Steaua Roşie, aprilie 1965 (Anul 17, nr. 77-102)
1965-04-01 / nr. 77
Anul XVII. Nr. 77. (2.192) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Joi, 1 aprilie 1965 4 pagini, 25 bani Pentru o recoltă bogată de sfeclă de zahăr In regiunea noastră condiţiile pedoclimatice sînt deosebit de favorabile culturii sfeclei de zahăr, ceea ce a determinat extinderea ei an de an. Această cultură reprezintă sursa principală de venituri băneşti pentru cooperativele agricole de producţie. In anul 1964, cooperativele agricole au realizat pe o suprafaţă de 20.400 hectare o producţie medie de 19.000 kg sfeclă la hectar, obţinînd peste 130 milioane lei venituri băneşti. Ţinînd cont de acestea şi de ponderea mare pe care o prezintă această cultură în structura planului de cultură al unităţilor, este necesar ca să i se acorde de pe acum cea mai mare importanţă, pentru ca şi în acest an să se obţină producţii sporite Buna reuşită a acestei culturi depinde de amplasarea judicioasă în teren, pregătirea corespunzătoare a solului, înşrfiînţatul în epoca optimă şi aplicarea tuturor lucrărilor de întreţinere la timp. Terenul pe care însămînţăm sfecla de zahăr trebuie să fie arat adînc din vară sau din toamnă.. In primăvară, de îndată ce timpul permite, arătura trebuie grăpată bine cu grapa obişnuită sau cu cea cu colţi reglabili, oblic sau perpendicular pe direcţia brazdelor,, pentru a se realiza o nivelare şi mărunţire cît mai bună a solului la suprafaţă. Arăturile care s-au tasat puternic din cauza ploilor multe trebuie să se lucreze cu discuitorul, la adîncimea de 10—12 cm, după care să urmeze tăvălugul neted în agregat cu grapă. Pentru primăvara acestui an, cooperativele agricole din regiunea noastră au primit numai pentru sfecla de zahăr 2.050 tone azotat de amoniu şi 4.100 tone superfosfat, revenind pentru fiecare hectar cultivat cîte 100 kg azotat şi 200 kg superfosfat. Aceste îngrăşăminte trebuie să fie de urgenţă încorporate în sol (dacă nu au fost încorporate din toamnă), o dată cu lucrările de pregătire a terenului pentru însămînţări. Folosirea raţională a îngrăşămintelor ce ne stau la dispoziţie joacă un rol hotărîtor în obţinerea de producţii mari de sfeclă de zahăr. Ele trebuie aplicate în mod diferenţiat, în funcţie de fertilitatea naturală a solului şi de nivelul de îngrăşare a plantei premergătoare. Pe solurile brun-roşcate de pădure din raioanele Reghin, Odorhei şi Tg.-Mureş, cît şi pe cernoziomurile din zona de cîmpie a raioanelor Luduş, Tîrnăveni, Reghin şi Tg.-Mureş, se pot da cîte 100—150 kg azotat de amoniu şi 200—300 kg superfosfat la ha. In zona mai umedă şi răcoroasă din raionul Ciuc, aceste doze pot fi mărite cu cîte 50—100 kg. Acolo unde în toamnă sau în timpul iernii s-a încorporat gunoi de grajd, precum şi pe suprafeţele pe care în 1964 au fost cultivate plante leguminoase (trifoi, mazăre, fasole), şi terenul este suficient de fertil, nu este necesar ca să se administreze şi îngrăşăminte azotoase. Este suficient dacă folosim superfosfat. Foarte important este ca atît gunoiul de grajd cît şi îngrăşămintele chimice să se împrăştie cît mai uniform, deoarece numai astfel eficienţa lor este cea dorită. In acest scop, este necesar să se folosească la maximum maşinile de împrăştiat îngrăşăminte chimice din S.M.T. După cum am arătat mai sus, pentru sfecla de zahăr terenul trebuie să fie cît mai bine nivelat şi mărunţit, asigurîndu-i-se un pat germinativ cît mai corespunzător. Condiţiile optime de umiditate din sol permit acest lucru. Datorită timpului călduros din ultimele zile terenul s-a zvîntat în bună măsură, ceea ce permite executarea cu intensitate a lucrărilor agricole. In multe cooperative agricole din regiunea noastră se execută lucrări în cîmp, ca de pildă la Cucerdea, Găneşti, Cerghid din raionul Tîrnăveni, Sîntana de Mureş, Mureşti, Ungheni din raionul Tg.