Steaua Roşie, martie 1969 (Anul 20, nr. 50-75)
1969-03-01 / nr. 50
m PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! FEAUA ROŞIE Organ al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliuluipopular judeţean provizoriu Anuil XXI. Nr. 810 (3.405) 1 .Sîmbătă, 6 martie 1969 4 pagini, 80 bani | | ENTUZIASTA ADUNARE ELECTORALĂ DIN CAPITALĂ Campania electorală, care a dominat timp de două luni întreaga viaţă politică a ţării, a culminat vineri cu o mare adunare electorală în cadrul căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al PC.R, preşedintele Consiliului de Stat, candidat al Frontului UnităţiiSocialiste în circumscripţia electorală nr. 1 — 23 August, pentru alegerile de deputaţi în Marea AdunareNaţională, a rostit o amplă cuvintare. Stimulind pe scara întregii naţiuni spiritul civic de înaltă responsabilitate faţă de prezentul şi viitorul patriei socialiste, campania electorală s-a desfășurat în atmosfera efervescentă a interesului politic unanim, al entuziasmului general cu care întregul popor se pregătește să sărbătorească împlinirea unui sfert de veac de la eliberarea patriei. Larga participare a maselor la dezbaterea multilaterală a problemelor politicii noastre interne şi externe, afirmarea plenară a iniţiativei cetăţeneşti în toate domeniile vieţii prilejuite de întrunirile cetăţeneşti ilustrează democratismul profund în climatul căruia poporul român îşi exercită liber politica sa suverană, croindu-şi soarta potrivit năzuinţelor sale supreme. Cu mult înainte de ora în care urma să se desfăşoare marea întrunire electorală, mii de cetăţeni se îndreptau spre Piaţa Palatului, din inima Capitalei, martora atâtor evenimente istorice din viaţa poporului nostru în ultimii 25 de ani. Treptat, spaţiu devine neincăpător, pe Calea Victoriei, piuă spre Palatul Telefoanelor şi spre străzile care converg în marea Piaţă, numărul cetăţenilor creşte necontenit. Mulţimea poartă pancarte , pe care sunt înscrise cuvinte pline de căldură şi încredere in Partidul Comunist, căruia ii datorăm toate cuceririle in opera fără egal înfăptuită de popor. Un freamăt de entuziasm caprinele întreaga piaţă, izbucnesc urale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă dinspre sediul Comitetului Central al partidului, printr-un culoar viu, format de cetăţeni, spre Palatul Republicii. Mulţimea ovaţionează puternic pentru Partidul Comunist Român şi conducerea sa, exprimînd dragostea fierbinte a oamenilor muncii faţă de partid, faţă de patria socialistă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători răspund cu căldură manifestărilor de înaltă preţuire şi entuziasm unanim cu care sunt întîmpinaţi. In această revărsare generală de entuziasm se scandează numele secretarului general al CC, al partidului nostru: Ceauşescu! Ceauşescu! Ceauşescu! Această vibrantă manifestare populară reafirmă idealurile comune care sudează într-o unitate indestructibilă întregul nostru popor în jurul partidului şi guvernului, dă forţă de expresie adeziunii ferme a întregii noastre naţiuni la politica internă şi externă marxist-leninistă a partidului, izvorul viu al energiilor creatoare spre împlinirea marilor năzuinţe ale socialismului şi comunismului. Aceeaşi însufleţire domneşte şi în Sala Palatului. Răsună puternic chemarea „Trăiască victoria in alegeri a Frontului Unităţii Socialiste“. Pe fundalul scenei, pavoazat cu drapelele partidului şi statului, domină stema ţării şi urarea: „Trăiască Frontul Unităţii Socialiste“. In sală sunt prezenţi metalurgişti, constructori de maşini, textilişti, muncitori, ingineri şi tehnicieni din marile întreprinderi industriale de pe teritoriul circumscripţiei electorale 23 August şi de la alte mari uzine bucureştene, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre didactice, tineri studioşi, militari ai forţelor noastre armate, reprezentanţi ai cultelor. La adunare iau parte membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului, ai Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, conducători ai organizaţiilor de masă. (Continuare în pag. a 2-a) CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Doresc, în