Steaua Roşie, iulie 1969 (Anul 20, nr. 153-179)
1969-07-01 / nr. 153
Anul XXI. Nr. 153 (3.508) Marti, 1 iulie 1969 4 pagini, 30 bani ?C ff # A W V * w, VA lp?a întregul partid, întregul popor ■ __ M PARTICIPA LA DEZBATEREA â£2Σl DOCUMENTELOR PENTRU CEL DE-AL X-LEA CONGRES AL P.C.R. Adunarea populară de la Sărmaşu Aprobăm din inimă politica internă şi externă a partidului Ca şi toate localităţile patriei noastre, Sărmaşu, una din comunele mari ale judeţului nostru, cunoaştem aceste zile o efervescențiâ”›nn,TVriâitt pt?zrtTva ne uXpliCcu.‘e ›* conţinutului profund marxist al politicii partidului şi statului nostru, de trecere în revistă a măreţelor cuceriri ale poporului nostru, de dezbatere a programului elaborat de partid pentru progresul continuu şi prosperitatea patriei. La căminul cultural de la reşedinţa de comună s-au întrunit, într-o însufleţită adunare populară, organizată de Consiliul comunal al Frontului Unităţii Socialiste, ţărani cooperatori, salariaţi ai instituţiilor din comună, cadre didactice şi alţi oameni ai muncii, români şi maghiari, bărbaţi şi femei, tineri şi virstnici, pentru a dezbate Tezele şi proiectul de Directive ale celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. — Desfăşurîndu-se in preajma aniversării a 25 de ani de la eliberarea României de sub jugul fascist — a arătat in cuvîntul său tovarăşul TEODOR MUREŞAN, secretarul comitetului comunal de partid, preşedintele Consiliului comunal al Frontului Unităţii Socialiste — Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român va analiza activitatea desfăşurată de Comitetul Central, de întregul partid, de poporul nostru pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea în domeniu economiei, ştiinţei şi culturii, perfecţionării vieţii sociale şi politice, va dezbate şi adopta Directivele privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale Pe perioada 1976—1980, va stabili programul activităţii partidului pentru asigurarea în continuare a Progresului multilateral al societăţii noastre socialiste. Referindu-se la succesele obţinute de poporul nostru în construcţia socialistă, tovarăşul MIHAI TRIFU, primarul comunei, a subliniat că factorul politic fundamental care asigură înaintarea victorioasă a patriei noastre pe calea socialismului este conducerea întregii societăţi de către Partidul Comunist Român. Politica internă şi externă a partidului serveşte intereselor poporului nostru, ale înfloririi patriei, de aceea o aprobăm din inimă şi nu precupeţim nimic pentru înfăptuirea ei. Sub conducerea înţeleaptă a partidului, în ţara noastră a fost lichidată pentru totdeauna exploatarea omului de către om, au fost lichidate clasele exploatatoare, socialismul a triumfat definitiv pe pămîntul României. Societatea noastră cunoaşte o continuă omogenizare, întemeiată pe înlăturarea treptată a deosebirilor esenţiale dintre categoriile sociale, pe diminuarea diferenţelor dintre sat şi oraş. Acest lucru îl vedem şi îl simţim şi în comuna noastră. Altădată un sat ca oricare altul, azi Sărmaşul dispune de un liceu, de spital, fabrică de mobilă, fabrică de cărămizi, o întreprindere pentru mecanizarea agriculturii cu peste 400 de muncitori, numeroase unităţi ale cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti. Cu sprijinul statului şi prin munca însufleţită a cetăţenilor, nivelul edilitar-gospodăresc al comunei se ridică an de an. Printre altele, în ultimii ani au fost construite trotuare pe toate străzile din Sărmaşu, s-au amenajat parcuri şi zone verzi etc. In următorii ani, realizărilor de pînă acum le vom adăuga altele şi mai importante, printre care şi introducerea apei potabile şi canalizarea. GRIGORE PLOSCA, preşedintele cooperativei agricole de producţie a apreciat că sarcinile din domeniul agriculturii cuprinse in proiectul de Directive sunt pe deplin realizabile. Agricultura poate şi trebuie să contribuie în măsură tot mai mare la formarea venitului naţional şi la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei cu materii prime. In acest sens va trebui să ne preocupăm de punerea în valoare a tuturor rezervelor de care dispunem. La noi, bunăoară, se impune întreprinderea unor măsuri pentru desecarea canalului Miheş-Budeşti, care ar duce la apărarea de inundaţii a unei suprafeţe de circa 600 