Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)
1959-06-10 / nr. 710
CHEMARE Culpe Conducerile caselor de cultură din regiune in cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, colectivul de conducere al Casei de cultură din comuna Ghidfalău, raionul Sf. Gheorghe, cheamă la întrecere toate casele de cultură din regiune, pentru obţinerea titlului de: „Casă culturală model“. Scopul întrecerii este îmbunătăţirea activităţii multilaterale a caselor de cultură şi a condiţiilor materiale ale muncii culturale, incit ziua de 23 August să poată fi sărbătorită In mod demn. întrecerea începe la 10 iunie a.c. şi durează pînă la 10 august şi stabileşte următoarele puncte: 1. — Pină la 15 august să se termine reparaţiile generale şi curente din venitul realizat de casele de cultură, în baza hotărîrii aduse în acest sens de Consiliul de Miniştri. 2. — Sărbătorirea zilei de 23 August să se facă în case de cultură zugrăvite frumos şi ornate cu gust. 3. — Să se ia măsuri de completarea mobilierului necesar (în sălile de spectacole bănci, scaune, în săli de repetiţii, biblioteci dulapuri, mese etc.; instalaţii pentru scene, culise, completarea draperiilor etc.) 4. — Confecţionarea unor lozinci şi ornări corespunzătoare din punct de vedere politic şi estetic. 5. — Să se organizeze practici agrotehnice, în scopul transpunerii în viaţă a celor învăţate cu ocazia cursurilor agrotehnice din timpul iernii. 6. — In perioada lucrărilor agricole să se ţină în mod regulat analizele de muncă duminicale. 7. — Activizarea echipelor culturale cu ocazia analizelor duminicale şi cu alte ocazii, în localitate sau în satele învecinate, la serbările populare etc. 8. — Sărbătorirea festivă a zilei de 23 August. Secretarul comitetului comunal Preşedintele comitetului de partid executiv al sfatului popular gall Sándor Jankó árpád Directorul casei de cultură, ORBÁN DEZSŐ ★ Desfăşurarea întrecerii va fi îndrumată de comitetul raional de partid care va ţine o analiză cu directorii căminelor culturale pînă la 30 august a.c. Colectivul de muncă stabilit de secţiunea de învăţămînt şi cultură de pe lingă sfatul popular regional va stabili casa de cultură care va merita pe plan regional titlul de: „Casă de cultură model“. Să sărbătorim cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei noastre cu realizări deosebite în muncă. Angajamente îndeplinite Cristian Teodor, maistru şef la depozitul de cherestea de la U.I.L. Lunca Bradului a conceput o inovaţie „Vagonet şi linie pentru transportul cu candal“, şi nu s-a lăsat până n-a terminat-o. Inovaţia lui a fost discutată la cabinetul tehnic, apoi aprobată de T.I.L. Miercurea Ciuc, pentru care el a primit suma de 500 lei, iar în tranşa a II-a a mai primit încă 467 lei. Pentru strădania lui, Cristian Teodor a fost recompensat cu aproape 1.000 lei. In cursul lunii martie a. c., la propunerea organizaţiei U.T.M., colectivul de muncitori — majoritatea tineri tehnicieni şi ingineri — au răspuns la chemarea comitetului regional UT.M. lansată în lumina Plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, luîndu-şi frumoase angajamente in ce priveşte creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, economisirea de diferite materii prime şi auxiliare etc., în valoare de 63.400 lei. Tinerii de la secţia lăzi, constituiţi în brigăzi de producţie s-au angajat să economisească în cursul anului, pe baza aplicării iniţiativei tinerilor de la „Progresul“ Brăila, o economie de 42.000 lei prin prelucrarea scurtăturilor lemnoase. Asemenea angajamente şi-au luat şi tinerii din hala gatere, atelierul mecanic şi alţii, cu toţii constituiţi în brigăzi de producţie. Ca urmare a străduinţelor lor, la 17 aprilie, planul de producţie la hala gatere era realizat în proporţie de 115 la sută, la deşeuri pentru celuloză de 123 la sută, la secţia lăzi de 100 la sută şi la şipci export de 122 la sută. Frumoase rezultate s-au obţinut şi în luna martie. De exemplu, reducerea preţului de cost, faţă de indicii planificaţi a fost