primul rînd, să exprim cele mai vii mulţumiri cetăţenilor din Circumscripţia I Bucureşti, care mi-au acordat încrederea lor, propunîndu-mă candidat în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. (Aplauze, unuale). Totodată, folosesc acest prilej pentru a adresa calde mulţumiri oamenilor muncii din întreaga ţară pentru încrederea manifestată faţă de toţi candidaţii Frontului Unităţii Socialiste. In aceste manifestări noi vedem o expresie a încrederii întregului popor în Partidul Comunist Român, în politica sa marxist-leninistă, politică pe deplin corepunzătoare intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplauze îndelung repetate). In cursul depunerii candidaturilor pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare, în cadrul campaniei electorale, au avut loc nenumărate întîlniri, adunări şi mitinguri la care au participat milioane de cetăţeni. Caracteristica principală a acestor manifestări este dezbaterea deschisă şi multilaterală a problemelor dezvoltării patriei noastre, a căilor pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. (Aplauze puternice). Se poate spune că întreaga campanie electorală s-a transformat într-o uriaşă manifestare a unităţii poporului nostru în jurul partidului şi guvernului, a voinţei nestrămutate a tuturor celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi guvernului. (Aplauze puternice). Criticile aduse muncii unor consilii populare şi altor instituţii de stat şi obşteşti, propunerile făcute cu acest prilej, sînt tot atîtea dovezi ale preocupării maselor largi populare de a asigura înfăptuirea fermă a politicii partidului. Marea Adunare Naţională, consiliile populare ce vor fi alese, toate organele de partid şi de stat au datoria de a studia cu toată atenţia problemele ridicate în dezbaterile publice din cadrul campaniei electorale şi de a lua măsurile ce se impun pentru soluţionarea lor corespunzătoare. Acum, la încheierea campaniei electorale, putem constata cu satisfacţie că ea a prilejuit o largă confruntare de păreri asupra tuturor problemelor economico-sociale actuale ale ţării, asupra activităţii desfăşurate pentru traducerea în viaţă a programului de dezvoltare multilaterală a patriei. Campania electorală s-a desfăşurat sub semnul profundului democratism al noii noastre orînduiri, creat pe fundamentul cuceririlor revoluţionare ale oamenilor muncii, al măsurilor adoptate de partid şi de stat pentru asigurarea condiţiilor necesare participării plenare a maselor populare la conducerea ţării. (Aplauze). Democratismul nostru socialist îşi găseşte în aceste zile o puternică expresie în faptul că oamenii muncii dezbat principalele aspecte ale politicii noastre interne şi externe care privesc prezentul şi viitorul patriei, se consfătuiesc cu candidaţii Frontului Unităţii Socialiste, cei cărora la 2 martie urmează să le dea mandatul de reprezentanţi în organele puterii — Marea Adunare Naţională şi consiliile populare — asupra problemelor gospodăririi ţării, a oraşelor şi comunelor, îşi exprimă liber opinia, voinţa şi aspiraţiile. Climatul de intensă activitate socială şi politică existent în întreaga ţară demonstrează că poporul nostru este cu adevărat liber şi stăpîn în patria sa, suveran în exercitarea puterii, că el îşi hotărăşte singur spartaic corespunzător intereselor sale supreme. (Aplauze îndelung repetate). Aceasta insuflă fiecărui cetăţean, indiferent de categoria socială, profesiune sau naţionalitate, convingerea că se poate afirma neîngrădit pe tărâmul vieţii sociale, că îşi poate manifesta nestingherit energia, capacitatea şi talentul în slujba patriei, a progresului României pe drumul socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, urale). Stimaţi tovarăşi, Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist; această împrejurare conferă alegerilor de la 2 martie 1969 o însemnătate şi o semnificaţie deosebită. Aceste alegeri prilejuiesc un bogat bilanţ de realizări, de succese remarcabile obţinute de poporul român, sub conducerea partidului comunist, pe drumul făuririi socialismului, al înfloririi patriei, al