Steaua Roşie, octombrie 1963 (Anul 12, nr. 230-256)
1963-10-01 / nr. 230
Oameni de nădejde !ai viitor Pe coridor, aşteptau la rînd mulţi tineri şi tinere îmbrăcaţi frumos, ca pentru zile festive. Era intr-o zi de confirmare de noi membri in organizaţiile U.T.M. In faţa biroului Comitetului orăşenesc U.T.M. se prezintă tineri, muncitori şi elevi care au merite deosebite in muncă, în învăţătura şi în activitatea obştească. Fiecare doreşte sincer să participe alături de întregul nostru tineret la construirea socialismului, să devină un tînar destoinic şi bine pregătit, un tinăr pe măsura zilelor pe care le trăim, întrebaţi: „de ce doriţi să deveniţi utemişti?’, răspunsurile au fost diferite ca formulare, dar ele se contopeau in acelaşi torent uriaş de năzuinţi îndrăzneţe pe care păşeşte azi întregul nostru tineret condus de partid. Iată cîteva răspunsuri: — Să particip mai organizat la realizarea sarcinilor puse în faţa tineretului de partid. Alt răspuns: — Aş dori din suflet să devin un om de nădejde al viitorului, un om cu un profil nou, multilateral. Altia: — Doresc să intru în organizaţia revoluţionară de tineret pentru a contribui prin munca şi activitatea mea la construirea socialismului, să fiu un tînăr demn de tradiţiile revoluţionare ale tineretului nostru. Dornici de a munci, de a intra în marea armată a tineretului revoluţionar, aceşti tineri muncitori şi elevi, care au acumulat zi de zi „puncte“ pentru a se prezenta în faţa organizaţiei cu note de 8, 9 şi 10 pentru a li se acorde încrederea de anatemist, îşi manifestă una şi aceeaşi dorinţă tinerească: a fi folositori patriei. Cîţiva elevi de la Şcoala medie nr. 5 du. Tg-Mureş, au fost şi ei prezenţi la confirmare. Bela Moldovan e în clasa a VilI-a B. Tiu al unui mecanic de locomotiva, a absolvit şcoala elementară cu media 9,66. A trecut examenul de admitere în cl. a VlII-a cu succes. Mai în anii trecuţi, la Casa pionierilor din Tg.-Mureş, alături de alţi destoinici aeromodelşli l-am întîlnit şi pe Septimiu Mihalie. Era elev la o şcoală elementară. Acum purta uniforma de licean şi aştepta grav momentul hotărîtor — confirmarea. Atunci, privindu-l la masa de lucru, mi s-a părut un talentat constructor, acum un poet. Vasile Puşcaş este în cl. a VIII- a C. In timpul şcolii elementare a avut, în mai multe rînduri, sarcini din partea organizaţiei de pionieri. Acum, pe lingă preocupările şcolare practică şi sportul. Sport a făcut şi în anii trecuţi, dar mai presus de toate a fost şcoala. Acest tînăr înalt, cu o ţinută demnă de şcolar, mi-a mărturisit că marea lui pasiune este chimia. Vrea să devină inginer chimist. Ana Demeter, tot fiică de ceferist, doreşte să devină profesoară de matematică. Dar atunci când a fost întrebată de prezidiu ce a citit, nu, s-a sfiit să răspundă, îmi place poezia. Am citit pe Eminescu, Coşbuc, Petöfi, Beniuc. Matematica şi poezia, două pasiuni, două drumuri către toate comorile spirituale, din care orice om soarbe cu nesaţ zi de zi Klara Kopetny, Ungore Szép din clasa a VlII-a şi Andrei Bara din clasa a IX-a pare că şi-au ales profesiunea preferată. Ei ştiu de acum ce au de făcut. Şi Literatura beletristică pe care o citesc îi ajută in acest sens. Andrei Bara citeşte acum despre astronauţi — , pasionează cosmonautica, una dintre ştiinţele secolului nostru dar care se află ...cum abia la începuturile ei. Toţi aceşti tineri care sînt la început de