-Mureş, Iclănzel, Sărmaş, Cecălaca, Sînger din raionul Luduş, Dedrad, Batoş, Gorneşti din raionul Reghin, Cristur, Mugeni din raionul Odorhei şi altele. In aceste unităţi se execută arături pe terenurile nearate din toamnă, se discuiesc arăturile de vară şi toamnă. Cooperativele agricole din Sînger, Sînpaul şi altele din raionul Luduş au trecut deja la însămînţatul sfeclei de zahăr pe suprafeţe întinse de cîte 50—60 ha. Este necesar ca inginerii, preşedinţii şi brigadierii din cooperativele agricole să controleze zilnic starea de umiditate din sol pe fiecare parcelă în parte şi acolo unde terenul este zvîntat în aşa măsură că gjiu se leagă de părţile active ale maşinilor, să se treacă cu toate forţele la pregătirea terenului şi mămîntări. Pe terenurile nemecantizabile să se folosească din plin •atelajele', cu tracţitmne animală^atît la pregătirea^terenulfui cît și la însămînţări. t fcU Pentru extiriderm executării mecanizate a praşilelor pe terenurile mecanizabile, semănătorile SU-29 vor fi astfel reglate ca să însămînţeze sfecla în benzi, după schema: 45—70—45—45—45—70—45 cm. Pe restul suprafeţelor, semănatul se va face la distanţa de 45—50 cm între rînduri. In toate cazurile şi, în special, atunci cînd se prăşeşte mecanic, trebuie să se însămînţeze în rînduri cit mai drepte, folosindu-se peste tot jaloanele. Pe terenurile mai uşoare de pe luncile Oltului, Mureşului, Tîrnavelor şi Nirajului, sămînţa se va introduce la adîncimea de 4—5 cm, iar pe terenurile mai grele, mai compacte şi mai reci, la 2—3 cm, urmărindu-se ca boabele să fie puse în contact direct cu umiditatea din sol. Rezultate foarte bune s-au obţinut atunci cînd terenul s-a tăvălugit bine înainte şi după însămînţare. Grijă deosebită trebuie acordată reglării minuţioase a maşinilor de semănat, pentru a distribui cantitatea optimă de sămînţă la unitatea de suprafaţă. Producţii ridicate se pot obţine atunci cînd realizăm o densitate de 80.000—100.000 de plante recoltabile la hectar. In acest scop se vor folosi 25—30 kg sămînţă cu germinaţie normală la hectar. In scopul prevenirii bolilor, sămînţa de sfeclă de zahăr trebuie tratată înainte de însămînţare cu GRANODIN, în doză de 100 grame praf la 100 kg sămînţă. Pentru a se putea executa o praşilă oarbă înainte de răsărirea sfeclei, lucru foarte important în creşterea producţiei, este bine ca sămînţa de sfeclă să se amestece cu seminţe de plante (indicatoare), care răsar mai devreme. Imediat după răsărirea sfeclei se execută prima praşilă adevărată printre rînduri, la adîncimea de 5—7 cm, evitîndu-se vătămarea plantelor. ing. IOAN HOSSU şeful secţiei de cereale şi plante tehnice de la consiliul agricol roaînn^l La turnarea unei game variate de piese de schimb: roţi dinţate, role conice, tamburi, platine şi altele, în cadrul întreprinderii de utilaje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş, se aplică metoda turnării în coji de bachelită. Acest procedeu de lucru prezintă însemnate avantaje: un singur muncitor, de pildă, poate forma într-un schimb de lucru, în coji de bachelită, de două ori atîtea piese cu aceeaşi configuraţie, decît prin formarea obişnuită în nisip. IN FOTOGRAFIE: Martin Aszalós, prăjitor de coji de bachelită, controlînd calitatea unei forme. Se dezvoltă apicultura Concomitent cu celelalte ramuri, în regiunea noastră o continuă dezvoltare cunoaşte şi apicultura. La sfîrşitul anului 1964, în regiune existau 54.300 familii de albine, faţă de 33.200 în anul 1961. Pînă la sfîrşitul acestui an, numărul familiilor de albine va creşte la 73.000, din care 4.900 în cooperativele agricole