Steaua Roşie, decembrie 1959 (Anul 8, nr. 760-768)

1959-12-02 / nr. 760

Sosirea la Sisuanesta a delegaţiei P. C. U. S. in frunte cu v. S. Hruşciov BUDAPESTA (Agerpres). — Răspunzînd invitaţiei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, în capitala Unga­riei a sosit, pentru a participa la lucrările Congresului al Vll-lea al P.M.S.U., o delegaţie a Parti­dului Comunist al Uniunii Sovie­tice, în frunte cu N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedinte al Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S. Din delegaţie fac parte A. P. Kirilenko, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim­­secretar al Comitetului regional Sverdlovsk al P.C.U.S., P. N. De­­mirev, prim-secretar al Comite­tului regional Moscova al P.C.U.S., I. P. Kazaneț, prim-se­cretar al Comitetului regional Stalino al P.C. din Ucraina, E S. Naumova, al doilea secretar al Comitetului raionului Leningrad al P.C.U.S. din oraşul Moscova, T. F. Ştîkov, ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al U. R.S.S. în Ungaria. Pentru a întîmpina pe membrii delegaţiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, pe aeroport au sosit János Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., Ferenc Mün­­nich, preşedintele guvernului re­voluţionar muncitoresc-ţărănesc ungar; György Marosán, Gyula Kállai, Lajos Fehér şi Jenő Fock, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U.; Sándor Gáspár, prim-secretar al Comitetului oră­şenesc Budapesta al P.M.S.U. Ora 14,25. Un avion „TU-104* cu aripi argintii aterizează şi se opreşte în faţa clădirii aeroportu­lui. Conducătorii P.M.S.U. şi ce­lelalte persoane aflate pe aero­port se apropie de avion şi salută cu căldură pe oaspeţii care co­boară din el. Tovarăşul N. S. Hruşciov se îmbrăţişează cu Já­nos Kádár şi Ferenc Münnich Un grup de pionieri ungari şi sovietici oferă lui N S. Hruşciov şi celorlalţi membri ai delegaţiei buchete de trandafiri şi garoafe. Membrii delegaţiei sînt ovaţionaţi de reprezentanţii oamenilor mun­cii care au sosit pentru a-i primi pe oaspeţii sovietici. Tovarăşul N. S. Hruşciov răspunde la salu­turile cordiale. Apoi tovarăşul N. S. Hruşciov şi János Kádár se urcă în auto­mobil şi pleacă spre reşedinţa re­zervată delegaţiei. flrWt* Pi _____________________ Noul siloz construit la Oroszháza este complet automatizat și me­canizat și are o capacitate de 250 vagoane cereale. nnmul reactor atomic al K. v. Ungară, construit cu ajutorul Uniunii Sovietice, a intrat în funcţiune la Institutul central de cercetări fizice din Budapesta. Aici se vor face importante cercetări şi vor fi produşi izotopi radioactivi ce vor fi folosiţi în agricultura industria, medicina, şi biologia maghiară. Greva a peste 1.000.000 de funcţionari publici din Franţa PARIS.­­ Corespondentul A­­gerpres transmite : Manifestaţiile de protest ale funcţionarilor publici continuă în întreaga Franţă sub semnul lup­tei pentru îmbunătăţirea salariu­lui spre a face faţă scumpirii cos­tului vieţii. Astfel, după manifes­taţiile care s-au desfăşurat săptă­­mîna trecută, la 29 noiembrie pes­te 1.000.000 de funcţionari publici din întreaga Franţă au declarat o grevă de protest de 24 de ore. Această grevă a fost sprijinită de principalele organizaţii sindicale din Franţa, printre care: Confe­deraţia Generală a Muncii şi For­ce Ouvrière. Totodată organizaţiile sindicale ale funcţionarilor publici au adus la cunoştinţă că dacă guvernul francez nu va satisface cererea lor de a li se mări salariul cu 12 la sută, vor reînnoi această gre­vă la 2 decembrie. Asociindu-se acestei chemări, Sindicatul mun­citorilor din