Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)
1964-06-10 / nr. 135
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 bani Miercuri, 10 iunie 1964 Anul XIII. Nr. 135 (1.940) Organizarea recoltării fîneţelor naturale Gospodăriile colective din regiunea noastră deţin însemnate suprafeţe de fîneţe naturale şi cultivate. Inunele unităţi suprafaţa ocupată cufîneţe naturale reprezintă 50—70 la sută din totalul terenului agricol. Aşe de pildă la gospodăria colectivă din Praid suprafaţa ocupată cu fineţe reprezintă 66 la sută din suprafaţa agricolă, la G.A.C. Mereşti 62 la Stă, la G.A.C. Zetea 66 la sută, la A.C. Tomeşti 67 la sută, la Sîndomninic 77 la sută, la G.A.C. Voşlobeni 71 la sută etc. In gospodăriile din raionul Gheorghieni fîneţele ocupă 57 la sută din suprafaţa agricolă, iar în cele din raionul Topliţa peste 50 la sută. Sînt gospodării colective cu suprafeţe de fîneţe naturale întinse ca de exemplu Joseni, care deţine 3.679 ha, Sîndominic 2.659 ha şi altele. Aceste suprafeţe de fîneţe naturale, bogăţie a gospodăriilor colective, constituie principala sursă de furaje pentru efectivele de animale din proprietatea obştească şi a membrilor colectivişti. De exemplu, din cele 3.000 U. N. (unităţi nutritive) necesare pentru furajarea unei vaci pe timp de un an, 25 la sută sînt asigurate prin consum de fînuri, iar în zonele de munte participarea finului în raţie se ridică pînă la 45—50 la sută. Pentru tineretul bovin, 30 la sută din necesarul de unităţi nutritive pe an îl asigură fînul, la ovine 15 la sută şi la cabaline 25 la sută. In multe cazuri, mai ales în zona de munte unde suculentele şi grosierele lipsesc, fînul este principalul furaj pe o perioadă de cel puţin 180—210 zile din an. Deci recoltarea la timp şi în întregime a acestor fîneţe naturale, cît şi a celor cultivate, trebuie să stea în centrul preocupărilor consiliilor agricole, al consiliilor de conducere din gospodăriile colective şi al tuturor specialiştilor din agricultură. Consiliile agricole ale raioanelor Luduş, Tg.-Mureş, Tîrnăveni, cît şi ale raioanelor Ciuc şi Odorhei au organizat campania recoltării fîneţelor cultivate şi naturale. Gospodăriile colective din Dumbrăvioara, Gorneşti şi altele, au început în epoca optimă recoltarea fîneţelor. De modul de recoltare a fîneţelor naturale, de felul de pregătire şi conservare, depinde asigurarea furajării animalelor pînă în vara anului 1965. Principalul obiectiv pe care-l urmărim în acest an la recoltarea pajiştilor de pe fineţe este realizarea unei cantităţi cît mai mari de fîn de o calitate nutritivă ridicată. In acest scop, în toate gospodăriile colective trebuie să se organizeze recoltarea fîneţelor, lucrare care în raioanele de cîmpie a şi început, pe baza unui plan concret, astfel ca, mobilizînd forţe suficiente, să strîngem fînul în timpul cînd majoritatea plantelor sînt la îmbobocire. Aceasta pentru că în acest stadiu au valoarea nutritivă cea mai ridicată. De exemplu lucerna la îmbobocire are la un kg 0,55 U. N. şi 94 grame albumină digestibilă, iar cînd dă în floare are numai 0,45 U. N. şi 70 kg A. D. Aceeaşi este situaţia şi la gramineele de pe fîneţele naturale. Pentru a putea recolta o suprafaţă cît mai mare din fîneţe în epoca optimă, acolo unde terenul permite, va trebui să folosim cositorite mecanice. In această privinţă conducerile staţiunilor de maşini şi tractoare din Ciuc şi Gheorghieni şi altele sînt preocupate de sprijinirea gospodăriilor pentru recoltarea mecanică a fîneţelor. Munca trebuie organizată în aşa fel ca cele peste 100 de cositori mecanice deţinute de S.M.T. să fie folosite în totalitate. Dat fiind faptul că timpul se menţine variabil, este necesar să se acorde atenţie sporită uscării finului în cele mai bune condiţii. Unele gospodării colective ca cele din Lăzarea, Zetea, Luduş, Gorneşti şi-au pregătit încă din iarnă, prepelegi şi capre pe care se va