Steaua Roşie, decembrie 1959 (Anul 8, nr. 760-768)
1959-12-02 / nr. 760
Sosirea la Sisuanesta a delegaţiei P. C. U. S. in frunte cu v. S. Hruşciov BUDAPESTA (Agerpres). — Răspunzînd invitaţiei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, în capitala Ungariei a sosit, pentru a participa la lucrările Congresului al Vll-lea al P.M.S.U., o delegaţie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în frunte cu N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Din delegaţie fac parte A. P. Kirilenko, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., primsecretar al Comitetului regional Sverdlovsk al P.C.U.S., P. N. Demirev, prim-secretar al Comitetului regional Moscova al P.C.U.S., I. P. Kazaneț, prim-secretar al Comitetului regional Stalino al P.C. din Ucraina, E S. Naumova, al doilea secretar al Comitetului raionului Leningrad al P.C.U.S. din oraşul Moscova, T. F. Ştîkov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al U. R.S.S. în Ungaria. Pentru a întîmpina pe membrii delegaţiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, pe aeroport au sosit János Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., Ferenc Münnich, preşedintele guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc ungar; György Marosán, Gyula Kállai, Lajos Fehér şi Jenő Fock, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U.; Sándor Gáspár, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Budapesta al P.M.S.U. Ora 14,25. Un avion „TU-104* cu aripi argintii aterizează şi se opreşte în faţa clădirii aeroportului. Conducătorii P.M.S.U. şi celelalte persoane aflate pe aeroport se apropie de avion şi salută cu căldură pe oaspeţii care coboară din el. Tovarăşul N. S. Hruşciov se îmbrăţişează cu János Kádár şi Ferenc Münnich Un grup de pionieri ungari şi sovietici oferă lui N S. Hruşciov şi celorlalţi membri ai delegaţiei buchete de trandafiri şi garoafe. Membrii delegaţiei sînt ovaţionaţi de reprezentanţii oamenilor muncii care au sosit pentru a-i primi pe oaspeţii sovietici. Tovarăşul N. S. Hruşciov răspunde la saluturile cordiale. Apoi tovarăşul N. S. Hruşciov şi János Kádár se urcă în automobil şi pleacă spre reşedinţa rezervată delegaţiei. flrWt* Pi _____________________ Noul siloz construit la Oroszháza este complet automatizat și mecanizat și are o capacitate de 250 vagoane cereale. nnmul reactor atomic al K. v. Ungară, construit cu ajutorul Uniunii Sovietice, a intrat în funcţiune la Institutul central de cercetări fizice din Budapesta. Aici se vor face importante cercetări şi vor fi produşi izotopi radioactivi ce vor fi folosiţi în agricultura industria, medicina, şi biologia maghiară. Greva a peste 1.000.000 de funcţionari publici din Franţa PARIS. Corespondentul Agerpres transmite : Manifestaţiile de protest ale funcţionarilor publici continuă în întreaga Franţă sub semnul luptei pentru îmbunătăţirea salariului spre a face faţă scumpirii costului vieţii. Astfel, după manifestaţiile care s-au desfăşurat săptămîna trecută, la 29 noiembrie peste 1.000.000 de funcţionari publici din întreaga Franţă au declarat o grevă de protest de 24 de ore. Această grevă a fost sprijinită de principalele organizaţii sindicale din Franţa, printre care: Confederaţia Generală a Muncii şi Force Ouvrière. Totodată organizaţiile sindicale ale funcţionarilor publici au adus la cunoştinţă că dacă guvernul francez nu va satisface cererea lor de a li se mări salariul cu 12 la sută, vor reînnoi această grevă la 2 decembrie. Asociindu-se acestei chemări, Sindicatul muncitorilor din serviciul navigaţiei aeriene a declarat că sprijină această acţiune şi că la rîndul său va declara ziua de 2 decembrie o zi revendicativă. Lucrările celui de-al Vll-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar BUDAPESTA. — Corespondentul Agerpres transmite : In dimineața zilei de 30 noiembrie s-a deschis în sala festivă a Palatului cultural „Rozsa Ferenc“ al constructorilor din Budapesta cel de-al Vll-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. In sală au luat loc delegaţii la congres — muncitori, ţărani şi intelectuali reprezentînd pe membri de partid din toate regiunile Ungariei, delegaţi străini sosiţi la congres, ambasadorii ţărilor frăţeşti, invitaţi. La ora 9 dimineaţa au intrat în sala de şedinţe János Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., dr Ferenc Münnich, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Ungare, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., N. S. Hruşciov, prim-secretar al C. C. al P.C.U.S., conducătorul delegaţiei P.C.U.S., membrii Biroului Politic al C. C. al P.M.S.U. şi conducătorii delegaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti sosite la Congres. Cei prezenţi în sală s-au ridicat