păsările în general să mănînce vreun om, ci numai invers. Atunci de ce din cei peste 190.000 pui, numai in jurul a 8.000 bucăţi au ajuns în gospodăriile colective din regiune şi din aceştia majoritatea la cele din raionul Odorhei ? Iată o întrebare care cere rezolvare şi răspuns. Cum s-au ocupat oare organele şi organizaţile de partid şi sfaturile populare de această problemă importantă după consfătuirea de la Con- A-' stanţa a crescut mult interesul şi preocuparea ţărănimii muncitoare din regiunea noastră, pentru creşterea numărului de păsări. Acest lucru îl dovedeşte şi faptul că ţăranii muncitori cu gospodării individuale din raionul Tg. Mureş au cumpărat de la centrul avicol regional din Tg. Mureş peste 20.O la pui de o zi. Un număr asemănător de pui au cumpărat şi ţăranii muncitori din raionul Odorhei. In raionul Topliţa, de asemeni, dacă în al-l timii ani nu s-a dus nici un pui, anul acesta şi-au luat drumul spre satele raionului ce la incubatoarele din Tg. Mureş, peste 6.000 pui. „Nici o gospodărie fără păsări“. Această lozincă, cu litere de-o şchioapă, te întîmpină cum ai făcut primul pas la incubatoarele din Tg. Mureş. Ea a fost citită şi recitită de mulţi ţărani ,muncitori din raionul Reghin, care de multe ori au venit aici pentru a-şi cumpăra pui. Din păcate însă această lozincă nu este încă cunoscută de nici una din cele 8 gospodării colective din raionul Reghin şi nici de alte numeroase gospodării colective din regiunea noastră. Drumul nostru nu s-a terminat. Ne am propus să continuăm acest drum în căutare de păsări, pină vom găsi la fiecare gospodărie colectivă din regiunea noastră cel puţin 200 păsări la 100 ha cerealiere. P . POPȘOR Să intensificăm acţiunea de insilozare 5 tone nutreţ murat pentru fiecare unitate vită mare. Iată sarcina care ne stă în faţă. Pentru regiunea noastră este foarte importantă realizarea acestei sarcini, în vederea obţinerii producţiilor de 3.000 lapte la gospodăriile agricole de stat, 2.250 1 la gospodăriile colective şi 2.000 1 la gospodăriile individuale, pe cap de vacă. Importanţa folosirii nutreţului murat este cu prisosinţă dovedită de către unităţile care îl folosesc, ca de pildă, de gospodăria agricolă colectivă Calnic care în primele 7 luni ale acestui an a realizat deja 1.425 lapte pe cap de vacă de la cele 3 vaci, avînd vaci cu o producţie zilnică de 22—25 . Tovarăşul Antal Ferenc, membru în întovărăşirea zootehnică din comuna Frumoasa, din raionul Ciuc, a predat la stat 18.000 1 lapte, folosind în hrana vacilor şi nutreţ murat. Prin însiozarea furajelor se produc pierderile cele mai mici de substanţe nutritive, mai ales de albumină digestibili, pe cîtă vreme prin pregătirea uscată a fînurilor, mai ales nutreţurile verzi pierd pînă la 40 la sută din valoarea nutritivă. Sub forma de nutreţ murat pierderile sînt minime, ajungînd cel mult pînă la 10 la sută. Nutreţul însilozat este absolut necesar pe timpul iernii, asigurînd nutreţul suculent şi dietetic necesar, fiind totodată şi ieftin. La însilozare se pot folosi tot felul de buruieni şi reziii din agricultură, care altfel, sau nu se folosesc sau se pierd. Este cunoscut faptul că un hectar 4e porumb cu o producţie medie de 3.000 kg boabe şi 6.000 kg coceni asigură 5.600 unităţi nutritive. Orzul, la o producţie de 2.000 kg boabe la ha şi 2.500 kg paie, dă 2.000 unităţi nutritive. Faţă de acestea un ha porumb pentru siloz cu o producţie de 60.000 kg masă verde la ha, care poate fi uşor atinsă şi depăşită, asigură prin însilozare 12.000 unităţi nutritive. La o producţie