bunăstării şi fericirii. Cei mai în vîrstă îşi reamintesc în ce situaţie se găsea ţara noastră acum 25 de ani. Subordonarea faţă de Germania nazistă, participarea, alături de forţele hitleriste, la războiul împotriva Uniunii Sovietice, jefuirea bogăţiilor ţării de către armatele germane aduseseră România la marginea catastrofei naţionale. In acele condiţii, dovedindu-se la înălţimea răspunderii sale revoluţionare, naţionale, Partidul Comunist Român a acţionat cu fermitate, in unitate cu forţele muncitorii, democratice, naţionale, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, ieşirea din războiul antisovietic şi alăturarea ţării noastre la coaliţia antihitleristă în lupta pentru eliberarea deplină a patriei şi zdrobirea definitivă a Germaniei fasciste. (Aplauze puternice). Desfăşurarea evenimentelor este cunoscută şi nu doresc acum să mă opresc asupra lor. Vreau însă să subliniez că fără înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944 România s-ar fi găsit într-o situaţie greu de imaginat. Consider că îndeplinesc o îndatorire sfintă exprimînd, şi cu acest prilej, recunoştinţa întregului nostru popor faţă de cei care au luptat pentru eliberarea ţării şi care nu se mai află astăzi printre noi. (Aplauze puternice). Doresc, de asemenea, să subliniez şi acum că poporul nostru dă o înaltă preţuire contribuţiei hotărîtoare adusă de Uniunea Sovietică, de Armata Roşie, la înfringerea fascismului şi la eliberarea totală a României. (Aplauze puternice). Lupta purtată în comun de ostaşii români şi sovietici a pus bazele prieteniei de tip nou între popoarele nostre. Consider, de asemenea, de datoria mea, să amintesc şi de contribuţia ostaşilor celorlalte ţări aliate la zdrobirea fascismului. Vreau să subliniez totodată importanţa luptei eroice duse de toate popoarele cotropite, în frunte cu partidele comuniste, împotriva hitlerismului. Lupta forţelor patriotice împotriva ocupanţilor fascişti a avut un rol deosebit în cucerirea victoriei, demonstrînd încă o dată că nici o forţă din lume nu poate îngenunchia popoarele hotărîte să-şi apere, cu preţul celor mai mari jertfe, libertatea şi independenţa. (Aplauze îndelung repetate). Am făcut această evocare pentru a pune mai clar în lumină profundele schimbări săvîrşite în cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea ţării. Atît înfăptuirea actului istoric de la 23 August, cit şi toate marile transformări de pînă acum în structura societăţii noastre, in modul de viaţă al poporului, se datoresc Partidului Comunist Român care s-a devenit la înălţimea măreţei sale misiuni istorice, la înălţimea răspunderii faţă de naţiunea noastră, faţă de cauza socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, urale şi ovaţii). Dragi tovarăşi, In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, întreaga energie creatoare a poporului nostru a fost îndreptată spre îndeplinirea programului adoptat de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute în primii trei ani ai cincinalului, şi prevederile pr. 1969 sunt superioare planului; ele dovedesc realismul Directivelor Congresului, dîndu-ne convingerea că cincinalul va fi nu numai realizat, ci şi depăşit. Ritmul anual de creştere a producţiei industriale a fost în aceşti trei ani de peste 12 la sută, în chimie ritmul a fost de 21 la sută, în construcţiile de maşini de 16 la sută, în energia electrică de 20 la sută, în industria uşoară de 12 la sută. Un accent deosebit s-a pus pe producţia de maşini-unelte, pe electronică şi electrotehnică, ramuri pentru care s-au întocmit programe speciale conţinîni prevederi de dez-11 ■ I i" » iî : , voi tare cu mult superioare celor cuprinse in planul cincinal. In ultimii ani au fost adoptate o serie de măsuri în direcţia organizării mai bune a muncii, folosirii mai raţionale a capacităţilor de producţie, reducerii cheltuielilor materiale de producţie, creşterii eficacităţii economice. Rezultatele pozitive obţinute în aceste direcţii intr-un mare număr de întreprinderi evidenţiază rezervele deosebite existente în industria noastră. In domeniul agriculturii, cu toate condiţiile climaterice