realizată în proporţie de 3,39 la sută, realizîndu-se un beneficiu de 223.725 lei. La obţinerea rezultatelor respective un aport deosebit au dat comuniştii Pomjánek Ioan circularist, Vajda Alexandru pendularist, utemiştii Iacob Simion gaterist, Boban Nicolae circularist şi alţii. GH. BÁLINT Participă cu însufleţire la acţiuni patriotice Femeile din comuna Corbu iau parte cu multă însufleţire la acţiunile patriotice din raza comunei lor. Sub îndrumarea comitetului comunal, femeile noastre aduc şi ele contribuţia lor la acţiuni patriotice. Astfel, ele au luat parte la plantarea puieţilor de brad pe o suprafaţă de 2 ha. Fruntaşe în această acţiune au fost Blaga Ioana, Beghea Iuliana, Zaiaţ Eleonora, Mezei Maria, Răucescu N. Ana, Şandor Ana şi altele. Demn de remarcat este faptul că şi cei mici —adică pionierii şi şcolarii — caută să urmeze exemplul părinţilor lor. Cadrele didactice de la şcolile elementare de 4 ani din comună, au căutat să folosească ocaziile ivite pentru a dezvolta dragostea faţă de locul natal şi patrie, faţă de munca însufleţită pe care o duc părinţii lor şi întregul nostru popor muncitor. In acest scop, ei au condus copiii la „Piriul Zlamănului“, unde au făcut lucrări de întreţinere a puieţilor de brad, plantaţi în anul trecut, prostind 500 ore muncă voluntară. S-au evidenţiat în această acţiune patriotică următorii prinieri şi şcolari: Spaciu Ştefan, Ciocan Petru, Spaciu Natalia, Urzice, I. Floarea, Goia Elena, Blaga Nicolae,Nistor Nicolae, Silvaş Ioan şi alţii. De asemenea, pionierii şi şcolarii de la şcoala Barasău au mai prestat 160 ore muncă voluntară la lotul zootehnic, unde au curăţit terenul de pietre, crenguţe uscate şi altele. In prezent, ei participă la acţiunea de strîngere a fierului vechi. A. GANEA Organizaţiile de bază şi membrii de partid îşi analizează activitatea In perioada actuală, conform planului de muncă întocmit de către Comitetul comunal de partid, fiecare organizaţie de bază de pe raza comunei îşi analizează munca depusă în primul semestru al anului 1959. Este un prilej foarte bun de a constata în ce măsură s-au aplicat în viaţă hotărîrile partidului şi guvernului, hotărîrile luate cu ocazia alegerilor, un prilej de a scoate la iveală lipsurile în muncă şi cauzele acestora, pentru a putea îmbunătăţi munca de partid in viitor. Studiind dările de seamă întocmite de birourile organizaţiilor de bază precum şi ale comitetului comunal de partid, se constată că organizaţiile de partid, îndrumate de către comitetul comunal au obţinut pe perioada celor şase luni rezultate frumoase. A crescut maturitatea politică a membrilor de partid, care au reușit în mai mare măsură să conducă activitatea politică și economică de pe raza comunei. In această perioadă, pentru aplicarea în practică a Plenarei C. C. al P.M.R. din 9— 13 iunie 1958, comitetul comunal de partid s-a preocupat în mod deosebit de întărirea rîndurilor partidului, de întărirea vieţii de partid, de creşterea răspunderii personale faţă de sarcinile încredinţate. In această perioadă s-au primit un număr de 13 candidaţi de partid dintre cei mai buni ţărani colectivişti, întovărăşiţi şi învăţători, bărbaţi şi femei. De asemenea, organizaţiile de bază au pus în discuţie şi au analizat, activitatea necorespunzătoare a unor membri de partid, luînd măsuri statutare. Organizaţia de bază din G.A.C. Vătava s-a întărit prin primirea a 3 noi candidaţi de partid, dintre colectiviştii şi colectivistele fruntaşe. Noii candidaţi, ca tov. Moţoc Alexandru, Cioată M. Ioan şi Todeă Ioana luptă cu mult elan, alături de ceilalţi membri de partid, pentru dezvoltarea gospodăriei, pentru atragerea întregii ţărănimi muncitoare, din comuna noastră, în G.A.C. In satul Rîpa de Jos, aparţinător comunei Vătava, organizaţia de bază a primit în această perioadă, un număr de 3 candidaţi de partid, şi anume pe tov. Toma Traian, preşedintele întovărăşirii, Sas Gheorghe utemist şi Puiu Vasile, ceea ce a dus la o înviorare a muncii de partid. In cadrul întovărăşirii din comuna