drum in viaţă, la vîrsta cutezanţei, a îndrăznelii şi visurilor, vorbesc admirabil despre viitorul lor, despre un anume ideal spre care fiecare priveşte cert, hotărît. Odată intraţi în rîndul organizaţiilor U.T.M., aceşti tineri vor întări marea armată tinerească acoperită de atîta glorie de tinerii care şi-au jertfit viaţa pentru o viaţă pe care o trăim azi. Cresc mereu şi se întăresc rîndurile organizaţiilor U.T.M. cu noi tineri, care în activitatea lor dovedesc multă seriozitate, care învaţă necontenit pentru a deveni oameni demni ai societăţii peialiste. Numai în acest an au fost confirmaţi de către Comitetul orăşenesc U.T.M. pete 930 de membri U.T.M. din rîndul elevilor din şcolile tirgumureşene. ... Am consemnat aici cîteva înduri despre cîţiva dintre mute de tineri din patria noastră care păşesc cu siguranţă in viaţă. „Vreau să intru în rîndurile organizaţiei U.T.M. pentru a continua activitatea începută în organizaţia de pionieri“ — scria unul in adeziunea sa. Şi alţii au aceleaşi năzuinţe. In şcoală au primit cravata şie de pionieri, în şcoală au primit carnetul roşu de utemist, iar de aici ei pornesc spre porţile partidului, spre înaltul titlu de comunist. A. URZICA Aloi lucrări de artă monumentală Sutele de mii de oaspeţi ai litoralului Mării Negre, din ţară şi de peste hotare, au găsit în acest an staţiunile împodobite cu noi lucrări de artă monumentală: statui din piatră sau metal, basoreliefuri, compoziţii murale etc. Mozaicul conceput de Jules Perahim înfăţişînd viaţa nouă a Dobrogei socialiste, care plachează întreaga faţadă a impunătoarei clădiri a Casei de cultură din Mangalia, statuile „Cosmonaut" şi „Margareta" executate de Ada Geo Medrea, „Tinereţe" de Boris Caragea, „Foca" de Vasiliu Falii, „Confidenţa" de Cornel Medrea şi anere instalate la Mamaia, „Cutezanţă" de Selia Zuaf, instalată la Eforie-sud, „Copii" de Doru Popovici, instalată la Eforienord, şi celelalte lucrări expuse aici au stîrnit interesul şi admiraţia vizitatorilor. Note de drum din U.R.S.S. Un itinerar turistic de neuitat Bucureşti — Kiev — Lenin-grad — Riga — Moscova: un itinerar turistic de neuitat. După ce pe drumurile ferate interminabile ale marii ţări sovietice călătoreşti în condiţii optime, avînd la dispoziţie paturi şi masă copioasă de trei ori pe zi în vagonul restaurant, poţi admira pe deplin odihnit peisajele marilor oraşe. Kievul cu gara sa modernă, cu parcurse sale numeroase, cu Niprul cel maiestuos, cu panorama captivantă de pe dealul lui Sft. Vladimir, sau cu Kreşciatik-ul, o arteră principală de o rară frumuseţe, îţi produce din primul moment o profundă impresie. Plutind apoi la înălţimea de 10 000 de m în corpul măreţei păsări de oţel, minată de puternice turboreactoare x.^il4, parcurgi in numai 90 de minute o castă întindere din imensul teritoriu sovietic, care de cel puţin 10 paralele (între 50° şi 60°), pentru ca să cobori dinspre talazurile Golfului Finic pe aerodromul gloriosului Leningrad. Cite vestigii nepreţuite ale trecutului îndepărtat şi apropiat, cite mărturii ale prezentului trinfator nu găseşti aici, in acest oraş al insulelor şi canalelor, ai paiaţelor şi monumentelor, ai tablourilor şi sculpturilor şi al glorioaselor lupte, al Aurorei vestitoare a Marii Revoluţii, al erasmului populaţiei care timp ce 900 de zile a rezistat in conc,i .,, deosebit de grele blocadei ideiştilor hitlerişti. Şi iată şi un alt oraş