Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)
1964-06-11 / nr. 136
2____ Vianca culturală Tn staţiunile balneoclimaterice Vara la munte /UmMnoA n«n f \ rVSAfArl r\ raIa fii«*rii AIA /“/* I o i\/1 111 11 p|p fYlâQâ Uf) ţâlf ralitativ făt de masă, un salt calitativ faţă de trecut. (Urmare din pag. I) cuiul Ciucaş, prin dotarea cu noi ambarcaţiuni, s-au îmbunătăţit foarte mult condiţiile de odihnă şi agrement. Pentru turişti, prin darea in folosinţă a noii cabane moderne de la lacul Ana, cu 34 de locuri, s-a împlinit un vechi deziderat al acestui punct turistic atît de frecventat vară de vară de mii de turişti din ţară şi ele peste hotare. Teatrul de vară din Sovata a fost de curînd renovat. Mai sînt puţin întîrziate lucrările la debarcaderul de la Lacul Roşu, dar sperăm că conducerea IF din Gheorghieni va rezolva cît mai repede această lacună. La fel sînt întîrziate şi lucrările de dare în folosinţă a terenului sportiv de la Sovata... Deci, din acest punct de vedere, adică în ce priveşte asigurarea şi lărgirea bazei materiale pentru o bună desfăşurare a activităţii cultural-educative şi sportive putem spune... preludiu la unison. CONŢINUT ŞI CALITATE Paralel cu măsurile menite să lărgească baza materială, am constatat cu prilejul „raidului" o preocupare deosebită pentru conţinutul şi calitatea activităţii cultural-artistice şi sportive. Este ştiut faptul, că cea mai bună odihnă e cea activă. Avînd în vedere aceasta, activiştii culturali ai caselor de cultură din staţiunile balneoclimaterice din regiunea noastră, pe lîngă aerul ozonat şi natura încîntătoare, pe lîngă condiţiile minunate de cazare şi tratament, s-au pregătit în mod minuţios cu programe şi manifestări artistice dintre cele mai variate. Oamenii muncii care vin în staţiunile noastre au nevoie, pe lîngă factorii curativi, şi de petrecerea unui însemnat număr de ore în tovărăşia celor mai preferate cărţi, să vizioneze spectacole de calitate, sa facă excursii şi drumeţii, să fie informaţi zilnic despre cele mai noi evenimente de ţară şi de peste hotare, toate avînd menirea să le lărgească în mod considerabil orizontul de cultură... Din planurile de muncă ale caselor de cultură, cît şi din discuţiile purtate cu directorii acestora (Cegzi Kálmán — Sovata, Sandu Neacşu — Tuşnad, Rozalia Crişan — Lacul Roşu şi Alexandru Constantinescu — Borsec) am putut vedea că într-adevăr în activitatea pe care şi-au propus s-o desfăşoare, colectivele lărgite ale caselor de cultură ţin într-adevăr seama de cerinţele specifice ale muncii culturale în staţiuni: aceea a varietăţii, a cuprinderii unei tematici largi care să poată satisface toate categoriile de oameni veniţi la odihnă sau tratament. Această tematică se urmăreşte să se realizeze în cele mai atractive forme, de la concursurile ghicitoare „Cine ştie cîştigă" — pe diferite teme, la serile tematice complexe, almanahuri ştiinţifice, concursurile de memorie, recenziile şi prezentările de cărţi, excursii turistice, întreceri sportive etc. Deosebit de interesante în ce priveşte varietatea programelor, conţinutul şi calitatea acestora, ni s-au părut cele care se realizează în staţiunea Borsec. După cum ne spunea directorul casei de cultură, activiştii culturali din Borsec nu separă munca cu cartea de munca artistică sau Sportivă. Cei veniţi la Borsec sînt foarte mulţumiţi de „Serile tematice complexe" (Borsecul şi împrejurimile lui, prezentarea unei cărţi, jocuri distractive, agenda lunii iunie, concurs ghicitoare, solişti vocali şi instrumentişti etc.) sau concursurile de memorie pe teme ca „Obiective industriale noi pe harta patriei" sau „dezvoltarea regiunii Mureş-Autonoma Maghiară în cei 20 de ani de la eliberarea patriei". Formaţiile artistice ale casei