de producţie. .Prin, grija, Asociaţiei crescătorilor de albine, an de an unităţilor agricole socialiste, precum şi crescătorilor de albine cu gospodării personale li se pun la dispoziţie tot mai multe utilaje şi materiale, ca de exemplu, stupi orizontali cu 23 de rame, faguri artificiali, biostimulatori apicoli etc. Anul trecut, de pildă, s-au distribuit utilaje şi materiale apicole în valoare de 1.181.187 lei, iar valoarea acelora care se vor distribui anul acesta, se va ridica la 2.490.000 Iei. Numai în primul trimestru al acestui an apicultorii au primit prin Asociaţia crescătorilor de albine, 60 de tone de biostimulatori apicoli. Creşte an de an şi numărul apicultorilor şcolarizaţi. Dacă în anul 1964 s-au şcolarizat 493 de apicultori, anul acesta se vor şcolariza 1.200, din care peste 600 au urmat cursurile în iarnă. Alimentări cu apă în fermele zootehnice In cooperativele agricole de producţie din regiunea noastră numărul de animale proprietate obştească creşte an de an. Pentru o cît mai bună adăpostire a animalelor, în numeroase cooperative agricole se lucrează intens la construcţia de noi grajduri, saivane, maternităţi şi îngrăşătorii etc. In vederea terminării la timp a obiectivelor planificate, prin grija consiliului agricol regional, cooperativelor agricole de producţie li s-au repartizat 5.000 tone de ciment, 3.700 mc de cherestea răşinoase, 4.000 mc bile manele şi mari cantităţi de alt material lemnos. O preocupare de seamă a consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie este asigurarea apei necesare animalelor. In acest sens, an de an tot mai multe cooperative agricole execută importante lucrări de alimentare cu apă în fermele de animale. In prezent astfel de lucrări se execută la cooperativele agricole de producţie din Lueriu, raionul Reghin, Ulcani, raionul Odorhei, Sînpaul şi Pogăceaua, raionul Luduş. Lucrările de alimentare cu apă se execută de către Districtul de gospodărire a apelor. De la catedrăun maistru ... Omul de la catedra atît de frumos gătită, împodobită cu flori, zîmbea la fiecare întrebare. Intîi asculta atent, apoi nota ceva pe foaia de hîrtie. De fapt, consemnările erau numai aşa, de formă, să respecte o tradiţie. Fiecare glas, fiecare silabă, îi erau dragi. întrebările clare, iscoditoare şi sincere, erau pline de semnificaţii. Erau o dovadă că auditorii au înţeles bine cele expuse, că el, maistrul, a vorbit pe înţelesul tuturor, că ropotul de aplauze nu a izbucnit dintr-un simplu gest de politeţe. Omul de la catedră înregistra fiecare cuvînt. Erau întrebări interesante, izvorîte din curiozitatea sinceră şi deschisă a purtătorilor de cravate purpurii. „Cum se naşte o inovaţie?", „De ce anume v-aţi ales meseria de electrician?", „Cum aţi reuşit ca ziua să munciţi in atelier şi seara să frecventaţi liceu!?", „Vă rugăm să ne arătaţi cele două insigne de fruntaş în întrecerea socialistă şi să ne spuneţi cum le-aţi obţinut", „Acum studiaţi — şi ce anume?" .. . Cu Bardocz Vilmos, Mihály Maria, Egyed Imre, Sebök Mihály, Simo András, o sută de pionieri aşteptau răspunsurile. Fiecare explicaţie, însoţită de exemple concrete şi amănunţite, era ascultată în linişte, cu maxim de interes. O sută de priviri urmăreau fiecare gest al meşterului de la catedră. Despre acest om auziseră ei de mai multe ori. Ştiau că este cunoscut în toată Uzina de fier din Vlahiţa, un inovator vestit, că a fost un elev fruntaş la liceul seral, că avea numai note de 9 şi 10... După ce l-au văzut vorbind în clasă, de la catedra din faţa lor, l-au asaltat cu întrebări. Vocea calmă, cumpătată, atît de prietenoasă şi apropiată, le-a destăinuit multe din viaţa, preocupările şi năzuinţele celui care şi acum continuă să înveţe, să