usca fînul. In timpul scurt ce a mai rămas, trebuie luate măsuri ca din materialul lemnos rezultat din curăţirile de păşuni să se confecţioneze prepelegi pentru uscarea fînurilor în toate gospodăriile colective. Gospodăriile din zona de munte pot confecţiona un număr mai mare de asemenea prepelegi şi capre, pe care să Ie valorifice gospodăriilor colective lipsite de acest material. In prezente în curs cositul leguminoaselor (trifoi şi lucernă). Se recomandă gospodăriilor colective, ca, pe baza experienţei gospodăriilor agricole de stat, să treacă la balotarea lucernei. Lucerna cosită de dimineaţă se lasă în brazdă pînă păleşte şi în cursul după-amiezii aceleeaşi zile se balotează cu ajutorul preselor de fîn. Baloţii se lasă pe cîmp 4—6 zile pentru a se zvînta, după care se clădesc în une mari, asigurîndu-se aerisirea. Prin această metodă se înlătură pierderile însemnate de frunze care se înregistrează în cazul uscării lucernei pe pămînt. Recoltarea în totalitate şi la timp a fîneţelor trebuie să se desfăşoare în fiecare gospodărie sub forma unei campanii bine organizate. Prin recomandările făcute de către Consiliul Superior al Agriculturii adaptate la condiţiile regiunii noastre de către Consiliul agricol regional, s-au creat posibilităţi organizatorice de a cointeresa colectiviştii în cosirea la timp a tuturor fîneţelor naturale. La felul cum vom recolta în acest an unul din cele mai principale furaje, fînul, depinde buna hrănire a animalelor din proprietatea obştească a gospodăriilor colective, cît şi proprietatea personală a colectiviştilor. Dr. EMIL PĂSAT vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Delegaţia de activişti ai P.M.R. s-a reîntors de la Moscova Marţi s-a reîntors de la Moscova delegaţia de activişti ai Partidului Muncitoresc Român, condusă de tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., care, la invitaţia C.C. al P.C.U.S., a făcut o vizită în Uniunea Sovietică pentru a studia experienţa în domeniul conducerii de către partid a economiei. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Leonte Răutu, de membri ai C.C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şi activişti de partid. Au fost de faţă I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti şi membri ai ambasadei. (Agerpres). Drumul pe care îl străbate nisipul pentru a se transforma în sticlă este destul de lung şi complicat. E o metamorfoză complexă şi pretenţioasă. De-a lungul anilor, sticlarii din Tîrnăveni au acumulat o experienţă bogată în procesul de fabricaţie a acestui important produs. In lupta cu timpul, au reuşit să obţină sortimente de înalt nivel calitativ şi au dat însemnate cantităţi de sticlă peste prevederile planului. Prin muncă avîntată, prin buna organizare a complicatelor procese tehnologice şi mai ales prin desfăşurarea cu succes a întrecerii socialiste, ei s-au situat mereu printre fruntaşii din regiunea noastră, dovedind prin fapte că în miezul preocupărilor lor stă hotărîrea de a menţine succesele pe o linie mereu ascendentă. In pas cu timpul, la Fabricade geamuri din Tîrnăveni, se instalează mereu utilaje perfecţionate, moderne. Ele pretind o temeinică pregătire profesională, îmbogăţirea continuă a volumului de cunoştinţe tehnice. Numai în felul acesta maşinile vor produce pe măsura capacităţii lor. Sub îndrumarea organizaţiei de partid, conducerea fabricii a organizat cursuri de ridicare a calificării muncitorilor. Anul trecut, 51 de muncitori de la şlefuirea geamurilor şi de la turnarea oglinzilor şi 44 de sortatori au absolvit cursurile de patru luni de ridicare a calificării. Eficienţa măsurilor este vizibilă. Un exemplu: înainte în 24 de ore se şlefuiau 46 de metri pătraţi de geam. Acum, în acelaşi timp, se realizează 57 metri pătraţi. Sau altul, la turnarea fiecărui mp de oglindă se economisesc acum 2 grame de azotat de argint. Pe baza cunoştinţelor teoretice acumulate