de cultură prezintă cu regularitate, pe lingă piese de teatru cum ar fi bunăoară „Jocul de-a vacanţa" de N. Sebastian şi un spectacol muzical-coregrafic dedicat celei de-a XX-a aniversări. Dacă mai adăugăm la acestea intensa muncă de prezentare a cărţii prin diferitele simpozioane literare, prin expoziţii de cărţi ca: Pagini alese din literatura celor 20 de ani. Vitrina cu noutăţi literare — în care cărţile sînt însoţite de o succintă prezentare — putem spune că metodele de lucru ale colectivului de aici merită să fie împărtăşite de toate staţiunile noastre. Interesantă ni s-a părut şi activitatea ce o desfăşoară Casa de cultură din Tuşnad, mai ales prin antrenarea unui larg activ obştesc .Consultarea celor veniţi la odihnă şi tratament a dus, printre altele, la organizarea unei noi forme a activităţii cultural-artistice la Tuşnad, şi anume la „concertele-spectacol" gen „seri veneţiene", ce se ţin seara pe lacul Ciucaş. Deşi cu aceleaşi condiţii, mai slabă ni s-a părut activitatea ce o desfăşoară casele de cultură din Sovata şi Lacul Roşu, care se pare că nu vor nici intr-un chip să iasă din „stassurile" obişnuite, de ani de zile desfăşurînd aceeaşi şi aceeaşi activitate. Ba, din neglijenţa unora, la data cînd am vizitat staţiunea —■* deşi sîntem în plin sezon — la Sovata nici măcar nu era afişat programul informativ cu manifestările cultural-sportive, iar limbile faimosului ceas „Unde mergem azi" erau toate la zero. La Lacul Roşu, deşi sînt create toate condiţiile — club frumos şi bine amenajat, sală de spectacole şi cinematograf, săli de jocuri şi audiţii etc. — din lipsa unor activişti culturali cu experienţă (singură tov. Crişan nu poate face totul), munca culturală lasă de dorit. Lipsa unui instrumentist (măcar) la casa de cultură are repercusiuni directe asupra întregii activităţi. Fiind vorba de o staţiune sezonieră, Comitetul regional de cultură şi artă trebuie să rezolve această chestiune. INIŢIATIVE Printre manifestările de masă care se vor organiza în această vară în staţiunile montane din regiunea noastră se numără şi excursiile şi vizitele în grup în cele mai pitoreşti locuri, la muzee şi pe marile şantiere. Pentru a da un pregnant caracter instructiv-educativ acestor excursii, bunăoară, Casa de cultură din Sovata se foloseşte de ghizi specialişti în diferite domenii: inginerii silvici de la ocol vorbesc despre flora şi fauna pădurilor Sovatei; medicii, atunci cînd se vizitează Lacul Ursu, explică Celor veniţi la odihnă şi tratament originea şi efectele terapeutice ale apei acestui lac; profesorii de geografie îi însoţesc pe excursionişti la diferitele puncte turistice etc. La fel se procedează şi la Lacul Roşu, casa de cultură fiind în posesia unui interesant film documentar colorat despre Lacul Roşu şi Cheile Bicazului, îi poate familiariza mai uşor pe excursionişti cu frumuseţile şi importanţa terapeutică a acestor locuri. Pentru prima oară în această vară, întreprinderea regională cinematografică a organizat în staţiunile noastre interesante cicluri de filme, care vor rula în completarea programului obişnuit. Dintre acestea amintim: un ciclu de filme premiate cu mari premii internaţionale la diferitele festivaluri în perioada 1963— 1964, un ciclu de filme de comedie, muzicale, documentare — despre marile construcţii ale socialismului realizate în cei 20 de ani de la eliberare — filme pentru copii, şi în cinstea zilei de 23 August, un festival al filmului românesc. Bună este şi iniţiativa unor case de cultură (Borsec, Tuşnad) ca împreună cu C.L.D.C. regional să organizeze în cadrul manifestărilor cu cartea „Săptămîna cărţii romîneşti" sau diferite concursuri cu premii, „Cine citeşte cîştigă". Dacă mai adăugăm la aceste manifestări şi acţiunea