Steaua Roşie, februarie 1969 (Anul 20, nr. 26-49)
1969-02-01 / nr. 26
Anul XXI. Nr. 26 (3.381) Sîmbătă, 1 februarie 1969 4 pagini, 80 bani IN ORAŞUL TÎRNĂVENI Biroul executiv al Consiliului orăşenesc al Frontului Unităţii Socialiste a analizat, în cadrul unei şedinţe de lucru, desfăşurarea campaniei electorale. Din informarea prezentată de tovarăşul Ironim Buda, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, preşedintele ■ Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc şi preşedintele Consiliului orăşenesc al Frontului Unităţii Socialiste, a reieşit că în cadrul oraşului au fost înregistrate 83 de candidaturi, din care una pentru Marea Adunare Naţională, 9 pentru Consiliul popular judeţean şi 73 pentru Consiliul popular orăşenesc. La adunările pentru desemnarea candidaţilor Frontului Unităţii Socialiste au participat peste 12.000 de cetăţeni. Participanţii la discuţii, susţinînd candidatul de, şi-au manifestat ataşamentul faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, au scos în evidenţă realizările obţinute de la ultimele alegeri în domeniile economic, cultural-social şi edilitar-gospodăresc, venind totodată cu propuneri pentru o cit mai bună gospodărire a oraşului. In aceste adunări s-au făcut 18 propuneri gospodăreşti. In această perioadă, sub îndrumarea Comitetului orăşenesc de partid, s-a desfăşurat o intensă activitate politică de masă. Astfel, au avut loc 56 expuneri despre politica internă şi (Continuare în pag. a 3-a) ianuarie 1969. Comuna Lunca Bradului, cuprinzind trei sate (Lunca Bradului, Neagra şi Sălard), înşiruite pe o parte şi alta a bătrinului Mureş pe o distanţă de circa 11 kilometri, prinset ca într-un cleşte de stincile împădurite ale Călimanilor şi Gurghiului, cunoaşte în aceste zile, ca şi întreaga ţară, febra pregătirilor pentru alegeri. Forestieri din tată în fiu, locuitorii comunei intîmpina alegerile de la 2 martie, muncind cu însufleţire şi elan pentru a obţine în acest an, anul celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei şi a pregătirilor Pentru Congresul al X-lea al P.C.R., noi si importante succese in toate domeniile de activitate. La monografia comunei s-a adăugat o filă nouă. Ea cxiprinde realizările din ultimii ani, dobîndite în sectorul de exploatare și în cel de industrializare a lemnului, in domeniul edilitar-gospodăresc, in creşterea nivelului de viaţă al locuitorilor. Despre toate vor vorbi, cu prilejul întilnirilor, cei 43 de candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste desemnaţi pentru alegerile de deputaţi în Consiliul popular comunal. De altfel, toate aceste realizări sunt binecunoscute de cetăţenii comunei. Le văd şi le simt zi de zi; şi-au adus şi ei contribuţia la înfăptuirea lor. Văzind prezentul şi întrezărind viitorul, oamenii privesc şi in urmă. Cei mai tineri cunosc doar prezentul, închipuindu-şi că aşa a fost din totdeauna. Celor vîrstnici, în schimb, cu părul încărunţit, le sint încă vii in minte vremurile apuse. In trecutul nu prea îndepărtat şi aici, pe Valea Mureşului, în leagănul străvechi al codrilor de conifere, ca şi în alte părţi din ţara noastră, era la ordinea zilei zicala „munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă în poartă“. „Aurul verde“ al munţilor aparţinea lui Bánfi, Limanezi, Kemény sau Schwartz. A celor mulţi era doar munca istovitoare, sărăcia şi mizeria. P. POPŞOR (Continuare în pag. a 3-a) IMAGINEA SATULUI CONTEMPORAN Lunca Bradului — leagăn străvechi al codrilor de conifere Printre realizările din ultimii ani ale cetăţenilor din Lunca Bradului se înscrie şi localul cooperativei, cuprinzînd un magazin universal, unul de textile-încălţăminte şi un bufet. Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R.