hectare de P. POPSOR (Continuare în pag. a 3-a) IN INDUSTRIE, PRODUCTIVITATEA MUNCII minorm cmcm PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! TEMEN Famcodecpi „Tilim“ Sighişoara, expresie a dezvoltării industriei uşoare ŞTEFAN MEDREA directorul fabricii Pînă nu de mult, în anul 1962, pe locul unde îşi ridică fruntea semeaţă, din sticlă şi oţel, Fabrica de confecţii „Tîrnava“ Sighişoara, exista o cooperativă meşteşugărească cu o producţie mică şi un număr redus de muncitori, înzestrată cu utilaj vechi. Fluxul marilor prefaceri, al înnoirilor fără precedent, care a cuprins întreaga noastră economie, a durat pe locul acestei cooperative o fabrică de confecţii de mare capacitate, modernă, înzestrată cu utilaj nou şi de mare randament. Cifrele exprimînd nivelul actual al dezvoltării, sintetizează o întreagă epocă de eforturi susţinute pe drumul perfecţionării şi dezvoltării continue a industriei uşoare. Dacă acum cîţiva ani întreprinderea noastră executa o producţie de numai 30 de milioane de lei într-un sortiment redus, astăzi, în noul corp de fabricaţie, cu 4 nivele (pus în funcţiune în anul trecut), unde-şi desfăşoară munca peste 1.700 de lucrători, volumul producţiei a crescut la peste 200 milioane de lei, iar numărul sortimentelor la circa 25 modele de cămăşi bărbăteşti. Beneficiind de o bună înzestrare tehnică, întreprinderea noastră, cea mai nouă unitate economică a municipiului Sighişoara — fiind dotată cu maşini automate de cusut nasturi şi de executare a butonierelor, cu vertomat pentru călcat cămăşi, creîndu-şi cadre noi care au reuşit în scurt timp să intre în tainele meseriei, să stăpînească cu pricepere noile maşini, a realizat un salt calitativ în activitatea economică. Fluxul tehnologic a fost reorganizat pe baze ştiinţifice. In folosirea potenţialului tehnic şi uman se promovează principiul eficienţei economice maxime. Ca urmare, efortul lucrătorilor pentru creşterea calităţii producţiei a dat rezultate remarcabile. Produsele fabricii noastre, cămăşile bărbăteşti, au cîştigat un prestigiu de seamă pe piaţa externă, încă în trimestrele III şi IV ale anului trecut am livrat la export cămăşi în valoare de 8,4 milioane lei valută, în peste 11 ţări. Colectivul de lucrători al întreprinderii se străduieşte să fie la nivelul eforturilor făcute de economia naţională. In primii trei ani ai actualului cincinal întreprinderea a dat peste plan o producţie de 28 milioane lei reprezentând peste 560.000 buc. cămăşi. Promovînd cu consecvenţă principiul înaltei exigenţe, prin (Continuare în pag. a 3-a) întreprinderea de reparații auto din Tg.-Mureș. -' , ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pagina a 3-a : PORT CU PRILEJUL „ZILEI MNTĂTURULUI Cu prilejul „Zilei învăţătorului", ieri au avut loc în comunele şi oraşele judeţului nostru adunări festive consacrate acestui eveniment, la care au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Inspectoratului şcolar judeţean, numeroase cadre didactice. La adunarea de la Tirgu-Mureş au fost prezenţi tovarăşii: Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid şi Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul oraşului Tirgu-Mureş, precum şi un mare număr de cadre didactice de la institutele de învăţămînt superior, de la liceele şi de la şcolile de cultură generală şi de specialitate din oraş. Cu acest prilej, tovarăşul Vasile Rus a vorbit despre însemnătatea „Zilei învăţătorului“ în contextul apropiatelor evenimente — cel de-al X-lea Congres al partidului şi împlinirea a 25 de ani de la eliberarea ţării, despre perspectivele ce se deschid şcolii româneşti, o dată cu trecerea, încă din acest an, la generalizarea învăţămîntului de 10 ani. In continuare, tovarăşa Solymosi Berta, inspector-şef la municipiul Tirgu-Mureş, a dat citire telegramei de salut a ministrului învâţămîntului, acad. Ştefan Bălan, după care tovarăşul Adrian Şuleu a adus participanţilor la adunare salutul Comitetului municipal U.T.C. Apoi au mai luat cuvîntul prof. Deák Árpád, directorul Liceului nr. 5, Emilia Giurgiulescu, educatoare la grădiniţa nr. 8 şi Hedviga Ronea, profesoară la Şcoala generală nr. 4. In continuare s-a dat citire Decretului Consiliului de Stat prin care s-a acordat titlul de „Profesor emerit“ şi au fost decoraţi cu ordine şi