sovietic, cais in ciuda virstei sale de 750 de ani, azi e mai tînăr ca ori cînd. Riga cea veche cu străzile sale medievale de un pitoresc inegalabil, cu Catedrala „Dom“, fondată în 1211, în care şi-au dat întîlnire stilurile romanic, gotic, Renaşterii şi baroc; Riga cea nouă cu clădirea înaltă a Academiei de ştiinţe, cu faimoasele uzine V.E.F., unde se fabrică aparate de radio şi centrale telefonice automate, sau cele producătoare de instrumente de precizie, de vagoane de cale ferată, turbine etc. constituie intr-adevăr un obiectiv turistic din cele mai atractive. O.N.T. — Carpaţi, respectiv Inturistul îţi oferă apoi o excursie la Rigas-Jurmala, litoralul Mării Baltice, unde pe nisipul plajei se revarsă umbra pădurilor de ruşinoase, alături de care se înşiră un grup de staţiuni balneoclimaterice cu vegetaţie muntoasă, ca şi cum Sovata sau Borsecul nostru s-ar fi mutat la malul mării. Urmează apoi Moscova, „inima şi plămînii“ ţării sovietice — cum o numea Gorki, al cincilea oraş din lume ca populaţie, după New-York, Londra, Tokio şi Sanghai (6.208.000 locuitori). DE LA SCĂRILE RULANTE LA TURBOREACTOARE Cel ce participă la o asemenea călătorie, are prilejul de a „gusta" cele mai variate mijloace de transport, care toate indică uriaşul progres tehnic realizat sub soarea socialismului. Căci, am putea spune, cu excepţia navelor cosmice, am utilizat aproape toate mijloacele de transport. Am călătorit aşadar cu Metroul, atît la Moscova şi Leningrad, cît şi la Kiev, admirînd minunatele staţii decorate cu fel de fel de motive, fiecare din ele avînd un specific bine definit. Dar pînă a ajunge la Metro trebuie să te deprinzi cu scările rulante, care te transportă în cîteva minute în pîntecele pămîntului, în adîncurile staţiilor subterane. Ce să mai spunem despre autobuze şi troleibuze fără taxatori — metodă aplicată şi la noi în cîteva oraşe — sau despre turboreactorul, pe bordul căruia te simţi ca un şoim cu aripile întinse. Cit de minunat e să te plimbi în decursul a numai cîteva zile pe malurile a 3 fluvii mari: Niprul, Neva şi Daugava. Am călătorit şi cu vaporaşul rapid „Raketa", care înfulecă valurile Golfului Finic, gonind cu o viteză de 80 km pe oră. La toate acestea, unii turişti au mai adăugat un „mijloc de transport", numit de ei așa... și anume: au călătorit cu podul. Da... pe unul din podurile Nevei. Desigur, pentru aceasta au trebuit să sacrifice cîteva ore de somn. Căci, pe la orele 2 noaptea, la Leningrad podurile de pe Neva se deschid, pentru ca vapoarele mari să poată trece printre ele. Deschiderea podurilor de pe Neva constituie un interesant punct de atracţie pentru vizita- torii oraşului, în special pentru cei cu înclinaţii spre romantism. Există poduri care se desfac în vertical. Desigur, „o călătorie" pe un asemenea pod ar fi cam riscantă. Turiştii noştri s-au furişat însă pe un pod care se desface, deplasîndu-se pe linie orizontală. Şi astfel s-au putut lăuda că au călătorit „cu podul". Desigur, aaceată „călătorie" originală nu figurează in programul oficial al O.N.T. TRECUTUL ŞI PREZENTUL In tot cursul călătoriei te izbeşti de uriaşul contrast dintre trecut şi prezent. De cită artă, cită măiestrie, au dat dovadă poporul rus, oamenii simpli din imensul imperiu, care trăind în mizere cocioabe de lemn, îndurînd suferinţe de nedescris, au durat minunate biserici şi palate. Cită pompă, cît lux fastuos au fost concentrate, de