şi al Consiliului popular judeţean provizoriu I I I I I EXPRESII ale grijii partidului şi guvernului pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii Intr-un interval de numai cîteva zile, două hotărîri ale Consiliului de Miniştri aprobă generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor în întreprinderile din ramurile industriei alimentare şi uşoare. In aceste hotărâri s inuncitorii, nicienii din aceste ramuri industriale văd o nouă expresie a politicii partidului şi statului nostru de ridicare, sistematică a nivelului de trai al celor ce muncesc şi în acelaşi timp un puternic stimulent în muncă pentru folosirea raţională a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, creşterea producţiei şi a productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie. Vizitînd cîteva întreprinderi din judeţul nostru, reporterii au consemnat satisfacţia unanimă faţă de aceste măsuri. Redăm mai jos cîteva din aceste relatări. — Noul sistem de salarizare şi majorarea salariilor de care vom beneficia în curînd — ne spune inginerul dispecer Ioan Rusu de la Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş, este manifestarea grijii partidului şi statului nostru pentru continua ridicare a nivelului de trai al creatorilor de bunuri materiale. Aceasta, pentru noi, tehnicienii cu răspundere ,deosebaţi în organizarea şi conducerea procesului de producţie, constituie un stimulent puternic în munca deîndeplinire a sarcinilor de plan. Ne obligăm să organizăm mai bine activitatea muncitorilor, să gospodărim mai raţional mijloacele şi fondurile întreprinderii, să ridicăm gradul de exigenţă faţă de producţie. Cu toate că perioada de remont care urmează va fi mai scurtă, am reuşit să ne organizăm mai bine munca şi să obţinem ridicarea calitativă a acesteia. Aceasta asigură intrarea la timp în campania de toamnă a fabricii cu întreaga capacitate. M. BARDASANU C. IOAN (Continuare în pag. a 3-a) mumim 13 Adunări generale ale salariaţilor EFICIENŢA MUNCII se bazează pe competenţa şi operativitatea în stăpînirea instalaţiilor Energeticienii de la TERMOCENTRALA DIN IERNUT , minunaţi făuritori de forţă şi lumină, au adăugat în activitatea anului trecut încă o pagină de realizări remarcabile. Rezultatele mereu mai bune pe care le obţin, atestă competenţa şi priceperea oamenilor în transformarea energiilor, a puterii aburului în miliarde de kWh. Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la termocentrală a constituit prilejul evidenţierii rezultatelor anului trecut dar şi a analizei competente, cu răspundere şi exigenţă sporită, a măsurilor de îmbunătăţire a activităţii în anul curent. In darea de seamă prezentată de ing. Mişu Kraft, preşedintele comitetului de direcţie, s-a arătat că în anul trecut prin efortul unit al întregului colectiv de energeticieni, au fost îndeplinite integral sarcinile de plan, că termocentrala ,,a pompat“ în sistemul energetic naţional energie electrică mai ieftină, după nevoile sporite ale consumatorilor. Prin reducerea continuă a consumului specific de combustibil, prin creşterea gradului de utilizare a puterii instalate cu 1.244 ore la blocul de 100 MW şi 250 de ore la blocul de 200 MW Termocentrala din Iernut a obţinut economii la preţul de cost în valoare de 3,2 milioane lei şi beneficii suplimentare de 1,6 milioane lei. Rezultatele puteau fi şi mai bune, arăta vorbitorul, dacă în anul trecut comitetul de direcţie ar fi adoptat măsuri organizatorice şi economice mai eficiente care să fi asigurat îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, o mai înaltă calificare a cadrelor în exploatare pentru înlăturarea avariilor şi creşterea siguranţei în exploatare. Trecînd la analiza sarcinilor în curs, ing. Mişu Kraft a arătat că comitetul de direcţie va promova în acest an metode noi, perfecţionate de organizare a producţiei care să asigure menţinerea în funcţiune a agregatelor în condiţii tehnice optime şi ridicarea eficienţei întreprinderii prin extinderea programului calculatorului electronic, folosirea mai completă a datelor furnizate în luarea deciziilor şi stabilirea măsurilor de creştere a calităţii în exploatare a centralei. Rezultatul acestor măsuri va însemna nu numai îndeplinirea sarcinilor de plan şi obţinerea unor economii de 1,2 milioane lei ci şi baza realizării angajamentelor luate de a da economiei naţionale 100.000 kWh energie electrică peste plan. Chimistul Fodoreanu Cornel, preşedintele comitetului sindicatului, a arătat că preocuparea de bază a colectivului de lucrători al termocentralei este în acest an folosirea integrală a capacităţii de producţie, creşterea indicilor de utilizare a instalaţiilor. Avem încă rezerve însemnate — arăta el — pentru ridicarea calităţii reparaţiilor, pentru