serviciul navigaţiei aeriene a declarat că sprijină a­­ceastă acţiune şi că la rîndul său va declara ziua de 2 decembrie o zi revendicativă. Lucrările celui de-al Vll-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar BUDAPESTA. — Coresponden­tul Agerpres transmite : In dimineața zilei de 30 noiem­brie s-a deschis în sala festivă a Palatului cultural „Rozsa Ferenc“ al constructorilor din Budapesta cel de-al Vll-lea Congres al Par­tidului Muncitoresc Socialist Un­gar. In sală au luat loc delegaţii la congres — muncitori, ţărani şi in­telectuali reprezentînd pe membri de partid din toate regiunile Un­gariei, delegaţi străini sosiţi la congres, ambasadorii ţărilor fră­ţeşti, invitaţi. La ora 9 dimineaţa au intrat în sala de şedinţe János Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., dr Ferenc Münnich, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Ungare, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.M.S.U., N. S. Hruşciov, prim-secretar al C. C. al P.C.U.S., conducătorul delega­ţiei P.C.U.S., membrii Biroului Politic al C. C. al P.M.S.U. şi conducătorii delegaţiilor partide­lor comuniste şi muncitoreşti so­site la Congres. Cei prezenţi în sală s-au ridicat în picioare şi au salutat cu aplauze prelungite — care s-au transformat in­ovaţii — pe conducătorii P.M.S.U., pe N. S. Hruşciov şi pe reprezentanţii par­tidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. Congresul a fost deschis de dr. Ferenc Münnich, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.S.U., care a dat cuvîntul unui delegat pentru a propune pe membrii pre­zidiului. In prezidiu au fost aleşi membrii şi membrii supleanţi ai Biroului Politic al C. C. al P.M.S.U., activişti de partid, re­prezentanţi ai organizaţiilor de partid din întreprinderi şi sate, conducători ai instituţiilor de stat şi ai organizaţiilor de masă, oa­meni de artă şi cultură. In prezidiu au fost de asemenea aleşi N. S. Hruşciov, Tan Cijen­­lin, Walter Ulbricht, Jacques Duc­los, Emil Bodnăraş, Giancarlo Pa­­retta, D. N. Aidit, precum şi cei­lalţi conducători ai celor 45 de delegaţii ale partidelor comuniste şi muncitoreşti sosite la congres. Dr. Ferenc Münnich a salutat apoi pe delegaţi şi oaspeţi. El a propus să se cinstească memoria unor eminenţi activişti ai mişcării muncitoreşti internaţionale, a u­­nor activişti de partid de seamă din Ungaria, precum şi a eroilor unguri şi sovietici căzuţi în lupta împotriva contrarevoluţiei din Un­garia în toamna anului 1956, în­treaga sală s-a ridicat în picioa­re, păstrînd un moment de recu­legere. în cuvîntul său introductiv, dr. Ferenc Münnich a relevat marea importanţă a celui de-al VIIea Congres al P.M.S.U. şi a urat delegaţilor la Congres succes în muncă. După alegerea organelor con­gresului a urcat la tribună János Kádár, prim-secretar al C. C. al P.M.S.U., care a prezentat rapor­tul de activitate al C. C. al P.M.S.U. Raportul prezentat de János Kádár a fost ascultat cu o deose­bită atenţie şi a fost subliniat în repetate rînduri prin aplauze fur­tunoase, prelungite. In şedinţa de după-amiază a Congresului, Jenő Fock, membru în Biroul Politic şi secretar al C. C. al P.M.S.U., a prezentat raportul „Directivele cu privire la sarcinile economice şi cu pri­vire la pregătirea celui de-al doi­lea plan cincinal al economiei na­ționale“. S. Markezinis despre problema slăbirii încordării internaţionale MOSCOVA (Agenpres). — TASS Spiros Markezinis, lider al Partidului Progresist din Grecia, semnează la 30 noiembrie în zia­rul „Pravda“ un amplu articol în care examinează problema slăbi­rii încordării internaţionale în le­gătură cu recenta