pildă, într-un asemenea loc ca Petrodvoreţ-ul, cu măreţul palat de vară al ţarilor, Versailles-ul I rusesc şi cu cel mai frumos sis- I tem de fîntîni arteziene din lujme, construit in anii 1721—1722, sub îndrumarea primului tir,ner hidrolog rus Vasili Tuvolkov. La Kiev şi la Leningrad, sau în drum spre Moscova, la Volokolamsk, şi peste tot, întilneşti mii de obiective ce-ţi evocă înaltul spirit de sacrificiu, eroismul glorioasei Armate Sovietice, al acestui popor, care au înfruntat cu atît curaj atacurile furibunde ale bestiilor hitleriste in Marele Război pentru apararea Patriei. Dar astăzi, oraşele sovietice îşi trăiesc viaţa lor cea nouă. Ele se întrec între ele în privinţa parcurilor şi zonelor verzi. Trecînd podul de pe Nipru, în drum spre aerodromul Kievului, cale de kilometri, în orice direcţie te-ai uita, în decorul imen■ selor zone verzi vezi numai blocuri şi blocuri, adevărate orăşele noi ce întregesc fermecăto-I rul peisaj al Capitalei ucrainene. La Leningrad, cartierele noi sunt răsfirate în toate direcţiile Rozei-Vînturilor. La Riga, oraşul medieval e înconjurat de un brîu întreg de construcţii semeţe împresurate cu grădini multicolore; la Moscova raioanele noi, oraşele satelit, îşi revarsă puzderia de palate şi parcuri pe întinderi ce se pierd la orizont. Şi ce să spunem despre Moscova, în care numai în ultimii 4 ani s-au construit 400.000 de apartamente ? Privită pe-nserate, de pe colinele lui Lenin, din faţa măreţului palat al Universităţii Lomonosov, Capitala sovietică cu miile şi miile de lumini ţi se pare ca o constelaţie nouă, strălucitoare, în care luminile reprezintă planete populate de oamenibravi, constructori ai comunismului, de oameni care lucrează cu dăruire, din zori şi pînă-n noapte, spre a-şi face viaţa tot mai fericită, tot mai senină. ŞTEFAN IZSÁK Una din fintînile arteziene de la Expoziţia realizărilor economice ale U.R.S.S. (Fotó: I. MARX) STEAUa Rojie ............ I_II-----II--1--------- între indicii plănuiţii o corelaţie cit mai justă Cooperativa de producţie „Munca colectivă" din Topliţa îşi desfăşoară activitatea într-un complex modern, bine înzestrat şi utilat, şi în alte centre de comandă şi de deservire a populaţiei, unde lucrează mai mulţi cooperatori bine pregătiţi din punct de vedere profesional. Colectivul de conducere alcooperativei, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a luat mai multe măsuri pentru buna desfăşurare a producţiei în toate atelierele cooperativei. In acest scop, în cadrul secţiilor de comandă-confecţii de la Topliţa a fost extinsă munca în 3 faze. Divizarea muncii şi repartizarea celor mai buni croitori la pregătirea, confecţionarea şi finisarea costumelor bărbăteşti şi de damă, a taioarelor şi paltoanelor, a condus la rezultate din cele mai bune. Cooperatorii au predat oamenilor muncii confecţii mai multe şi de bună calitate. La începutul anului, în unele ateliere ale cooperativei, disciplina muncii a lăsat de dorit. Se întîmpla uneori ca unii muncitori să nu folosească timpul de lucru în mod productiv, iar alţii să mai lipsească nemotivat. In consfătuiri, în adunările deschise ale organizaţiei de partid, au fost combătute cu tărie unele manifestări nesănătoase ale croitorilor din atelierul de comandă din Topliţa şi de la alte ateliere. Prin munca politică desfăşurată de organizaţia de partid s-a reuşit ca întreg colectivul să muncească cu grijă şi