acumuleze cît mai multe din marele univers al tehnicii. Pionierii au aflat că rolul electricienilor în uzină este important, că întregul păienjeniş de sîrme al modernelor maşini pe care le-au văzut cînd au vizitat turnătoria, furnalele, strungăria şi toate halele este strunit şi supravegheat de ei. Le-a explicat maistrul ce anume fac electricienii, cum contribuie ei la realizarea planului, legăturile neîntrerupte dintre ei şi turnători, strungari, fierari, prietenia principială şi colaborarea permanentă dintre ei. Şi, cîte n-au aflat pionierii de la maistrul electrician? Astfel de ocazii au mai avut pionierii din Vlăhiţa. In mijlocul lor au mai fost şi alţi muncitori fruntaşi de la uzină. O dată a fost un jurnalist, apoi un turnător... Direcţiunea şcolii, împreună cu instructoarea superioară de pionieri Maria Szikszai, cu diriginţii claselor şi alte cadre didactice, se îngrijesc ca în fiecare an să organizeze două-trei asemenea întîlniri îndrăgite, preţioase şi pline de învăţăminte. Fiecare fruntaş vlăhiţean, fie el jurnalist, turnător, strungar sau electrician, care le vorbeşte de la catedră pionierilor, aduce în faţa receptibililor auditori crîmpeie din pulsul clocotitor al uzinei, din iureşul muncii, din animata întrecere socialistă ... Şi, de fiecare dată cei invitaţi îi îndeamnă pe pionieri să fie şi pe mai departe pildă pentru colegii lor, să înveţe cît mai mult. Pentru că numai aşa vor reuşi să-şi înfăptuiască în întregime minunatele lor vise şi să devină oameni de nădejde ai patriei socialiste. Fiecare oaspete vorbeşte cu căldură iar copiii păstrează în amintire cu drag momentele întîlnirilor. Ei nu uită sfatul şi îndemnul primit. Drept dovadă stau notele şi comportarea lor exemplară. ... Maistrul electrician, comunistul Ladislau Nemethy, le-a explicat pionierilor ce înseamnă a fi inovator, cum a reuşit el să obţină acest titlu. Auditorii au aflat astfel cum a conceput maistrul şase inovaţii şi că în prezent lucrează la a şaptea. După ce le-a expus cîteva momente semnificative din viaţa sa, maistrul a răspuns numeroaselor întrebări puse de purtătorii cravatelor roşii. De la catedră, maistrul comunist care poartă pe acelaşi rever două steluţe purpurii de fruntaş în întrecerea socialistă, vorbea rar, cu căldură, pe înţelesul tuturor. Fiecare cuvînt rostit de oaspetele drag era ascultat şi înregistrat cu atîta plăcere. De la catedră, fruntaşul vlăhiţean, comunistul Ladislau Nemethy, ţinea o lecţie neobişnuită — o lecţie vibrantă, cu zeci de exemple din uzină. Era o lecţie luată din înalta şcoală a muncii. P. GIURGIU Inainte de termen In cursul lunii martie, la Combinatul chimic din Tîrnăveni s-au executat reparaţiile capitale la cuptoarele 1 şi 3 de carbid. Pentru buna reuşită a reparaţiilor s-au realizat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Printre acestea amintim: schimbarea rutei la cuptorul 3; schimbarea panourilor din jurul gurilor de scurgere; sistematizarea circuitului de răcire; centralizarea comenzilor într-o singură cabină; lărgirea cuvei cuptorului și altele. Ca urmare a măsurilor luate pentru executarea lucrărilor în mod operativ și la înalt nivel calitativ, termenul de reparație la cuptorul 3 a fost scurtat cu 6 zile, iar la cuptorul 1 cu 4 zile, timp în care se pot produce peste plan 320, respectiv 200 tone de carbid. CASA IN CARE LOCUIEŞTI In anii din urmă ritmul construcţiilor de locuinţe a luat o amploare nemaicunoscută în ţara noastră. Noile construcţii, pe lîngă faptul că dau un aspect modern oraşelor, întinerindu-le, asigură şi un înalt grad de confort pentru locatari. Şi în oraşul Tg.