şi a îmbinării lor cu practica, mulţi muncitori reuşesc să se menţină în rîndul fruntaşilor şi al evidenţiaţilor. Pavel Biţă, Lucreţia Munteanu, Szövérfi Arpad, Gheorghe Focaşa sînt numai cîţiva din cursanţii care se mîndresc cu titlul de „fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1963“. De asemenea Ioan Hădărean, Zamfira Archiudeanu, Vaier Mészáros, Emma Ziegler, care au fost fruntaşi la cursurile de specializare pentru sortatori, aplică cu succes la locurile lor de muncă cele învăţate. Tradiţia bună continuă şi în acest an. In prezent se desfăşoară cursurile pentru laboranţi. Programul de învăţămînt prevede 125 de ore. Ele sînt împărţite pe materiile: matematică, tehnologia meseriei, studiul materialelor, fizică tehnică, chimie, organizarea producţiei şi protecţia muncii. In fiecare săptămînă, laboranţii participă de trei ori la cîte două ore de curs. De buna desfăşurare a acestora răspunde un om cu experienţă bogată, un bun specialist: Szabó Alexandru, şeful laboratorului. Cei 19 ani de muncă în lumea analizelor şi a probelor îl ajută să predea lecţii pe înţelesul tuturor, să explice pe larg complexele aspecte ale muncii din laborator. Dar Szabó Alexandru nu se mărgineşte doar să predea la ore. El continuă să fie lector şi acolo, în faţa eprubetelor, să îndrume şi să urmărească îndeaproape felul cum execută tinerii probele şi analizele. Şi în ritm cu progresul pe care îl fac cursanţii la materiile de specialitate predate, şeful laboratorului le încredinţează şi lucrări practice din ce în ce mai pretenţioase. Tinerii Panfil Mărgineanu, Ioan Haleş sau Dumitru Petrache sînt printre cei mai sîrguincioşi cursanţi. Progrese îmbucurătoare fac şi alţii, printre care şi Zigler Fridrich. Şeful laboratorului încredinţează acum tinerilor lucrări pretenţioase şi-i urmăreşte îndeaproape. Nu va trece mult timp şi cursanţii de astăzi vor executa cu competenţă cele mai delicate operaţii de laborator. Peste o săptămînă se vor încheia şi aceste cursuri care au început la 15 ianuarie. La aceeaşi dată se va deschide un alt curs, pentru muncitorii de la sectorul geam tras. Şi în această privinţă conducerea fabricii a luat măsuri din timp: cei mai buni tehnicieni şi ingineri vor preda lecţii legate de munca practică a sticlarilor. De asemenea, va începe şi un curs de şase luni pentru electricieni. Experienţa acumulată pînă acum în privinţa bunei organizări şi desfăşurări a cursurilor de ridicare a calificării muncitorilor la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni dovedeşte încă o dată că acolo unde există o preocupare permanentă în acest sens şi mai ales o programare ştiinţifică a lecţiilor, rezultatele nu întîrzie să se arate. E suficient să arătăm două procente care vorbesc de la sine: 106,8 la sută şi 107,6 la sută. Primul indică proporţia în care a fost realizată valoarea producţiei globale planificate pe cele 5 luni din acest an, iar al doilea, procentul de realizare a productivităţii muncii prevăzute pe aceeaşi perioadă. Şi în privinţa îmbunătăţirii calităţii produselor se pot da astfel de exemple: la geam tras, de pildă, 74,7 la sută este de calitatea I. Paralel cu acţiunea de ridicare continuă a calităţii produselor, de îmbunătăţire neîntreruptă a cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor şi cu sporirea productivităţii muncii, întreg colectivul Fabricii de geamuri din Tîrnăveni desfăşoară cu succes întrecerea pentru realizarea în mod exemplar a angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. P. GIURGIU Eficiența cursurilor de ridicare a calificării în numărul de azi: La cinematograful Arta „Tragedia optimistă" (pag. a 2-a). In raionul Reghin : Păşunile pot fi mult îmbunătăţite (pag. a 3-a). Folosirea rezervelor interne pentru creşterea productivităţii muncii (pag. a 3-a). Comentariul zilei : Ce au arătat alegerile din Turcia (pag. a 4-a). Un mesaj