răspundere pentru îndeplinirea la termen a obligaţiilor şi pentru ridicarea calităţii produselor fabricate de cooperativă. Acest complex de măsuri a contribuit la îndeplinirea planului pe 8 luni la producţia globală în procent de 104,2 la sută, la producţia marfă în proporţie de 101,3 la sută iar a indicelui productivităţii muncii în procent de 100,6 la sută. Realizarea ritmică a planului la principalii indicatori nu înseamnă că activitatea economică a cooperativei este întru totul satisfăcătoare. Comparînd productivitatea muncii cu numărul mediu scriptic al cooperatorilor, se desprinde de la început o neproporţionalitate. Comparînd aceşti principali indicatori, reese că, în cele 8 luni trecute, productivitatea muncii realizată nu este pe măsura posibilităţilor cooperativei. Dacă numărul mediu scriptic al lucrătorilor este îndeplinit în procent de 103,6 la sută, indicele productivităţii muncii este cu ceva mai mare decît sută la sută. Productivitatea scăzută nu se datoreşte numai slabei activităţi a cooperatorilor care nu au avut comenzi, ci şi neaprovizionării atelierelor de comandă cu materiale. Acum U.R.C.M. a expediat cooperativei o parte din materiale. Există, deci, baza pentru obţinerea arei producţii sporite. Pentru aceasta însă, trebuie ca muncitorii atelierului de încălţăminte să depună tot interesul pentru executarea la termen şi în mod corespunzător a comenzilor primite. Cooperatorii de la „Munca colectivă" au rămas în restanţă şi cu beneficiul. Condiţiile create în complex asigură în prezent realizarea unei producţii sporite şi la un preţ de cost mai scăzut. Dar pentru aceasta se recomandă ca în lunile următoare cooperativa să-şi îmbunătăţească activitatea în domeniul expunerii şi prezentării produselor sale. Mulţi dintre cumpărători îşi pot comanda cu încredere încălţăminte sau îmbrăcăminte, dar nu cunosc ce sortimente au creat cooperatorii şi la ce preţ se execută. In această direcţie este bine ca, cît mai curînd posibil, conducerea cooperativei să consulte publicul, să-i ceară părerea, să-i primească sugestiile pentru a putea să-i satisfacă gusturile cu noi sortimente de sezon. Centrele de deservire a populaţiei să ia măsuri pentru a executa comenzile la timp şi la nivelul calitativ cerut. In vederea sporirii producţiei şi a productivităţii muncii este bine ca, în continuare, condu- cerea cooperativei să studieze posibilitatea extinderii activităţilor de producţie şi de deservire, îndeosebi la tricotaje şi la centrul de lenjerie, iar constructorii să execute noi lucrări acolo unde vor fi solicitaţi. In vederea realizării unei corelaţii juste între principalii indicatori ai planului, conducerea cooperativei este datoare să urmărească îndeaproape felul cum se execută comenzile, cum este folosit timpul de lucru și cum luptă colectivul de maiștri pentru indeplinirea acestor indici. GH. BÂRBULESCU „MAI REVENIŢI...“ După ce posesorul libretului CMC. nr. 550—198.. .,a retras suma de 400 de lei, s-a răzgîndit... şi a cerut agenţiei nr. 3 din Tg.