Vătava a luat fiinţă o grupă de partid care se preocupă de munca politică şi de educarea ţăranilor întovărăşiri, ajutînd comitetul de conducere în rezolvarea sarcinilor economice. Pe baza graficului întocmit de către comitetul comunal de partid s-a urmărit ca adunările planificate să se ţină la termenele fixate. Participarea membrilor şi candidaţilor la şedinţe este mult îmbunătăţită, iar absenţele nemotivate sunt pe cale de a disipare complet. Membrii comitetului au fost împărţiţi pe organizaţii de bază pentru a le ajuta în pregătirea şi desfăşurarea adunărilor. Astfel, tov. Toma Alexandru răspunde de organizaţia de bază a gospodăriei colective, tov. Todea Pavel de organizaţia de bază a întovărăşirii Rîpa de Jos, Urzică Petru de grupa de partid a întovărăşirii Vătava, Sasu Vasile de organizaţia de bază comunală Vătava etc. Problema cooperativizării agriculturii în cadrul comunei noastre a constituit preocuparea de căpetenie a fiecărei organizaţii de bază în parte. La alegeri, acum şase luni, rezultatele nu au fost prea strălucite, astăzi prin munca comuniştilor, sprijiniţi de masa largă a oamenilor muncii s-au cooperativizat 1.250 ha teren, avînd satul Rîpa de Jos complet cooperativizat, iar Vătava în proporţie de 90 la sută. Gospodăria colectivă, care a devenit centrul atenţiei ţăranilor muncitori din comuna noastră şi-a mărit suprafaţa, cu ocazia primirii de noi ţărani muncitori, cu peste 80 ha. Sporirea şeptelului este de asemeni în atenţia comitetului de partid şi a organizaţiilor VIAŢA DE PARTID de bază. Numărul de oi în cadrul gospodăriei a crescut cu peste 200, prin cumpărare şi creştere proprie. S-a mărit numărul vacilor cu lapte, iar în primăvara aceasta s-au plantat peste 300 pomi şi 7.000 bucăţi de viţă de vie. Planul la însămînţări a fost îndeplinit sută la sută iar în ce priveşte muncile de întreţinere a culturilor, prin buna organizare a muncii, prin participarea 100 la sută a membrilor G. A. C. la muncă, gospodăria reuşeşte să se menţină în frunte cu toate muncile agricole. Cele mai frumoase vaci de lapte şi oi în comună sînt la G.A.C. Cu multă încredere s-au înscris în G.A.C. şi participă regulat la muncă, familia ţăranului muncitor Gherman Vasile de la nr. 199, cu patru braţe de muncă, a ţăranului muncitor Haja Constantin de la nr. 281, Gherman Vasile de la nr. 208, Buglea Lucreţia şi alţii. O bună parte din colectivişti ca de exemplu Haja Ioan, Moţoc Alexandru, Petruţ Toader şi alţii îşi fac case noi. Sînt condiţii ca gospodăria colectivă din Vătava, îndrumată şi ajutată de comitetul de partid, să se dezvolte. Organizaţiile de bază din cadrul întovărăşirilor s-au preocupat de întărirea fondului de bază, de creşterea lui. In luna mai fiecare întovărăşit din Vătava cît şi Rîpa de Jos au predat o oaie pentru fondul de bază. De asemenea, au subscris cîte 4 litr brînză, 10 bor ovăz de fiecare familie, tot pentru fondul de bază. Din producţia agricolă de grîu, porumb etc., 10 la sută a fost contractată cu cooperativa din localitate, iar veniturile realizate vor intra tot în fondul de bază. Atît întovărăşirea din Vătava cît şi cea din Rîpa de Jos îşi vor construi saivane pentru oile proprietate obştească. In rezolvarea sarcinilor, organizaţiile de bază folosesc în permanenţă activul fără de partid. Tovarăşii din activul fără de partid sînt pregătiţi din 10 în 10 zile, asupra situaţiei interne şi internaţionale, şi li se ţin conferinţe pe diferite teme de partid; fiecăruia îi sînt repartizate sarcini concrete iar birourile organizaţiilor de bază analizează felul în care membrii activului fără de partid se achită de sarcini. Cei mai activi, sînt Pop Pavel, Bondrea Leonîda, Gherman Aurel, Moţoc Alexandru şi alţii. Organizaţiile de bază s-au preocupat în această perioadă şi de îndrumarea organizaţiilor de masă. Trimestrial munca U.T.M.ului, a comitetului de femei, A.R L.U.S.