vizită în S.U.A. a lui N. S. Hruşciov. Trebuie să se recunoască, scrie el, că rolul preşedintelui Consi­liului de Miniştri al statului so­vietic, care este un exponent al ideii destinderii încordării inter­naţionale, este deosebit de remar­cabil. Autorul subliniază că, fiind un exponent al ideii destinderii internaţionale, N. S. Hruşciov a trebuit să convingă lumea de sin­ceritatea intenţiilor sale şi că a înfăptuit pe deplin sarcina care i-a revenit. In timpul tratativelor pe care le-am avut cu Hruşciov şi Miko­­ian la Moscova, aminteşte Mar­kezinis, am formulat un proiect propriu de creare a unei zone de­­nuclearizate în Balcani. In legă­tură cu aceasta autorul sublinia­ză că, concomitent cu năzuinţa marilor puteri de a găsi un mod de abordare a problemei asigură­rii păcii şi dezarmării în ansam­blu, ar fi foarte utile şi asemenea eforturi particulare. Markezinis scrie că este com­plect nejust să se respingă necon­diţionat propunerile cu privire la organizarea unei conferinţe în Balcani sau în alte locuri pentru discutarea unor probleme concre­te şi pentru promovarea ideii co­existenţei. Discutarea oricărei propuneri este o chestiune a fie­cărui stat, scrie el. Markezinis îşi exprimă convingerea că pînă la urmă ideea slăbirii încordării internaţionale va deveni doctrina de politică externă şi a ţării sale. Cred, scrie Markezinis, că nu este departe ziua cînd în Grecia lupta politică va promova perso­nalitățile cele mai adecvate pen­tru înfăptuirea politicii păcii şi coexistenței, care va deveni pînă atunci politica întregii Grecii. Festivităţile de la Belgrad BELGRAD (Agerpres)­. — In Iugoslavia au avut loc festi­vităţile prilejuite de sărbătoarea naţională, 29 noiembrie, Ziua Re­publicii. Oraşul Belgrad, capitala Iugo­slaviei, a fost pavoazat sărbăto­reşte. In numeroase locuri au fost dezvelite monumente şi plăci comemorative. Cu prilejul sărbătorii, preşedin­tele R.P.F. Iugoslavia, I. B Tito, a oferit la 28 noiembrie o recep­ţie. Printre participanţii la recep­ţie se aflau conducătorii de stat ai Iugoslaviei, oameni ai artei, culturii şi ştiinţei, reprezentanţi ai întreprinderilor din Belgrad. Au asistat de asemenea prinţul No­rodom Stanik, primul ministru al Cambodgiei, care vizitează Iu­goslavia, precum şi şefii ambasa­delor şi legaţiilor acreditaţi la Belgrad. In cursul zilei de duminică au avut loc mitinguri. „NU încercărilor de a amnistia pe criminalii de război" BRUXELLES (Agerpres). — După cum relatează agenţia Fran­ce Presse la 29 noiembrie a avut loc la Bruxelles o puternică ma­nifestaţie a membrilor asociaţii­lor patriotice din Belgia împotri­va intenţiilor guvernului belgian de a amnistia un mare număr de criminali de război. Cortegiul manifestanţilor la rîndul căruia se găseau foşti lup­tători, văduve de război, foşti pri­zonieri în lagărele fasciste, s-a ridicat la peste 50.000 de persoa­ne. In cursul manifestaţiei de pro­test se puteau vedea lozinci pe care scria „Ravensbruck 92.000 de morţi“, sau lozinca „Nu, de o mie de ori nu încercărilor de a amnistia pe criminalii de război“. Manifestanţii s-au îndreptat apoi spre marea piaţă din Bruxelles unde a avut loc un mare miting şi în cursul căruia au luat cuvîn­­tul numeroşi membri ai Confede­rației naționale a prizonierilor politici. Bătălia de sub zidurile parlamentului japonez Ziarul „Pravda" din 28 no­iembrie a publicat o cores­pondenţă din Tokio in legă­tură cu demonstraţiile care au avut loc zilele trecute în faţa parlamentului japonez. In corespondenţă se spune­, printre altele: Ziua de azi a oferit o lecţie se­rioasă celor care vor să impună Japoniei o alianţă militară cu S.U.A. încă de dimineaţă la periferiile muncitoreşti ale Tokio-ului, în universităţi şi instituţii de stat s-au întrunit în mitinguri mii de oameni cu steaguri roşii, cu pan­carte şi panouri pe care scria : „Jos alianţa americano-japone­­ză !