-Mureş să-i elibereze şi ultimul sold de 50 de iei. De această dată însă, a avut ghinion. Căci in loc să-şi primească banii i-a fost dat să audă cuvintele de-acum folosite destul de rar: „mai reveniţi", „e ceva neclar în evidenţa noastră". Cînd n-ai ce face, mai aştepţi. A doua zi depunătorul cu pricina a revenit. De această dată Rozalia Ovari, contabilă la oficiu, care de altfel executase şi operaţia de primire a sumei, i-a spus: — Treceţi pe la sediul Casei raionale C.E.C., acolo o să vă ajute tovarăşii să rezolvaţi cazul. Zis şi făcut. Such Nicolae, posesorul libretului cu pricina, s-a prezentat la sediu, la Dobrescu E. Dînsa i-a indicat pentru rezolvarea problemei pe M. Ciurezu, au urmat apoi iar amînări de pe o zi pe alta, şi o serie de discuţii inutile. Totul era clar în libretul depunătorului, semnătură exactă de primire, ştampila C.E.C. aplicată în pătratul respectiv, data etc. Insă suma nu era înregistrată de către contabila Rozalia Ovari pe fişa depunătorului. Pentru remedierea greşelii, nu găsim că era cazul ca depunătorul să fie purtat pe drumuri, rezolvarea problemei amînîndu-se de pe o zi pe alta. Se vede că, din cînd în cînd, în activitatea agenţiei C.E.C. nr. 3 din Tg.Mureş mai apare cîte un mugur de birocraţie. V. MEGHEŞ Zile de toamnă la Borsec (foto: Z. HARAGOS) lucrările de imbunatafiri funciare— factor important in sporirea producţiei reimundmed continua a producţiei agricole şi a suprafeţelor arabile, documentele de partid pun în faţa lucrătorilor din agricultură sarcina de a executa importante lucrări de îmbunătăţiri funciare. In regiunea noastră există peste 145 mii ha terenuri agricole care necesită lucrări hidroameliorative. Din aceste suprafeţe pînă în prezent s-au executat lucrări pe o suprafaţă totală de 17.916 ha, din care pe 13.396 ha au fost executate din fond central, iar pe 14.520 ha prin muncă patriotică şi din posibilităţi locale de către gospodăriile colective. Cele mai bune rezultate în această pri- I vinţă s-au obţinut în raioanele Lujduş, care a executat lucrări hidro- ameliorative pe o suprafaţă de 6.482 ha, raionul Tg.-Mureş, pe o suprafaţă de 6.194 ha. Locul III ii I ocupă în această acţiune raionul Tîrnăveni, care din 3.030 ha ameliorate, 2.457 ha le-a executat prin muncă patriotică şi posibilităţi locale. Pe suprafeţe mai mari de 50 ha, lucrările s-au executat de către gospodăriile colective, pe baza proiectelor întocmite de D.G.A.M., care prin organele sale tehnice a îndrumat şi controlat executarea lucrărilor, asigurînd totodată asistenţă tehnică. In cursul acestui an, la G.A.C. Nazna s-a desecat o suprafaţă de 125 ha, la G.A.C. Eliseni de 30 ha, iar la G.A.C. Acăţari, de 100 ha. La gospodăriile colective din Corund , Ocna de Sus şi Ocna de Jos, în anul 1960, pe bază de proiect, au început lucrările de desecare pe o suprafaţă de 272 ha însă, după ce au executat parţial lucrarea (cca 60 la sută), au abandonat-o, compromiţînd astfel lucrarea şi în felul acesta aducînd pagube însemnate gospodăriilor. Acolo unde s-au executat lucrările integral s-au obţinut rezultate frumoase. Astfel, la G.A.C. Luduş, pe o suprafaţă desecată de 50 ha s-a obţinut un spor de producţie de 50 la sută, la G.A.C. Vidrasău, pe o suprafaţă de 150 ha sporul obţinut în urma desecării se ridică în medie la 40 la suta, iar G.A.C. Dedrad, pe o suprafaţă desecată de 355 ha, a obţinut o producţie cu 40 la sută mai mare. Pe întreaga regiune eficienţa economică a lucrărilor cu îmbunătăţii funciare reprezintă un spor de producţie de 22,6 la sută, iar în unele raioane ca Luduş şi Reghin, sporul mediu de producţie se ridică-la 27 la sută. Amenajarea Văii Nirajului se numără printre lucrările cele mai mari şi mai importante ce se execută pe o suprafaţă de 7.849 ha, din care pînă în prezent cca 5.000 