adresat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer participanţilor la cea de-a IV-a Reuniune a Comitetelor de colaborare balcanică Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, a adresat un mesaj de salut participanţilor la cea de-a IV-a Reuniune a Comitetelor de colaborare balcanică care are loc la Belgrad. Adresînd urări de succes deplin lucrărilor conferinţei, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române menţionează aportul substanţial pe care Comitetele de colaborare balcanică îl pot aduce la întărirea legăturilortradiţionale între popoarele balcanice. In mesaj se subliniază că înfaptuirea propunerilor guvernului R. P. Romíne din 1957 şi 1959, care urmăreau transformarea acestei regiuni într-o zonă a păcii şi colaborării multilaterale, fără arme nucleare, ar permite ţărilor din regiunea Balcanilor să consacre mai multe forţe şi mijloace problemelor economice şi sociale. In mesaj se arată că guvernul şi poporul român însufleţiţi de dorinţa fierbinte de pace, vor continua să militeze activ pentru menţinerea unor relaţii de bunăvecinătate şi prietenie cu toate țările din Balcani. Succese în întrecere încadrat într-o însufleţită întrecere socialistă pentru realizarea cu succes a angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la I.I.S. „Tehnoutilaj" din Odorhei a obţinut în cinci luni ale anului rezultate remarcabile in producţie. Din angajamentul de a depăşi producţia globală cu un milion Iei pînă la 23 August, s-au realizat pînă la 1 iunie peste 728.000 lei, iar la producţia marfă, din angajamentul de 2.500.000 lei, s-au realizat 2.232.000 lei Acest colectiv a obţinut rezultate frumoase şi la reducerea preţului de cost şi la beneficii peste plan. Astfel, faţă de angajamentul de reducere a preţului de cost cu 550.000 lei pînă la 23 August, s-au realizat în primele patru luni ale anului 476.000 lei, obţinînd în același timp un beneficiu peste plan de 311.000 Iei. Noi cadre pentru comerţ Recent, la Grupul şcolar comercial din Tg.-Mureş a avut loc tradiionala serbare de sfîrşit de an şcoal. Cu acest prilej un număr de 185 de elevi şi-au luat rămas bun de la şcoala în care au învăţat în condiţii dintre cele mai bune timp de ani de zile însuşindu-şi cunoştinţele necesare lucrătorilor din comerţul de stat. Comunistul Iuliu Fauszt, de la întreprinderea Metalochiriica, lucrează în atelierul de sculărie la o nouă maşină de frezat universală. La această maşină se pot executa operaţii dintr-o singură prindere a piesei pe suport, calitatea lucrării fiind foarte bună. Iuliu Fauszt este evidenţiat al întrecerii socialiste pe lunile martie, aprilie şi mai, cînd şi-a depăşit planul de producţie în medie cu 10—72 la sută. La București, un nou rând de bioCuu. Comemorarea lui Mihail Eminescu SESIUNE ŞTIINŢIFICĂ Marţi dimineaţa, în sala mică a calatului R. P. Romîne, au început lucrările sesiunii ştiinţifice organiza- tă de Academia R.P.R. şi Uniunea Creditorilor cu prilejul comemorării şi 75 de ani de la moartea lui Mi- rai Eminescu. Au participat conducători ai unor instituţii centrale, numeroşi acade- m nicieni, scriitori şi alţi oameni de cultură. Au fost de asemenea prezenţi oaspeţi de peste hotare, invitaţi la manifestările prilejuite de comemo- rarea marelui poet. c In prezidiu au luat loc academi- Edemi Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Romîne, Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei, Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii scriitorilor, G. Călinescu, M. Ralea, V. Eftimiu, D. Panaitescu-Perpessicius şi Zaharia Stancu, Demostene Botez, membru corespondent al Academiei şi Ion Pas. Sesiunea a fost deschisă de acad. Iorgu Iordan. In continuare acad. G. Călinescu a ţinut comunicarea „Eminescu, poet naţional", acad. M. Radea — „Concepţia despre lume şi viaţă a lui Eminescu în lumina curentelor filozonce şi ideologice din timpului său", iar acad. M. Beniuc, comunicarea „Eminescu, luceafărul poeziei romîneşti". Numeroşi oaspeţi de peste hotare au adus saluturi sesiuni. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres). Expoziţie comemorativă Marţi, in sala rotunda a palatului R. P. Romîne a avut loc inaugurarea expoziţiei comemorative „Mihail Eminescu", organizată de Muzeul literaturii romîne. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. D. Panaitescu Perpessicius. Expoziţia prezintă, într-o ordine cronologică, momente din viaţa şi opera marelui nostru poet. Sînt expuse manuscrise originale, masca sa mortuară, facsimile după o serie de manuscrise înfăţişînd procesul de elaborare a poemelor „Luceafărul", „Călin", „împărat şi proletar" etc., hărţi marcînd peregrinările sale prin ţară şi străinătate, imagini ale locurilor pe unde a trecut poetul, portrete ale sale şi ale celor apropiaţi, exemplare din lucrările editate începînd din anul 1883 şi pînă acum, lucrări eminesciene traduse în numeroase limbi străine, precum şi studii aparute peste hotare privind opera sa. O serie de grafice înfăţişează aprecierea de care poetul se bucură în rîndurile largi ale poporului, amploarea pe care a căpătat-o editura şi studiul operei sale în anii de după eliberarea ţării, cînd au fost tipărite 1.563.000 exemplare faţă de numai 115.000 în perioada anilor 1884—1944. (Agerpres) Manifestări în regiune In cadrul manifestărilor prilejuite de „zileleMihai Eminescu" în regiune au fost organizate duminică, 7 iunie,numeroase manifestări literare şi cultural-artistice dedicate marelui poet de la a cărei moarte se împlinesc anul acesta 75 de ani. La Dumbrăvioara, Acăţari, Voiniceni, Vărgata, raionul Tg.-Mureş, Sîndominic, Cîrţa, Plăieşi, Ciceu, raionul Ciuc, Urmeniş, raionul Luduş, şi în alte peste 50 de sate din regiune a fost ţinută conferinţa „Mihai Eminescu, luceafărul poeziei româneşti". In staţiunile balneare Borsec, Tuşnad, Lacu Roşu şi Sovata bibliotecile au organizat pentru oamenii muncii veniţi la odihnă montaje literar-muzicale pe versurile marelui poet. Opera lui Eminescu în 1.500.000 de exemplare 1.500.000 de exemplare in mai mult de 50 de ediţii succesive. Şi aceasta în numai 15 ani ! De-a lungul a şase decenii, între 1883 şi 1944, numărul total al exemplarelor tipărite a fost de circa 115.000. Abia în anii puterii populare opera poetului a cunoscut o adevărată răspîndire, pe măsura inegalabilei sale valori. Numai într-un singur an, în 1962, tirajul ediţiilor Eminescu însuma 230.000 de exemplare, întrecînd de două ori cifra celor 60 de ani... Editura pentru literatură a tipărit printre altele o ediţie bibliofilă în condiţii grafice excepţionale, apreciată unanim în ţară şi peste hotare. Tirajul ediţiei a atins cifra de 85.000. Nu de mult a văzut lumina tiparului şi un volum cu proza scriitorului, într-un tiraj de 90.000 de exemplare. Versul eminescian s-a răspîndit pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării şi pe calea undelor. Posturile noastre de radio şi televiziune au transmis în ultimii cinci ani circa 150 de emisiuni din creaţia şi despre creaţia lui Mihai Eminescu. Muzeul memorial din satul natal al poetului a avut din 1959 şi pînă azi circa 70.000 de vizitatori. Recent, studioul cinematografic „Al. Şahia" a realizat un diafilm despre viaţa şi opera poetului. In fiecare an au loc festivaluri ale poeziei, conferinţe, simpozioane. La cele peste 160 asemenea manifestări, cîte s-au organizat doar în ultimii doi ani de către Lectoratul central, au participat peste 82.000 de iubitori ai poeziei lui Eminescu. Opera lui Eminescu s-a răspîndit astăzi şi în multe alte ţări, versurile sale fiind traduse în peste 30 de limbi. Peste 80 de volume, în diferite ediţii, 38 de culegeri antologice, în afara tălmăcirilor curente din presă, iată un bilanţ care dovedeşte cu prisosinţă universalitatea marelui nostru nost. JULES PERAHIM : Coperta la „Călin nebunul".