de popularizare a ştiinţei şi tehnici prin programarea în staţiuni, cu ajutorul comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, a unor profesori şi conferenţiari pricepuţi care au făcut şi fac expuneri interesante pe diferite teme cum ar fi „De la Galilei la navele cosmice" „Africa se trezeşte la viaţă", „Eminescu — luceafărul poeziei romîneşti", simpozionul „Minunile" secolului XX" etc., avem toată convingerea că această vară la munte va marca, pe linia activităţii culturale ÎN LOC DE EPILOG Preocupările actuale ale activiştilor culturali din staţiunile noastre şi planurile pentru vară merită toată atenţia. Faţă de cele relatate se mai manifestă totuşi unele lipsuri, care dacă nu vor fi înlăturate din timp, vor umbri... vara la munte. Mai întîi este vorba de aprovizionarea staţiunilor cu cele mai noi lucrări literare, cu reviste şi ziare, cu ilustraţii etc. C.L.D.C. ar trebui ca, pe lîngă punctele fixe din librării, sa deschidă în acest sezon şi puncte volante, unde să desfacă cărţi şi reviste. La fel, o mai atentă preocupare faţă de aprovizionarea bibliotecilor cu cărţile beletristice. Aceasta să nu fie lăsată la voia responsabililor culturali din staţiuni, care din dorinţa îngustă de a aproviziona bibliotecile numai cu „clasici", uită literatura noastră nouă, mai ales pe tinerii prozatori şi poeţi (Lacul Roşu). In ce priveşte difuzarea ziarelor şi revistelor, aceasta se face cît se poate de defectuos în toate staţiunile. Mai întîi că ziarele sosesc peste tot cu întîrziere (de ce oare?). Din comoditate, unele organe poştale (Sovata, Tuşnad, Lacul Roşu) chiar şi în această situaţie nu se distribuie în mod corespunzător în mai multe puncte, ci la un singur chioşc, chioşcul de difuzare al presei. La Lacul Roşu, din „teamă de retur" poşta nu a aprovizionat staţiunea nici măcar cu o revistă. Slabă preocupare se manifestă şi în ce priveşte presa locală, care este neglijată totalmente sau, aşa de „ochii lumii" se aduc în staţiuni două-trei ziare, cu toate că lumea le solicită, ţinînd cont mai ales de apariţia lor cotidiană. In Unele staţiuni (Sovata mai ales) cooperaţia a înfiinţat diferite puncte pentru închirierea de aparate cu tranzistor, corturi, aparate de fotografiat, pleduri pentru plajă etc. Ar fi bine ca asemenea puncte de închiriere să ia fiinţă peste tot şi ele să fie bine aprovizionate, nu cum este cel de la Sovata. Comitetul regional de cultură şi artă trebuie să urmărească mai îndeaproape programarea diferitelor formaţii artistice şi profesioniste din regiunea noastră, mai ales avînd în vedere faptul că, din păcate, C.S.T.A. nu respectă angajamentul de programare a spectacolelor în staţiuni. Prin programarea conferinţelor şi spectacolelor din timp, pe întreaga perioadă a anului, şi respectîndu-se în mod riguros programul anunţat, evităm neajunsurileca cel întîmplat recent la Tuşnad, cînd o formaţie programată de O.S.T.A., deşi anunţată, nu s-a prezentat), cît şi nemulţumirea spectatorilor care s-au adunat degeaba. Inlăturînd aceste lipsuri, oamenii muncii veniţi la odihnă şi tratament în staţiunile montane din regiunea noastră, vor putea beneficia din plin, pe lîngă o cazare şi o hrană bună, şi de o bogată activitate cultural-educativă, distractivă şi sportivă, care să le lărgească ouzontul de cultură. Comerţul cu articole de mercerie — la nivelul cerinţelor actuale Aprovizionarea populaţiei cu produse industriale se reflectă şi în varietatea, calitatea şi cantitatea sortimentelor de mărfuri ce se desfac prin unităţile sau raioanele cu articole de mercerie. Importanţa ce se dă în prezent comerţului cu produse de mercerie se poate aprecia şi după gradul de dezvoltare a reţelei respective. In cuprinsul regiunii noastre articolele de mercerie se vînd în nu mai puţin de 39 de unităţi, din care 9 sînt specializate. Astfel, la Tg.