nefavorabile din 1968, în ultimii trei ani producţia a crescut cu circa 12 la sută, asigurîndu-se în condiţii bune aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Merită subliniate rezultatele pozitive obţinute de întreprinderile agricole de stat ca urmare a măsurilor de îmbunătăţire a organizării activităţii lor. Recenta plenară a conducerii uniunilor cooperatiste a reliefat, de asemenea, progresele obţinute în consolidarea economică a unui număr tot mai mare de cooperative agricole de producţia. Agricultura noastră socialistă — cooperatistă şi de stat — şi-a dovedit din plin trăinicia, superioritatea. In aceşti ani, statul a alocat peste 160 de miliarde lei pentru investiţii, cea mai mare parte a mijloacelor materiale şi financiare fiind îndreptată spre dezvoltarea bazei tehnico-materiale a industriei şi agriculturii. In ultimii trei ani au intrat în producţie circa 700 mari capacităţi industriale, însemnate sume au fost alocate pentru dezvoltarea învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice. In acelaşi timp, statul a acordat o atenţie sporită construcţiilor de locuinţe, spitale, creşe şi alte edificii social-culturale. In perioada la care mă refer, venitul naţional a crescut cu circa 8 la sută anual, ceea ce a permis atit alocarea unor sume sporite pentru acumulări — circa 30 la sută din venitul naţional — cit şicreşterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. După cum se ştie, încă în 1967, cu un an mai devreme decit se prevăzuse, au fost mărite salariile mai mic, de aceste sporuri au beneficiat peste 1.000.000 de salariaţi. Pensiile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc salariile oamenilor muncii din toate ramurile de activitate. Este adevărat, în acelaşi timp, unele preţuri au fost corectate în sensul măririi lor, aceste măsuri au fost determinate de faptul că activitatea sectoarelor respective era deficitară. Paralel, însă preţurile la o serie de produse au fost reduse. Bilanţul ansamblului măsurilor luate în domeniul nivelului de trai este pozitiv; veniturile reale ale salariaţilor au crescut cu peste 14 la sută în 1968 faţă de 1965; în aceeaşi perioadă veniturile reale ale ţărănimii au crescut cu circa 13 la sută. In felul acesta, sunt condiţii ca prin măsurile de majorare a salariilor, în 1970 să se realizeze prevederile Congresului al IX-lea cu privire la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. (Aplauze puternice). Ţinînd seama că salariaţii cu venituri mai mici şi cu copii fac mai greu faţă cerinţelor traiului, Comitetul Executiv a hotărît ca, începînd de la 1 martie a. c. să se sporească alocaţia pentru copii cu 30 de lei de fiecare copil, pentru salariaţii care au salarii pină la 1.300 lei. (Aplauze). In acest fel, această categorie a populaţiei va beneficia anual de venituri suplimentare de circa 700 milioane de lei. (Aplauze puternice). Dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale a asigurat crearea a numeroase noi locuri de muncă, numărul salariaţilor crescînd cu aproape o jumătate de milion. Aceasta a făcut ca şi fondul de salarii să sporească pe ansamblu cu peste 14 miliarde lei. Ca urmare, fondul de mărfuri desfăcute prin comerţul de stat şi cooperatist a sporit cu 28,8 la sută în 1968 faţă de 1965. Aceste date sintetice vorbesc elocvent despre consecvenţa cu care partidul şi guvernul înfăptuiesc programul de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului — ţelul suprem a! politicii noastre, al întregii noastre activităţi. (Aplauze îndelungate). Desigur, vorbind despre creşterea nivelului de trai, nu uităm nici un moment că mai sunt numeroase familii de oameni ai muncii care au încă venituri mici şi care fac cu greu faţă necesităţilor vieţii. Trebuie să spunem că mai avem încă mult de făcut pentru a asigura un nivel de viaţă corespunzător pentru toţi cetăţenii patriei noastre. Tocmai de aceea este necesar să ne concentrăm toate eforturile în direcţia dezvoltării tot mai rapide a economiei naţionale şi, pe această bază, să creăm condiţiile necesare sporirii veniturilor celor ce muncesc, creşterii niveluluide trai material şi