-Mureş s-au construit pentru oamenii muncii mii de apartamente, din care numai în ultimul timp s-au dat în folosinţă 400. Creşterea numărului de imobile impune şi o gospodărire cît mai judicioasă a acestora. De întreţinerea clădirilor se ocupă întreprinderea de gospodărire locativă, care are în administrare întregul fond de locuinţe aparţinătoare statului. Anual, în acest scop, din fondurile sfaturilor populare, se alocă însemnate sume băneşti. Pentru anul în curs, I.G.L. Tg.-Mureş dispune de 7.740.000 de lei, din care se execută reparaţii curente la 221 imobile, iar la alte două imobile reparaţii capitale. Aceasta reflectă importanţa ce se acordă întreţinerii spaţiului locativ în cele mai bune condiţii. In păstrarea locuinţelor în condiţii bune un rol de seamă au locatarii. De ei depinde în mare măsură prelungirea timpului de folosinţă şi a termenelor dintre două reparaţii. Marea majoritate a locatarilor respectă cu stricteţe instrucţiunile cu privire la îngrijirea şi conservarea imobilelor. Exemplu în această privinţă sunt locatarii din blocul 5/H din strada Griviţa Roşie nr. 31, responsabilă Magdalena Benkő. Apartamentele din acest imobil sînt bine întreţinute, zugrăvite la timp, în casa scărilor se menţine o curăţenie exemplară. Chiar şi în timpul iernii, pe coridoare sunt ghivece cu flori. Toate problemele legate de buna gospodărire a imobilului se discută în şedinţe la care participă cîte un locatar din fiecare apartament. Ilona Husu din strada Gh. Doja nr. 38 bloc F, Iuliana Rebeja din aceeaşi stradă nr. 38/G.6, Iosif Ursula şi Lazar Hosu din strada Griviţa Roşie nr 23 B, dau dovadă de multă corectitudine în păstrarea locuinţelor. In caz de ivire a unor deficienţe la instalaţiile sanitare, la uşi, geamuri etc., acestea sînt remediate pe loc, fără a aştepta să vină altcineva să le repare. Exemplu pozitiv în ce priveşte îngrijirea şi curăţenia apartamentelor pot fi daţi şi locatarii din strada Eminescu nr. 5, Aleea Tîmplarilor nr. 2 şi 4, cartierul 7 Noiembrie nr. 68/8, Piaţa Trandafirilor nr. 25 şi mulţi alţii. Mai sînt însă şi excepţii. Turdean Francisc şi Alexandru Horváth sînt muncitori la Fabrica de cărămidă şi ţigle din Mureşeni. Ei locuiesc pe strada Gheorghe Doja, la nr. 189. Aceste două familii n-au înţeles pînă în prezent că odată cu primirea cheilor de la apartament, locatarului îi revin o serie de obligaţii care trebuie respectate cu stricteţe. Ei au uitat de aceste îndatoriri şi în loc să caute să menţină locuinţa curată şi să n-o degradeze, procedează tocmai invers. Pereţii sînt loviţi, instalaţiile sanitare şi parchetul distruse, geamurile sparte, iar din cauza murdăriei baia şi celelalte încăperi nici nu mai seamănă cu încăperile similare din alte blocuri. In aceeaşi situaţie se află şi casa scărilor. Intervenţiile conducerii I.G.L., ale comitetului de cetăţeni, grupei de partid, care au căutat să-i facă să înţeleagă pe aceşti cetăţeni că degradînd apartamentele pe lîngă faptul că aduc pagube statului îşi periclitează şi sănătatea familiilor lor, n-au dat nici un rezultat. Conducerea I.G.L. a făcut intervenţii în scris la direcţiunea Fabricii de cărămizi şi ţigle Mureşeni, pentru ca aceasta să ia măsuri faţă de cei doi salariaţi. Mai mult, atitudinea lor trebuie să fie pusă în discuţia colectivului de aici, să fie traşi la răspundere şi să se combată cu hotărîre atitudinea lor de nepăsare faţă de bunul obştesc. Dar pînă în prezent nu s-a luat nici o măsură în această privinţă din partea conducerii fabricii, care are datoria să se intereseze de comportarea salariaţilor nu numai la locul de muncă, ci şi în afară. Cazuri similare se întîmplă şi în blocul nr. 86/C din strada Lungă. Majoritatea locatarilor din acest imobil nu sînt preocupaţi de menţinerea curăţeniei şi evitarea degradării clădirii. Cătălina Opriş, asistentă la unul din cabinetele