-Mureş, din 14 magazine care desfac articole de mercerie, 4 sunt specializate; la Reghin există 2 unităţi specializate ş.a. Lărgirea reţelei de desfacere a articolelor de mercerie este prevăzută şi în continuare. De pildă la Tg.Mureş 2 raioane vor lua fiinţă curînd în noile construcţii comerciale din cartierele Mihai Viteazu şi 7 Noiembrie. Activitatea raioanelor sau unităţilor specializate în vînzarea acestui gen de produse este urmărită cu atenţie de organele comerciale, lucru explicabil, avînd în vedere numărul mare al sortimentelor (270). Cum fiecare articol în parte trebuie să se găsească într-o serie întreagă de mărimi, culori sau alte caracteristici, se poate deduce ușor cît de mare este din punct de vedere numeric și cît de variat se prezintă fondul de marfă într-o astfel de unitate. Pentru ca deservirea cumpărătorilor să se poată efectua cu operativitate, este necesar ca şi în aceste unităţi să se practice formele avansate de comerţ, îndeosebi expunerea la vedere a mărfurilor şi plata direct la vînzător. Dacă acest din urmă sistem este introdus acum la toate locurile de vînzare a acestor articole, nu acelaşi lucru se poate spune despre expunerea deschisa. Sunt magazine, de pildă „Dantela" din Tg.-Mureş sau „Merceria'' din Topliţa şi Reghin, unde în urma modernizării vechilor localuri şi dotării lor cu mobilier nou, etalarea mărfurilor se realizează cu succes, însă într-o bună parte din celelalte unităţi nu există condiţii corespunzătoare în acest sens. Buna desfăşurare a comerţului cu mercerie mai este frînată şi de faptul că în ciuda afluenţei permanente de cumpărători, aproape toate unităţile de acest fel dispun de un spaţii comercial de vînzare redus, în medie de 30—35 mp, ba mai sînt unele şi cu o suprafaţă de numai 17—18 mp. Pentru asigurarea unei mai bune deserviri a cumpărătorilor, există preocuparea de a se remedia, pe măsura atribuirii unor localuri adecvate, lipsa aceasta de spaţiu comercial din mercerii. Pînă atunci, pentru evitarea aglomeraţiilor, vor trebui să fie introduse în unităţile mari orarii prelungite, adoptînduse experienţa cîştigată la magazinul „Dantela" din Tg.-Mureş, deschis fără întrerupere între orele 8—20, şi care şi-a depăşit cu 28 la sută plănul de desfacere pe primele 4 luni ale anului. I. TAUBMAN corespondent voluntar -OC303- Anvelopa nr. 1.000.000 turi de colectivul de muncă de aici, au participat reprezentanţi ai Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, proiectanţi şi constructori ai întreprinderii. Producţia obţinută întrece pe cea prevăzută pentru perioada care a trecut de la intrarea în funcţiune a întreprinderii. In ultima decadă a lunii mai, uzina a atins 83 la sută din capacitatea proiectată, depăşind parametrii stabiliţi pentru această etapă. In mai puţin de un an şi jumătate de la începerea producţiei întreprinderea a devenit rentabilă. Prin calitatea lor, anvelopele purtînd marca „Danubiana" sunt cunoscute şi apreciate nu numai la noi ci şi în cele 11 ţări străine în care se exportă. Este interesant de menţionat că singura fabrică de anvelope existentă în ţara noastră înainte de eliberare (la Floreşti) ar fi avut nevoie de circa 30 de ani pentru a obţine o producţie egală cu cea realizată pînă acum de „Danubiana" (Agerpres). Marţi, colectivul Uzinei „Danubiana" din Capitală a produs anvelopa nr.1.000.000. Acest eveniment a fost marcat în uzină printr-o adunare la care, ală Un spectacol reuşit Zilele acestea la Tîrnăveni a avut loc concertul „Bucuria începătorilor", prezentat de ansamblul format din 140 de elevi pe lîngă clubul muncitoresc al Combinatului chimic. Concertul s-a bucurat de mult succes, micuţii