cultural al întregului popor. Vom face totul pentru a realiza cit mai curînd acest obiectiv. (Aplauze puternice, urale şi ovaţii îndelungate). Evidenţiind toate marile noastre realizări nu omitem că inactivitatea desfăşurată în această perioadă au fost şi lipsuri. In unele ramuri şi sectoare, în unele întreprinderi şi instituţii, în munca unor organe de partid şi de stat persistă neajunsuri care se reflectă în viaţa economică, în rezultatele obţinute în producţie. Nu peste tot mijloacele materiale şi financiare sunt folosite raţional şi economic. Mai avem capacităţi de producţie neutilizate încă integral. După unele calcule sumare, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, prin folosirea integrală a actualelor capacităţi şi prin alte măsuri tehnico-organizatorice s-ar putea obţine, fără cheltuieli suplimentare, un spor de producţie de 15— 20 la sută. Desfăşurarea ritmică a procesului de producţie este influenţată, de asemenea, negativ şi de lipsurile ce se mai manifestă în aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor. Insist în mod deosebit asupra acestor deficienţe, pentru că lichidarea lor trebuie să stea în centrul atenţiei organelor de partid şi de stat, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderi. Rezerve mari avem şi în domeniul investiţiilor, cu toate reducerile de cost obţinute în ultimii doi-trei ani, construim încă scump: pe alocuri se mai menţine tendinţa spre grandomanie. Este simptomatic în acest sens faptul că şi presa şi televiziunea ne prezintă mai mult aspectul arhitectonic al construcţiilor, diu latura lor funcţională, nu eficienţa economică a investiţiilor care depinde în primul ringl, de dotarea cu maşini şi utilaje, buna utilizare a tehnicii noi. Nici ritmul executării unor investiţii nu este încă mulţumitor. Chestiunea realizării la timp şi în cele mai bune condiţii a investiţiilor trebuie să devină o preocupare majoră, constantă, pentru toate departamentele, pentru toate întreprinderile, pentru toate organele de partid şi de stat. Am făcut unele remarci critice în legătură cu anumite aspecte ale activităţii noastre economice cu convingerea că oamenii muncii — stăpînii tuturor bogăţiilor ţării — înţeleg faptul că stă în puterea noastră să lichidăm în cel mai scurt timp lipsurile, să asigurăm progresul rapid al desăvîrşirii construcţiei socialismului în România. (Aplauze puternice). Marile realizări în dezvoltarea economico-socială a ţării noastre au cerut eforturi mari din partea întregului nostru popor. Fiecare cetăţean are însă satisfacţia de a putea spune că aceste eforturi n-au fost zadarnice. România a devenit într-o perioadă istorică scurtă o ţară cu o industrie puternică, în plină dezvoltare, şi cu o agricultură în plin proces de modernizare, cu o ştiinţă şi o cultură avansată. In realizarea acestor remarcabile progrese, eforturile mari ale poporului român s-au împletit cu efectele pozitive ale dezvoltării colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice cu toate ţările sistemului mondial socialist. Noi apreciem rolul important al colaborării economice cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc şi cu celelalte ţări socialiste şi suntem hotărîţi să acţionăm şi în continuare pentru dezvoltarea acestor relaţii. (Aplauze). In această colaborare vedem calea sigură a progresului fiecărei ţări socialiste şi, totodată, a creşterii forţei economice a întregului sistem socialist mondial — care nu se poate baza decit pe înflorirea economico-socială a fiecărui stat socialist. (Aplauze). In acelaşi timp, pentru ţara noastră au avut şi au importanţă şi relaţiile de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiiinţifică atît cu ţările capitaliste mai avansate, cit şi cu ţările în curs de dezvoltare. Noi pornim de la realitatea incontestabilă că în condiţiile uriaşului progres tehnicoştiinţific contemporan, progresul rapid al fiecărei ţări este legat de participarea activă la diviziunea internaţională a muncii. Orice izolare nu poate duce decit la stagnare, la rămînere în urmă, cu repercusiuni adinei asupra întregii dezvoltări economico-sociale a