de ha sînt desecate şi 2.000 ha apărate de inundaţii. Faţă de anii anteriori, producţia agricolă pe suprafeţele unde s-au făcut amenajări a crescut în medie cu 20 la sută. Acest spor de producţie s-a obţinut prin terminarea canalului de desecare şi colectare Veţca, prin regularizarea şi îndiguirea parţială a riului Niraj şi prin executarea parţială a unei reţele de desecare. Prin terminarea integrală a lucrărilor, suprafaţa arabilă va creşte pe Valea Nirajului cu 35 la sută. Prin executarea a 27.200 mp de dig s-au apărat de acţiunea distrugătoare a inundaţiilor cca 2.400 ha teren agricol, care pînă în prezent în cea mai mare parte a fost fîneţe şi păşune. Aceste suprafeţe îndiguite fiind uşor mecanizabile, s-au creat posibilităţi de desţelenire putîndu-se trece în categorii de folosinţă ca teren arabil cu o productivitate mult mai mare. Importanţa lucrărilor de pe Valea Nirajului s-a demonstrat în primăvara acestui an, cînd cu ocazia apelor mari cauzate de topirea zăpezii sistemul a funcţionat în mod ireproşabil şi în scurt timp apele s-au scurs prin canalelmra să inunde ca altădată suprafeţe mari de teren. Dar nu este suficient numai ca *ă se execute lucrări de îmbunătăţiri funciare, ci este necesar să se pună un accent mare şi pe întreţinerea lor. In acest sens D.G.A.M. are sarcină concretă şi răspunde pentru intreţinerea lucrărilor. La rîndul lor, şi gospodăriile de stat şi colective trebuie să ia măsuri pentru evitarea degradărilor prin trecerea căruţelor şi a animalelor peste canale şi diguri, la fel trebuie evitată exploatarea nisipurilor din incinta canalelor. G.A.C. Ungheni deşi a fost sesizată asupra deteriorărilor ce le cauzează cu animalele acestor canale, totuşi, n-a luat nici o măsură pentru o îngrijire raţională a lucrărilor executate. Aceeaşi situaţie se prezintă şi în gospodăriile colective din Gheorghe Doja şi Păsăreni. Urmărind îndeaproape eficienţa economică a lucrărilor hidroameliorative s-a constatat că sumele investite cu* aceste lucrări se recuperează în termen de 3—5 ani. In afară de amenajările care au fost executate pînă în prezent, este necesară executarea, în regiune, de lucrări de îmbunătăţiri funciare intră pe o suprafaţă de cca 26.000 ha (din care 500 ha pentru irigaţii şi cca 25.500 ha pentru desecări, îndiguiri şi regularizări). Identificarea acestui teren s-a făcut în colaborare cu conducerile din G.A.C. şi G.A.S. Pentru aceste lucrări există proiecte de execuţie întocmite pentru o suprafaţă de 6.100 ha, iar cca 6.400 ha se pot executa fără proiecte, prin asistenţă tehnică. Prin efectuarea studiilor tehnicoeconomice s-a constatat că o serie de lucrări hidroameliorative se pot executa prin muncă patriotică. Bunăoară, în depresiunea Gheorghieni se pot executa 500 ha prin executarea unor canale de sub coastă prin contribuţia G.A.C.; în raionul Tîrnăveni, la fel, se pot executa lucrări pe o suprafaţă de 120 ha; in raionul Ciuc pe o suprafaţă de 481 ha etc. Pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce ne stau în faţă, recomandăm organelor raionale şi conducerilor gospodăriilor colective, şi îndeosebi inginerilor agronomi din G.A.C., să mobilizeze toate forţele pentru executarea la timp a lucrărilor hidroameliorative în vederea obţinerii unor recolte sporite la hectar. TIBERIU HIRSCHHORN şeful serviciului plan şi organizarea muncii şi salarii din cadrul Districtului de gospodărire a apelor