stomatologice speciale din cadrul policlinicii de specialitate, cînd îi vine rîndul să facă curăţenie în casa scărilor şi la baie, dă următorul răspuns: „Lucrez la cabinetul medical... şi n-am voie să mă murdăresc pe mîini". Maria Truţa, din acelaşi bloc, în loc să facă curăţenie pe scări, găseşte de cuviinţă că e mai bine să scuture covoarele aici. Maria Sandu, de la apartamentul nr. 3, lucrează la Vinalcool. Obişnuită cu mirosul băuturii simte nevoia acesteia şi la domiciliu. De aceea, destul de des, trage cîte un chef, care ţine pînă noaptea tîrziu, încheindu-se cu scandaluri, neinteresînd-o că vecinii nu se pot odihni. Poate conducerea întreprinderii va găsi vreo modalitate să o facă să înţeleasă care trebuie să se poarte şi astfel locatarii din bloc vor dormi liniştiţi. Tot în acest imobil se obişnuieşte ca resturile de mîncare să se adune într-o oală instalată în casa scărilor unde bineînţeles au „acces" în voie muştele şi pisicile. Am vrea să cunoaştem ce părere are în această privinţă Sanepidul? Am observat că locatarii din acest bloc uită de curăţenie şi provoacă stricăciuni instalaţiilor sanitare şi pereţilor din casa scărilor. La această situaţie contribuie şi faptul că în acest bloc nu există comitet şi nici responsabil de bloc, care să se intereseze de problemele gospodăreşti. Comitet de bloc nu există nici în imobilul nr. 2 din strada Tuşnad, unde nu se face curăţenie, lipsesc robinetele de la instalaţia de apă, geamurile sînt sparte, pereţii degradaţi etc. Intr-o astfel de situaţie se află şi apartamentele nr. 53 şi 66 din blocul nr. 52, strada Nicolae Bălcescu, la fel ca şi apartamentele locuite de familiile Andrei Gergely şi Onodi de pe strada Horea nr. 20, respectiv nr. 2, Ştefan Fekete şi Viorica Pinceş din Piaţa Trandafirilor nr. 20 şi respectiv nr. 25 ş. a. Am arătat doar cîteva aspecte în ce priveşte întreţinerea imobilelor şi curăţeniei din Tg.-Mureş. Faţă de cetăţenii care n-au înţeles încă, că apartamentul în care locuieşte este un bun obştesc şi ca atare el trebuie păstrat în cea mai perfectă stare, grupele de partid pe străzi, comitetele de cetăţeni pe străzi şi blocuri, conducerile întreprinderilor, locatarii cărora le place ordinea şi curăţenia trebuie să ia atitudine hotărîtă pentru a-i face să înţeleagă şi să respecte normele de convieţuire socialistă. De asemenea, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc trebuie să ia măsurile corespunzătoare ca din comitetele de cetăţeni pe străzi şi blocuri, care urmează să fie alese, să facă parte cei mai activi şi conştienţi locatari, care să ia poziţie contra acelora care nu-şi îndeplinesc îndatoririle faţă de casa în care locuiesc. IOAN CĂŞVEANU PE TEI SETIJENP La cooperativa agricolă din Band se lucrează din plin la pregătirea terenului pentru semănat. In fotografie , tractoristul Ioan Luca de la S.M.T. Tg.-Mureș discuiește arăturile de toamnă. La secţia granulit a Fabricii de cărămizi „Mureşeni" din Tg.-Mureş prin organizarea în cele mai bune condiţii a întrecerii socialiste, rezultatele privind realizarea sarcinilor de plan pe primul trimestru al anului sunt cele scontate. Prin efortul unanim depus de harnicul colectiv al secţiei, pînă în prezent s-au obţinut economii ce însumează 76.000 lei. La realizarea sarcinilor de producţie contribuie în mare măsură înaltul grad de mecanizare a procesului de producţie. De la exploatarea materiei prime din carieră şi pînă la încărcarea granulitului în vagoane, totul se face prin intermediul modernelor utilaje din dotare. In fotografie: Un aspect obișnuit de la încărcarea mecanică a granulitului în vagoane. încărcarea unui vagon durează 45 de minute, muncă ce necesita în trecut efortul a 15 persoane timp de 3 ore.