ţării respective. Tocmai de aceea, ţara noastră va dezvolta şi în viitor relaţii de colaborare şi cooperare multilaterale cu toate ţările, indiferent de orinduirea lor socială, pe baza avantajului reciproc şi a neamestecului în treburile interne. (Aplauze îndelungate). Stimaţi tovarăşi, Tot ce a înfăptuit poporul român în acest sfert de veac demonstrează justeţea politicii marxistleniniste a partidului nostru, care a aplicat în mod creator legile generale ale construcţiei socialiste la condiţiile concrete ale României. Pe drumul făuririi depline a socialismului în patria noastră sînt necesare încă eforturi mari în toate domeniile de activitate. Pentru a asigura realizarea programului elaborat de Congresul al IXTea şi a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului avem în continuare de înfăptuit planurile pe anii 1969— 1970. Avem toate condiţiile pentru atingerea măreţelor obiective pe care partidul le-a pus în faţa poporului nostru. Suntem convinşi că, prin munca avîntată a clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor celor ce muncesc fără deosebire de naţionalitate, vom traduce în viaţă actualul plan cincinal de dezvoltare multilaterală a patriei noastre. Frontul Unităţii Socialiste îşi ia angajamentul să facă totul pentru a asigura mersul tot mai ferm al României pe calea progresului şi civilizaţiei socialiste. (Aplauze puternice, îndelung repetate, ovaţii şi urale). Paralel cu intensa activitate pentru realizarea cincinalului actual, pe baza hotărîrii Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului, în prezent se elaborează planul cincinal pentru perioada 1971—1975 şi liniile directoare ale programului de dezvoltare a României pînă în 1980. Ţin să subliniez importanţa deosebită a viitoarelor două planuri cincinale ale ţării noastre, rolul lor hotăritor pentru făurirea multilaterală şi deplină a socialismului în România, pentru crearea condiţiunilor necesare trecerii treptate spre comunism. (Aplauze puternice). Obiectivul lor fundamental va fi realizarea unei industrii moderne, puternice şi a unei agriculturi înaintate care să asigure din belşug produse agro-alimentare — crearea, pe această bază, a condiţiilor pentru satisfacerea cit mai deplină a cerinţelor materiale şi spirituale ale tuturor membrilor societăţii. Totodată, prin făurirea deplină a socialismului, orinduirea cea mai dreaptă şi mai umană din cite a cunoscut omenirea până acum, înţelegem asigurarea, la scara întregii societăţi, a egalităţii şi echităţii sociale, dezvoltarea democraţiei socialiste în toate sectoarele de activitate, crearea condiţiilor pentru participarea, la toate nivelurile, a maselor largi populare la elaborarea şi aplicarea hotărîrilor privind desfăşurarea întregii vieţi economice şi politice. Următorul plan cincinal, ca şi liniile directoare de dezvoltare pină în 1980, vor pune în centrul eforturilor noastre economice continuarea în ritm susţinut a industrializării ţării. Ne propunem ca în această perioadă să lichidăm in mare măsură rămînerea în urmă faţă de ţările cu o industrie avansată şi să ne apropiem de nivelul lor de dezvoltare, atît din punct de vedere al producţiei pe locuitor, al productivităţii muncii, cit şi al venitului naţional, şi deci al nivelului de trai material şi spiritual. (Aplauze). înfăptuirea acestui obiectiv este hotărîtoare pentru construcţia deplină a socialismului în ţara noastră. Pentru realizarea sa vom concentra eforturile in următoarele direcţii principale: valorificarea superioară a materiilor prime interne; dezvoltarea cu prioritate a bazei energetice şi a producţiei de energie electrică; dezvoltarea producţiei siderurgice prin realizarea în 1975 a circa 10 milioane tone oţel şi creşterea ponderii oţelurilor aliate şi de calitate superioară; diversificarea şi ridicarea calităţii tehnice a producţiei industriei construcţiilor de maşini, acordîndu-se o mai mare atenţie producţiei de maşini-unelte de tehnicitate superioară; asigurarea unui ritm mai înalt de dezvoltare a industriei electrotehnice și electronice; accelerarea dezvoltă (Continuare în pag a 3-a) . j.. ... \ r 1 vr. ■ '