de 80.000 kg la ha asigură 16.000 unităţi nutritive. Aceasta înseamnă 24.000 lapte de pe un ha porumb de siloz, faţă de 11.200 1. lapte în cazul porumbului pentru boabe. Superioritatea nutreţului însilozat trebuie să fie cunoscută tuturor crescătorilor de animale; nici un efort nu trebuie precupeţit pentru realizarea necesarului de nutreţ murat. Campania de însilozare a nutreţurilor se începe odată cu apariţia nutreţurilor verzi. Dar cu toate acestea inregiunea noastră nu s-a realizat nici 15 la sută din cantitatea planificată. Ea continuă în prezent prin însirozarea porumbului de sitoz şi a rezidiilor de la sfecla de zahăr, cartofi şi altele. La folosirea nutreţurilor verzi timpurii unele gospodării agricole colective ca cele din Dalnic, Lăzarea, Sîntimbru şi altele au folosit pentru însilozare şi stuful verde din lunca apelor. Faţă de nevoia de a mobiliza toate forţele pentru realizarea planului de însilozare, sfaturile populare raionale şi comunale, unele secţii agricole respectiv conducerile gospodăriilor agricole colective, nu au luat nici pînă în prezent măsurile necesare, lăsînd ca lucrurile să se desfăşoare de la sine. Astfel, în primul rînd trebuie asigurată capacitatea de însilozare, prin construcţii ieftine de silozuri, mai ales de gropi simple, aşa cum fac gospodăriile agricole de stat precum şi folosirea însilozării la suprafaţă. Nu trebuie să ne limităm însă numai la construcţiile de silozuri din beton. Se poate obţine nutreţ însilozat de foarte bună calitate şi în gropi de pămînt, amenajate prin lipirea cu lut, arderea şi văruirea lor. Tocăturile de nutreţ existente la S.M.T.-uri, gospodării sau în altă parte trebuie folosite la maximum. Peste tot trebuie începută însilozarea porumbului de siloz. In acest an s-au cultivat suprafeţe mai mari cu porumb, deci recomandăm gospodăriilor agricole colective să asigure cel puţin 5 tone nutreţ însilozat pentru o vită mare, deoarece prin însilozare vor obţine mai multe unităţi nutritive. Pentru regiunea noastră realizarea sarcinii de însilozare a nutreţurilor este o condiţie principală pentru ridicarea producţiei animale. Ce părere au însă despre acest lucru tovarăşii referenţi de bază furajeră, ingineri şi zootehnişti din raioanele Tg. Mureş, Reghin, Odorhei şi Sîngeorgiu de Pădure care încă nu cunosc nici cantităţile de nutreţ pe care le au însilozat gospodăriile din raioanele lor ? De ce raportează ei oare la regiune cantităţi mai mici decît cele realizate ? Cum coordonează ei această acţiune ? Campania de însilozare a nutreţurilor a început în toată ţara. Colectiviştii din regiunile Constanţa, Galaţi, şi altele îndrumaţi de organele tehnice, au însilozat cantităţi mari de nutreţuri, cu toate că acum doi ani nici nu cunoşteau acest nutreţ. In această acţiune noi am rămas în urmă. Este deci timpul să luăm măsurile amintite mai sus, de a începe cu toate forţele acţiunea de însilozare, pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin. Tehnicienii din cadrul unităţilor socialiste ale agriculturii, gospodării de stat, S.M.T.-uri şi cei de la secţiile agricole au sarcini de răspundere în această privinţă. Pentru popularizarea acestui nutreţ trebuie extinsă însilozarea pe lîngă staţiunile de montă comunale, făcind in fiecare sat şi comună demonstraţii practice cu crescătorii de animale. Folosind experienţa gospodăriilor agricole de stat care sunt fruntaşe în această acţiune, să însilozăm în gropi simple sau la suprafaţă, şi să nu aşteptăm construcţii di silozuri din beton, dacă momentan nu le avem. Dr. EMIL PASAT