mărirea duratei de funcţionare a instalaţiilor, pentru reducerea consumului specific de căldură. — Nu este vorba numai despre folosirea utilajelor ci şi a forţei de muncă — a arătat Constantin Frăţilă, inginer şef al sectorului electric. Trebuie să recunoaştem că în ultimul timp au apărut carenţe pr- IOAN CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) IN EDITURA POLITICA A APARUT NICOLAE CEAUSESCU Cuvîntare la Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, 28 ianuarie 1969. Lucrarea a apărut într-un tiraj de masă. De la Cabinetul judeţean de partid Luni, 3 februarie a. c., la ora 18, se vor ţine cursurile UNIVERSITĂŢII SERALE DE MARXISM-LENINISM, SECŢIILE FILOZOFIE ŞI ISTORIE, la Cabinetul judeţean de partid, str. Lungă nr. 93. Conferinţa femeilor din municipiul Tîrgu-Mureş Ieri, a avut loc Conferinţa femeilor din municipiul Tîrgu-Mureş, care a dezbătut darea de seamă privind activitatea desfăşurată de Comitetul municipal al femeilor de la ultimele alegeri şi pînă in prezent, precum şi măsurile pentru atragerea femeilor la întreaga muncă de înflorire a societăţii, de dezvoltare a economiei municipiului. In darea de seamă prezentată de tovarăşa Bibu Margareta, preşedinta Comitetului municipal al femeilor, s-a subliniat creşterea contribuţiei comitetului la antrenarea femeilor în activitatea socială. Pentru ridicarea în continuare a nivelului activităţii în rîndul femeilor — a arătat vorbitoarea — este necesară perfecţionarea continuă a formelor şi metodelor de muncă. Participantele la discuţii au scos în evidenţă contribuţia femeilor la realizarea politicii partidului, activitatea lor în îndeplinirea sarcinilor economice, întărirea familiei , şi educaţiei copiilor. Au fost, de asemenea, amintite şi dezbătute problem© privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale femeilor, atragerea lor la munca de înfrumuseţare şi gospodărire a municipiului, au fost iniţiate o serie de măsuri privind ocrotirea mamei şi copilului. Din noul birou al Comitetului municipal Tîrgu-Mureş al femeilor fac parte: Bilcu Margareta, preşedintă, Viskolcz Etelka, Szederfesi Ileana şi Stan Ana vicepreşedinte, și Singeorzan Aurelia, secretară. Masă rotundă pe tema: Cu ce ne prezentam la export Comisia judeţeană pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, Comitetul municipal pentru cultură şi artă şi Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş au organizat o interesantă masă rotundă cu tema: ,,Cu ce ne prezentăm la export*. Participanţii au luat cunoştinţă despre preocupările care le au in acest sens marile întreprinderi din judeţul nostru cum ar fi: Iprofil „23 August“ Tg.-Mureş, C.I.L. Reghin, Complexul de faianţă şi sticlă din Sighişoara sau Combinatul chimic din Tîrnăveni. La discuţii au luat parte ing. Gheorghe Gavrilă, ing. Emil Moldovan, Rozsa Ioan şi Păcuraru Mircea din partea întreprinderilor amintite. Masa rotundă a fost condusă de către Iuliu Damian, directorul adjunct al Direcţiei judeţene de statistică. Cultura forţată a crapului Specialiştii Inspectoratului piscicol din Cluj aplică la scară industrială o nouă metodă de cultură forţată a crapului. Peştii adulţi sunt aclimatizaţi mai întîi cu apă termală, în bazinele de la Felix, apoi li se injectează un hormon care, încă în plin anotimp rece, îi determină să depună icrele. Tratate cu o substanţă fecundantă icrele eclozează mult mai repede, procentul de peştişori ieşiţi la viaţă fiind de peste 10 ori mai mare decit în condiţiile reproducerii naturale. In cursul anului trecut au fost „fabricate“ pe această cale 81 milioane de puieţi de crap. Apa termală se utilizează pentru prima dată în ţara noastră la cultura forţată a crapului. Metoda permite obţinerea de peşti pentru consum încă din anul întîi de creştere şi o selecţie artificială a varietăţilor de crap fără solzi şi cu mare valoare alimentară. (Agerpres) Produse din sticlă şlefuită In acest an la întreprinderea Prodcomplex din Tg.