în picioare şi au salutat cu aplauze prelungite — care s-au transformat inovaţii — pe conducătorii P.M.S.U., pe N. S. Hruşciov şi pe reprezentanţii partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. Congresul a fost deschis de dr. Ferenc Münnich, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., care a dat cuvîntul unui delegat pentru a propune pe membrii prezidiului. In prezidiu au fost aleşi membrii şi membrii supleanţi ai Biroului Politic al C. C. al P.M.S.U., activişti de partid, reprezentanţi ai organizaţiilor de partid din întreprinderi şi sate, conducători ai instituţiilor de stat şi ai organizaţiilor de masă, oameni de artă şi cultură. In prezidiu au fost de asemenea aleşi N. S. Hruşciov, Tan Cijenlin, Walter Ulbricht, Jacques Duclos, Emil Bodnăraş, Giancarlo Paretta, D. N. Aidit, precum şi ceilalţi conducători ai celor 45 de delegaţii ale partidelor comuniste şi muncitoreşti sosite la congres. Dr. Ferenc Münnich a salutat apoi pe delegaţi şi oaspeţi. El a propus să se cinstească memoria unor eminenţi activişti ai mişcării muncitoreşti internaţionale, a unor activişti de partid de seamă din Ungaria, precum şi a eroilor unguri şi sovietici căzuţi în lupta împotriva contrarevoluţiei din Ungaria în toamna anului 1956, întreaga sală s-a ridicat în picioare, păstrînd un moment de reculegere. în cuvîntul său introductiv, dr. Ferenc Münnich a relevat marea importanţă a celui de-al VIIea Congres al P.M.S.U. şi a urat delegaţilor la Congres succes în muncă. După alegerea organelor congresului a urcat la tribună János Kádár, prim-secretar al C. C. al P.M.S.U., care a prezentat raportul de activitate al C. C. al P.M.S.U. Raportul prezentat de János Kádár a fost ascultat cu o deosebită atenţie şi a fost subliniat în repetate rînduri prin aplauze furtunoase, prelungite. In şedinţa de după-amiază a Congresului, Jenő Fock, membru în Biroul Politic şi secretar al C. C. al P.M.S.U., a prezentat raportul „Directivele cu privire la sarcinile economice şi cu privire la pregătirea celui de-al doilea plan cincinal al economiei naționale“. S. Markezinis despre problema slăbirii încordării internaţionale MOSCOVA (Agenpres). — TASS Spiros Markezinis, lider al Partidului Progresist din Grecia, semnează la 30 noiembrie în ziarul „Pravda“ un amplu articol în care examinează problema slăbirii încordării internaţionale în legătură cu recenta vizită în S.U.A. a lui N. S. Hruşciov. Trebuie să se recunoască, scrie el, că rolul preşedintelui Consiliului de Miniştri al statului sovietic, care este un exponent al ideii destinderii încordării internaţionale, este deosebit de remarcabil. Autorul subliniază că, fiind un exponent al ideii destinderii internaţionale, N. S. Hruşciov a trebuit să convingă lumea de sinceritatea intenţiilor sale şi că a înfăptuit pe deplin sarcina care i-a revenit. In timpul tratativelor pe care le-am avut cu Hruşciov şi Mikoian la Moscova, aminteşte Markezinis, am formulat un proiect propriu de creare a unei zone denuclearizate în Balcani. In legătură cu aceasta autorul subliniază că, concomitent cu năzuinţa marilor puteri de a găsi un mod de abordare a problemei asigurării păcii şi dezarmării în ansamblu, ar fi foarte utile şi asemenea eforturi particulare. Markezinis scrie că este complect nejust să se respingă necondiţionat propunerile cu privire la organizarea unei conferinţe în Balcani sau în alte locuri pentru discutarea unor probleme concrete şi pentru promovarea ideii coexistenţei. Discutarea oricărei propuneri este o chestiune a fiecărui stat, scrie el. Markezinis îşi exprimă convingerea că pînă la urmă ideea slăbirii încordării internaţionale va deveni doctrina de politică externă şi a ţării sale. Cred, scrie Markezinis, că nu este departe ziua cînd în Grecia lupta politică va promova personalitățile cele mai adecvate pentru înfăptuirea politicii păcii şi coexistenței, care va deveni pînă atunci politica întregii Grecii. Festivităţile de la Belgrad BELGRAD (Agerpres). — In Iugoslavia au avut loc festivităţile prilejuite de sărbătoarea naţională, 29 noiembrie, Ziua Republicii. Oraşul Belgrad, capitala Iugoslaviei, a fost pavoazat sărbătoreşte. In numeroase locuri au fost dezvelite monumente şi plăci comemorative. Cu prilejul sărbătorii, preşedintele R.P.F. Iugoslavia, I. B Tito, a oferit la 28 noiembrie o recepţie. Printre participanţii la recepţie se aflau conducătorii de stat ai Iugoslaviei, oameni ai artei, culturii şi ştiinţei, reprezentanţi ai întreprinderilor din Belgrad. Au asistat de asemenea prinţul Norodom Stanik, primul ministru al Cambodgiei, care vizitează Iugoslavia, precum şi şefii ambasadelor şi legaţiilor acreditaţi la Belgrad. In cursul zilei de duminică au avut loc mitinguri. „NU încercărilor de a