-ului şi sindicatului, este analizată, luîndu-se hotărîri corespunzătoare. Membrii comitetului comunal de partid au participat la adunările organizaţiilor de masă, dînd ajutor concret. Activitatea de educare și culturalizare a maselor a fost dusă conform sarcinilor stabilite în planul de culturalizare de doi ani a comitetului comunal de partid. S-au extins în mai mare măsură propaganda prin conferinţe, cercurile de citit pe grupe de case, cercurile de cultură generală. La învăţămîntul de partid au participat toți membrii şi candidaţii de partid. S-au evidenţiat în mod deosebit candidaţii de partid: Gherman Dumitru Huian, Moţoc Alexandru, Sasu Vasile şi alţii. Cu ocazia analizei dărilor de seamă semestriale, a organizaţiilor de bază şi a comitetului comunal de partid, se vor lua hotărîri corespunzătoare care să ducă la îmbunătăţirea întregii vieţi de partid, a vieţii economice şi culturale din comuna noastră. TOMA ALEXANDRU secretarul comitetului comunal de partid COOPERATIVA CELULOIDUL BUCUREŞTI, str. 30 Decembrie nr. 54. Raionul T. Vladimirescu. Telefon 15.45.54. VINDE FĂRA REPARTIŢIE întreprinderilor de stat şi cooperatiste — Pînză Sterling — Bandă Sterling de 15,20, 25 şi 30 mm. — Pergamoid pe doc pentru tapiţerie — Muşamale pentru huse la tapițerie — Tub Warnisch de la 2—12 mm. Pentru industrializarea superioară a lemnului Urmînd indicaţiile plenarei Comitetului Central al P.M.R. din noiembrie 1958, Consiliul regional al sindicatelor împreună cu Trustul de industrializare a lemnului din Miercurea Ciuc, au organizat sîmbătă 6 iunie la Topliţa un instructiv schimb de experienţă pe tema: „Pentru industrializarea superioară a lemnului“. La acest schimb de experienţă au luat parte şefii tehnicieni sau tehnicienii, cît şi preşedinţii comitetelor de întreprindere de la toate U.I.L.-urile din regiunea noastră. După referatul „Industrializarea superioară a lemnului la U.I.L. Topliţa“ prezentat de tovarăşul Mohacek, pe aceeaşi temă, directorul T.I.L.-ului din Miercurea Ciucov. Vajda Ákos a informat pe cei prezenţi despre succesele pe care le au obţinut an de an U.I.L.-urile din regiunea noastră în domeniul industrializării superioare a masei lemnoase, a ridicării indicelui de utilizare a acesteia. Ca urmare a înzestrării unităţilor de prelucrare a lemnului cu noi maşini, a introducerii pe scară largă a micii mecanzări, la majoritatea U.I.L.-urilor a crescut în mod simţitor randamentul de utilizare a masei lemnoase de la 59,3 la sută cit era în 1949, la 64,7 la sută în 1955, iar in acest an la unele U.I.L-uri la 67 la sută. La discuţii, cei prezenţi au sorbit despre experienţa lor in prelucrarea superioară a lemnului, despre importanţa acestui schimb de experienţă unde au avut multe de învăţat. In drumul spre cea mai superioară valorificare a lemnului de răşinoase şi a celorlalte esenţe indigene, la I.F.I.L. Reghin — a spus tovarăşul Stan Vasile — am obţinut rezultate frumoase prin utilizarea acestuia in construcţia ambarcaţiunilor, instrumentelor muzicale, planoarelor şi aparatelor de zbor cu motor. Numeroase tipuri de bărci care înainte se confecţionau din lemn de cedru, mahon, teac şi alte esenţe, aduse cu mari cheltuieli din străinătate, astăzi se produc la noi din lemn de răşinoase selecţionat. Dacă înainte cu 10 ani lemnul de răşinoase selecţionat din pădurile noastre se exporta sub formă de semifabricat şi noi importam instrumente muzicale, astăzi, am ajuns ca noi să exportăm instrumente muzicale de bună calitate confecţionate din lemn de răşinoase selecţionat şi paltin. Tot la acest schimb de experienţă s-a prelucrat şi un referat cu privire la protecţia muncii A. P. Curs cu agronomii La Centrul şcolar agricol din oraşul Tg. Mureş a început un curs de specializare la care participă peste 50 ingineri agronomi din cadrul gospodăriilor agricole de stat, gospodăriile agricole colective şi secţiile agricole raionale de pecuprinsulregiunii noastre. La aceste cursuri care durează ■5 zi-k^teeipcru, sânt in*. struiţi asupra felului cum se va face recunoaşterea culturilor In cîmp în vederea asigurării seminţelor de calitate necesare sectorului agricol socialist în continuă dezvoltare.