-Mureş se va construi o nouă unitate destinată fabricării de obiecte din sticlă şlefuită. De remarcat faptul că se vor putea realiza produse de o calitate superioară, mult solicitate atît pe piaţa internă cit şi la export. Producţia anuală ce se va realiza în unitate va ajunge la circa 12 milioane lei. In pagina a 4-a: — MIŞCĂRI GREVISTE IN ITALIA — LUPTELE DIN VIETNAMUL DE SUD — DECLARAŢIA-PROGRAM A GUVERNULUI R.S. CEHOSLOVACE — REORGANIZAREA PORTURILOR BRITANICE — UNELE TENDINŢE DIN ECONOMIA S.U.A. I I II Mîine concursul judeţean „SĂNIUŢA DE ARGINT“ Duminică, 2 februarie, are loc faza pe judeţ a concursului „Săniuţa de argint“. La ea participă primii clasaţi la fazele pe municipii, pe oraşe şi pe liceele din mediul rural. Cei care se vor clasa primii vor lua parte la faza republicană ce se va ţine în zilele de 15—16 februarie la Poiana Braşov. Cîştigătorilor la faza pe judeţ li se vor înmîna fanioane şi premii în obiecte. ! LUNAI CÂRTII ! ! LA SATE! Astăzi se deschide, în întreaga ţară, sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi ale Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, cea de-a IX-a ediţie a tradiţionalei manifestări de masă „Luna cărţii la sate“. Această sărbătoare a cărţii simbolizează pe de o parte, setea de cultură a locuitorilor de la sate, într-o epocă de profunde înnoiri spirituale, pe de altă parte, grija şi solicitudinea cu care partidul, statul nostru satisfac cerinţele şi pe plan cultural ale acestora, încadrată în acţiunile politice de masă ca se întreprind în campania electorală — eveniment deosebit de important în viaţa ţării — „Luna cărţii la sate“ îşi înscrie pe agenda ediţiei din acest an obiective care înfăţişează în toată măreţia lor tabloul marilor cuceriri revoluţionare ale societăţii noastre, al strălucitelor victorii dobîndite pe drumul înfloririi socialiste a patriei, sub conducerea partidului. Operele literare care prezintă imaginea României de azi, liberă şi înfloritoare şi care se ancorează în problematica satului, trebuie să-şi găsească o largă răspîndire în marea masă de ţărani cooperatori din comunele şi satele noastre. Mărirea vitezei de circulaţie a cărţilor; sporirea numărului tuturor categoriilor de cititorii din lumea satelor; realizarea unor legături directe între scriitori şi redactorii din edituri şi cititorii din mediul sătesc, sunt cîteva din obiectivele a căror menire este să întărească legăturile intime, sufleteşti, ale cititorului cu cartea, să facă din lectură un act firesc, care să-i netezească drumul spre cele mai frumoase şi mai folositoare creaţii ale minţii omeneşti. Aşadar, în centrul acestei manifestări de masă stă cartea şi cel ce beneficiază de binefacerile ei — cititorul. Pe baza planului de acţiune întocmit de comisia judeţeană de organizare a „Lunii cărţii la sate“ se vor desfăşura în fiecare comună şi sat manifestări cu caracter cultural-educativ, care vor gravita în jurul acţiunii de popularizare şi difuzare a cărţilor româneşti, maghiare şi germane nou apărute şi a fondului de cărţi deja existent în inventarul bibliotecilor şi al magazinelor de desfacere. Simpozioanele, recenziile, concursurile şi serile literare, consfătuirile bibliotecarilor şi librarilor cu cititorii, expoziţiile tematice şi celelalte forme de răspîndire în masă a cuvîntului scris îşi vor dovedi eficienţa numai dacă se vor solda, practic, cu sporirea numărului de cititori şi al cărţilor citite. De o deosebită atenţie se va bucura confruntarea scriitorilor şi redactorilor din edituri cu cititorii de la sate, întîlniri la a căror organizare bibliotecile sunt chemate să-şi aducă efectiv contribuţia. „Luna cărţii la sate“va constitui pentru numeroase „echipe“ de scriitori şi redactori un nou prilej de a cunoaşte realităţile satului socialist, de a urmări eficacitatea muncii lor de creaţie iar pentru cititorul, din ce în ce mai exigent, o tribună de la care îşi va spune părerea cu privire la producţia editorială, la căile de pătrundere a acesteia în lumea satului. Sporirea numărului de difuzori voluntari, organizarea temeinică a expoziţiilor cu noutăţile editoriale, a bazarurilor sunt modalităţi hotărîtoare prin care putem asigura o bună difuzare a cărţii în rindurile populaţiei rurale. Ceea ce dorim cu toţii, deci, este ca prin efortul conjugat al tuturor acestor factori să transformăm ediţia a IX-a a „Lunii cărţii la sate“ într-o acţiune deplin reuşită, pe măsura bunelor tradiţii cu care ne mîndrim. SOLOMON FRAŢILA director al Bibliotecii municipale Tîrgu-Mureş