“, „Să barăm drumul războiu­lui !“, „Să se pună capăt reînar­­mării !“, „Pentru o Japonie paşni­că, democrată şi neutră !“ Aşa a început „Ziua acţiunilor comune împotriva revizuirii tratatului de securitate“. *) La amiază, din toate colţurile oraşului, grupuri compacte de oameni, cu steaguri roşii, s-au în­dreptat spre centrul capitalei, spre locul unde se înalţă, pe o colină, o clădire masivă, asemănătoare unei piramide egiptene — parla­mentul. Dar drumul spre parlament era barat. Pe străzile din jur fuseseră concentraţi peste 10.000 de poli­ţişti, înarmaţi cu bastoane de cauciuc şi revolvere. De-a curme­zişul drumului, în faţa zidului negru al poliţiştilor, alt zid com­pact îl formau automobilele blin­date. Torentul clocotitor al demon­stranţilor creştea mereu, devenea o forţă uriaşa. La orele trei, pe străzile din apropierea parlamen­tului se adunaseră aproape 100.000 de oameni. In întîmpinarea lor a venit din curtea parlamentului o coloană de deputaţi­ socia­l­i­şti şi comunişti, cu eşarfe roşii. Imediat, în cîteva locuri au început mitin­guri fulger. Au vorbit mulţimii a­­dunate Asanuma — secretarul general al partidului socialist, No­­saka — preşedintele partidului co­munist, Ivai — secretarul gene­ral al Consiliului general al sin­dicatelor. „Înainte !“, „Spre parlament!“, „Poliţişti, căraţi-vă!“ — strigau oamenii din mulţime şi torentul demonstranţilor s-a revărsat pes­te rîndurile poliţiştilor, ale auto­mobilelor blindate. Poliţiştii au fă­cut uz de bastoanele de cauciuc. Strada a răsunat de ţipete şi ge­mete. Din viitoarea clocotitoare, oamenii au scos pe braţe zeci de tovarăşi răniţi şi schilodiţi. In spărturile ivite se avîntau însă noi detaşamente de demonstranţi. „Înainte !“, „înainte !“, se auzeau din toate părţile şi, dintr-odată, rîndurile poliţiştilor au dat îna­poi, s-au destrămat ca o ţesătură veche şi putredă. Valul agitat al oamenilor, cu steagurile roşii, s-a îndreptat spre intrarea parlamentului. Por­ţile ferecate au fost închise repe­de de către sentinelele înspăi­­mîntate. Dar în zadar — un mi­nut, două — şi porţile s-au clăti­nat, au troznit, s-au prăbuşit. Măturînd din cale detaşamentele poliţiei, demonstranţii au trecut repede prin curtea largă a parla­mentului şi au început să urce treptele de granit de la intrarea principală, străjuită de coloane corintice. Această zi nu o vor uita nici autorităţile, nici forţele progresis­te din Japonia : pentru prima oară în istoria ţării, mulţimile a­­gitate şi-au croit drum, cu forţa, spre teritoriul inaccesibil al par­lamentului, iar administraţia par­lamentului a fost nevoită să-i admită pe delegaţi în sălile orga­nului suprem legislativ al Japo­niei. Sub boitele parlamentului s-a putut auzi ecoul chemărilor : „Jos dictatul american !“, „Tră­iască libertatea şi independenţa!“. Posturile de radio transmit ştiri şi din alte oraşe ; pretutindeni au loc mitinguri, demonstraţii, la ca­re, potrivit ultimelor date, au par­ticipat peste trei milioane de oa­meni. (Text prescurtat) *) prin revizuirea „tratatului de securitate“ americano-japonez se urmărește grăbirea procesului de remilitarizare a Japoniei (N. R.). Tiparul: INTREPRINDER­EA POLIGRAFICĂ, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr 9 Telefon 2668 4498 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntar din într­eprinderi imaturii, Comanda Nr. 6255,

Next