interpreţi fiind aplaudaţi în repetate rînduri la scenă deschisă. Realizarea acestui spectacol a fost posibilă datorita fructuoasei activităţi depuse de cercul de muzică şi cercul de coregrafie care îşi desfăşoară activitatea pe lîngă clubul combinatului. Orchestra compusă din 40 de acordeonişti, condusă de instructorul Oprea Geza a prezentat valoroase lucrări şi aranjamente muzicale din creaţia compozitorilor Enescu, Beethoven, Mozart, Verdi, Liszt, Ceaikovski, Lehar, Grigoriu şi alţii. Alături de buna interpretare a întregii orchestre, scoatem în evidenţă cvartetul format din Solomon Ioan, Kálmán Cornelia, Zoltán Ştefan, Coroş Mariana, cvintetul format din Maria Vodă, Nicoleta Borsan, Ileana Calina, Stelian Popa, Adrian Oana şi pe solistul vocal Adrian Hossu, elev în clasa a ll-a elementară. La reuşita spectacolului o contribuţie de seamă au adus corul Şcolii nr. 3 din Tîrnăveni, condus de Victor Vezan şi corul şcolii de 8 ani din comuna Dîmbău, condus de profesoarele Szász Clara şi Kenesy Iuliana. De bună apreciere s-a bucurat şi partea coregrafică a spectacolului realizată de Ecaterina Simon cu concursul pianistului Andrei Gergely. IOAN HASASIU corespondent voluntar La Lacul Ana s-a dat în folosință o modernă cabană turistică. Bine aprovizionată cu mîncăruri reci şi calde. Cu băuturi răcoritoare, ea este vizitată zilnic de zeci de turişti. .STEAUA ROȘIE ..............PCD ........ Pentru bibliotecile personale în anii regimului democrat-popular, cartea politică, ştiinţifică şi de literatură a devenit un bun tot mai frecvent solicitat, un prieten de nedespărţit pentru cei ce muncesc de cele mai diferite vîrste şi profesii. Dovada acestui fapt o găsim atît în evidenţele bibliotecilor cît şi în numărul mare de cărţi, care se vînd zilnic prin librării şi standuri. Cîteva date în acest sens sînt grăitoare. Mii de ţărani colectivişti din satele raionului Tîrnăveni şi-au format biblioteci personale. In acest an, de exemplu, unităţile cooperaţiei de consum au desfăcut în mediul sătesc cărţi în valoare de 110.000 lei, adică de 1,5 ori mai multe ca în aceeaşi perioadă a anului trecut. La obţinerea acestui rezultat şi-au adus din plin contribuţia difuzorii voluntari. De asemenea, popularizarea cărţii prin vitrine şi în standurile organizate cu ocazia diferitelor manifestări culturale a fost de mare folos. EUGEN HANCU corespondent voluntar ___________________i—Ir Program artistic pentru colectivişti In sala căminului cultural din Valea Largă un spectacol cu prinvalea Larga un spectacol cuprinzînd cîntece, piesa de teatru „O întîmplare de la tîrg", programul de brigadă „Viaţă nouă îmbelşugată", o suită de dansuri populare. După programul artistic a rulat filmul „Vîrsta de aur a comediei". In sala căminului cultural din Valea Largă, raionul Luduş, aproape în fiecare duminică echipele artistice din localitate, cît şi cele din comunele vecine, prezintă programe artistice pentru colectivişti. Recent, formaţiile căminului cultural din Miheşu de Cîmpie au prezentat în faţa colectiviştilor din PAVEL CENAN corespondent voluntar ÎNTREPRINDEREA 99UNELTE $1 SCULE« BRAŞOV str. Hărmanului nr. 14 TELEFON 45-58 Vinde din stocurile supranormative şi fără mişcare întreprinderilor socialiste şi cooperatiste: — rulmenţi — curele trapezoidale — anhidridă cromică — azbest fulgi — perii cărbuni grafitaţi Livrările se fac fără repartiție, numai pe bază de comenzi +++,++,,Wift**f4,4,4,lif++-f+4*4,,f,f4i4,++'f4,‘f+++^++4+*f**f,il,,f PUBLICITATE Doriţi să elegant? CEREŢI DE LA MAGAZINELE DE SPECIALITATE PRODUSELE FABRICII DE CONFECŢII ORADEA PARDESIE, COSTUME ŞI CĂMĂŞI BĂRBĂTEŞTI DE CALITATE SUPERIOARĂ, CORESPUNZĂTOR NOILOR LINII ALE MODEI ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJE PENTRU INDUSTRIA UŞOARĂ din TÎRGU-MUREŞ, str. Gheorghe Doja nr. 64 telefon nr. 269192 ! Aducem la cunoştinţa celor interesaţi, că prin Şcoala profesională „Metalotehnica" din Tg.