amnistia pe criminalii de război" BRUXELLES (Agerpres). — După cum relatează agenţia France Presse la 29 noiembrie a avut loc la Bruxelles o puternică manifestaţie a membrilor asociaţiilor patriotice din Belgia împotriva intenţiilor guvernului belgian de a amnistia un mare număr de criminali de război. Cortegiul manifestanţilor la rîndul căruia se găseau foşti luptători, văduve de război, foşti prizonieri în lagărele fasciste, s-a ridicat la peste 50.000 de persoane. In cursul manifestaţiei de protest se puteau vedea lozinci pe care scria „Ravensbruck 92.000 de morţi“, sau lozinca „Nu, de o mie de ori nu încercărilor de a amnistia pe criminalii de război“. Manifestanţii s-au îndreptat apoi spre marea piaţă din Bruxelles unde a avut loc un mare miting şi în cursul căruia au luat cuvîntul numeroşi membri ai Confederației naționale a prizonierilor politici. Bătălia de sub zidurile parlamentului japonez Ziarul „Pravda" din 28 noiembrie a publicat o corespondenţă din Tokio in legătură cu demonstraţiile care au avut loc zilele trecute în faţa parlamentului japonez. In corespondenţă se spune, printre altele: Ziua de azi a oferit o lecţie serioasă celor care vor să impună Japoniei o alianţă militară cu S.U.A. încă de dimineaţă la periferiile muncitoreşti ale Tokio-ului, în universităţi şi instituţii de stat s-au întrunit în mitinguri mii de oameni cu steaguri roşii, cu pancarte şi panouri pe care scria : „Jos alianţa americano-japoneză !“, „Să barăm drumul războiului !“, „Să se pună capăt reînarmării !“, „Pentru o Japonie paşnică, democrată şi neutră !“ Aşa a început „Ziua acţiunilor comune împotriva revizuirii tratatului de securitate“. *) La amiază, din toate colţurile oraşului, grupuri compacte de oameni, cu steaguri roşii, s-au îndreptat spre centrul capitalei, spre locul unde se înalţă, pe o colină, o clădire masivă, asemănătoare unei piramide egiptene — parlamentul. Dar drumul spre parlament era barat. Pe străzile din jur fuseseră concentraţi peste 10.000 de poliţişti, înarmaţi cu bastoane de cauciuc şi revolvere. De-a curmezişul drumului, în faţa zidului negru al poliţiştilor, alt zid compact îl formau automobilele blindate. Torentul clocotitor al demonstranţilor creştea mereu, devenea o forţă uriaşa. La orele trei, pe străzile din apropierea parlamentului se adunaseră aproape 100.000 de oameni. In întîmpinarea lor a venit din curtea parlamentului o coloană de deputaţi socialişti şi comunişti, cu eşarfe roşii. Imediat, în cîteva locuri au început mitinguri fulger. Au vorbit mulţimii adunate Asanuma — secretarul general al partidului socialist, Nosaka — preşedintele partidului comunist, Ivai — secretarul general al Consiliului general al sindicatelor. „Înainte !“, „Spre parlament!“, „Poliţişti, căraţi-vă!“ — strigau oamenii din mulţime şi torentul demonstranţilor s-a revărsat peste rîndurile poliţiştilor, ale automobilelor blindate. Poliţiştii au făcut uz de bastoanele de cauciuc. Strada a răsunat de ţipete şi gemete. Din viitoarea clocotitoare, oamenii au scos pe braţe zeci de tovarăşi răniţi şi schilodiţi. In spărturile ivite se avîntau însă noi detaşamente de demonstranţi. „Înainte !“, „înainte !“, se auzeau din toate părţile şi, dintr-odată, rîndurile poliţiştilor au dat înapoi, s-au destrămat ca o ţesătură veche şi putredă. Valul agitat al oamenilor, cu steagurile roşii, s-a îndreptat spre intrarea parlamentului. Porţile ferecate au fost închise repede de către sentinelele înspăimîntate. Dar în zadar — un minut, două — şi porţile s-au clătinat, au troznit, s-au prăbuşit. Măturînd din cale detaşamentele poliţiei, demonstranţii au trecut repede prin curtea largă a parlamentului şi au început să urce treptele de granit de la intrarea principală, străjuită de coloane corintice. Această zi nu o vor uita nici autorităţile, nici forţele progresiste din Japonia : pentru prima oară în istoria ţării, mulţimile agitate şi-au croit drum, cu forţa, spre teritoriul inaccesibil al parlamentului, iar administraţia parlamentului a fost nevoită să-i admită pe delegaţi în sălile organului suprem legislativ al Japoniei. Sub boitele parlamentului s-a putut auzi ecoul chemărilor : „Jos dictatul american !“, „Trăiască libertatea şi independenţa!“. Posturile de radio transmit ştiri şi din alte oraşe ; pretutindeni au loc mitinguri, demonstraţii, la care, potrivit ultimelor date, au participat peste trei milioane de oameni. (Text prescurtat) *) prin revizuirea „tratatului de securitate“ americano-japonez se urmărește grăbirea procesului de remilitarizare a Japoniei (N. R.). Tiparul: INTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr 9 Telefon 2668 4498 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntar din întreprinderi imaturii, Comanda Nr. 6255,