-Mureş recrutăm şi şcolarizăm pentru întreprinderea noastră elevi pentru următoarele meserii: — lăcătuş mecanic montator — lăcătuş sculer-matriţer — strungar în fier — frezor — electrician —* turnător formator CONDIŢII: — să fie absolvent a 7 clase elementare — vîrsta între 14—16 ani — să aibă domiciliul în localitate sau în comunele aparţinătoare de oraş. ACTE NECESARE: — cerere — certificat de naştere (în copie legalizată) — certificat şcolar în original — certificat medical (analiza sîngelui şi radioSCopia pulmonară. Termen de înscriere: pînă la 25 iunie 1964. Relaţii suplimentare se pot primi de la serviciul personal al întreprinderii. 'MmtHO»HHtiMWMminmm>nnniintt Şcoala profesională de ucenici auto GHIMBAV -BRAŞOV . .bJ'UpUi........................ ■ Str. Fabricilor, tel. 33-15 ÎNŞTIINŢARE! Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că începînd cu data de 1 iunie 1964 pînă la 30 iunie a. c., se primesc înscrieri la examenul de admitere în anul I, anul şcolar 1964/1965, pentru şcolile profesionale de ucenici M.T.Tc. Se pot înscrie tineri în vîrsta de 14—17 ani, absolvenţi ai şcolii de 7 (8) ani care au domiciliul în una din localităţile menţionate mai jos sau în comunele de subordonare orăşenească ale acestora şi pentru meseriile menţionate în dreptul fiecăreia, astfel: •• ;; Localitatea de unde Meseriile pentru care se Localitatea se face recrutarea primesc înscrierile unde se + şcolarizează + ' 11 11 ii. ■ 1•I — mecanic auto-moto Ghimbav ;j; — Tg.-Mureş — electrician instalaţii auto Ghimbav — carosier auto Ghimbav j. —* mecanic întreținere telecom. Oradea + ---------------------------------—----------------——-------_____ ' — mecanic auto-moto Ghimbavj; — Odorhei — electrician istalații auto Ghimbav — carosier auto Ghimbav 1; — electrician instalații auto Ghimbav •• — Luduş — carosier auto Ghimbav ;; — mecanic auto-moto Satu-Mare — electrician instalaţii auto Ghimbav — Reghin — mecanic auto-moto Satu-Mare — mecanic auto-moto Ghimbav • • — Miercurea Ciuc — electrician instalaţii auto Ghimbav — mecanic auto-moto Ghimbav ” — Gheorghieni — electrician Instalaţii auto Ghimbav — mecanic auto-moto Ghimbav ;; — Topliţa_____ — electrician instalaţii auto Ghimbav ;; — Tîrnăveni — mecanic auto-moto Satu-Mare Conform normelor in vigoare, elevii care se pregătesc in meseriile de mecanic auto şi electrician instalaţi auto, vor putea obţine şi calificarea de şofer (muncitor calificat cu dublă specializare). La înscriere, candidaţii trebuie să prezinte următoarele acte: 1. Certificat de naştere (două copii legalizate la Notariatul de stat). 2. Certificat de studii (în original și o copie legalizată la notariat). 3. Buletin de analiza sîngelui, emis cu maximum o săptămînă înainte de data înscrierii. 4. Rezultatul examenului radiologie pulmonar (radioscopie, radiografie sau microradiografie), efectuat cu cel mult două luni înainte de data înscrierii). 5. Adeverinţă de sănătate eliberată de policlinica unde figurează în evidenţă, numai pentru candidaţii din mediul urban. înscrierile se fac zilnic la secretariatul Şcolii profesionale de ucenici auto din Ghimbav, între orele 9-15, precum şi la sediul autobazelor I.R.T.A. din localitate. Concursul de admitere se va ţine între 1—12 iulie 1964 la sediul şcolii din Ghimbav şi va consta din următoarele probe din materia prevăzută în programele şcolare ale claselor V—VII: — Limba română: scris şi oral. — Matematică: scris şi oral. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic de la secretariatul şcolii între orele 8—14, la telefon 33-15.