medalii un mare număr ap, cadre didactice, iar altele au primit titlul de „Profesor şi învăţător evidenţiat“. De la INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE au fost distinşi: prof. univ.dr. docent Gheorghe Puskas, profesor emerit; prof. univ. dr. Octavian Rusu, profesor emerit; prof. univ. dr. Horvath Andrei, Ordinul Muncii clasa a II-a; conf. univ. dr. Aurel Cojocaru, Ordinul Muncii clasa a III-a; Gheorghe Bancu, şef de lucrări, Medalia Muncii; Radu Cristoloveanu, şef de lucrări, Medalia Muncii; Cedo Carol, şef de lucrări, Medalia Muncii; conf. univ. Teodor Pop, Medalia Muncii. INSTITUTUL DE TEATRU: conf. univ. loan Chereji, Ordinul Muncii clasa a III-a, lector univ. Gergely Géza, Medalia Muncii. De la INSTITUTUL PEDAGOGIC au fost distinși cu Medalia Muncii următorii tovarăși: lector univ. Biro Gábor, lector univ. Olah Tiberiu, lector univ. loan Trifan, lector univ. Victoria Varga. Au mai fost distinşi cu Medalia Muncii: Faluvegi Maria, educatoare, prof. Emil Pop, directorul ■ Liceului pedagogic, prof. Mircea Chinezu, director adjunct al Liceului „Unirea“, prof. Alexandru Fodor, directorul Şcolii generale nr. 4 şi prof. Mircea Furdui, directorul Liceului economic. Faza interjudeţeană a celui de-al IX-lea concurs Un spectacol de mart nivel artistic Timp de trei zile, sala Casei de cultură din Mediaş s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru sutele de spectatori care au venit să vadă pe cei mai buni artişti amatori din judeţele Alba, Cluj, Mureş şi Sibiu. Înmănuncheate ca într-un buchet multicolor, spectacolele oferite de solii artei din cele patru ij.udeie au co .ş,c. p. La oaie, şi frumuseţea lor, un admirabil prilej de sinteză şi analiză a ceea ce înseamnă dezvoltarea artei noastre în cei 25 de ani de la Eliberare. Am avut prilejul să ne întilnim cu cele mai frumoase obiceiuri, cu poezia cântecului şi jocului, zămislite timp de secole pe văile Mureşului, Someşului, celor două Timave sau Cibinului şi transmise nouă, în decantări de o puritate pînă la esenţe, de cei mai talentaţi şi iscusiţi artişti amatori de pe aceste meleaguri. Cu un deosebit interes a fost aşteptată apariţia pe scena concursului a artiştilor din judeţul nostru. încă cu o oră înainte de ridicarea cortinei, în sală nu se mai afla nici un loc liber. Primul număr al programului a însemnat şi primul succes. Corurile reunite ale căminelor culturale din Grebeniş şi Ceuaş şi al grupului vocal de la Casa de cultură din Sighişoara au smuls ropote de aplauze, la scenă deschisă, pentru perfecta armonie şi cantabilitatea vocilor. Dar punctul forte al programului nostru l-au constituit, aşa cum ne-am aşteptat şi aşa cum ne-am obişnuit, multiplele şi bogatele momente folclorice oferite de dansatorii, cîntăreţii şi instrumentiştii judeţului nostru. Spre deosebire de spectacolele reprezentanţilor judeţului Cluj, de e. .cnZf.... . ,Ji, ţ.t, eia cu mare a revenit muzicii de cameră şi uşoară în interpretarea unor formaţii conduse de dirijori cu notorietate în lumea muzicală precum conf. univ. Miron Şoarec sau conf. univ. Mircea Brazii, judeţul Mureş a adus pe scena concursului frumuseţea cîntecelor şi jocurilor noastre populare în interpretarea celor mai autentici şi autorizaţi artişti amatori — înşişi ţăranii care le-au preluat şi le-au îmbogăţit cu fantezia şi inteligenţa lor. Am admirat şi cu această ocazie farmecul şi măiestria dansatorilor îmbinate cu excelentele calităţi vocal-interpretative ale membrilor ansamblurilor folclorice de la căminele ciclturale din Ruşii- Munţi, Lueriu, Sîmbriaş şi al sindicatului CHF.R.Sighişoara. Cu un legitim interes a fost aşteptată apariţia în faţa spectatorilor a cunoscuţilor dansatori din Chimitelnic, care încă de la primii paşi pe scenă au stîrnit admiraţie. Intr-adevăr, prin dificultatea mişcărilor cu rotiri şi loviri consecutive, repetate, a cizmelor cu ambele miini, „feciorii“ din Chimitelnic au arătat că drumul lor e într-o Cjuibu- ascensi .re pe scara celor mai înalte valori artistice. N-am putea trece cu vederea nici peste momentele de intensă satisfacţie artistică oferite de dansatorii din Săcalul de Pădure şi Logig, de către cei de la Prodcomplex Tg.Mureş şi de către mulţi alţi dansatori care ne-au reprezentat cu cinste. Solii cîntecului popular de pe Valea Mureşului şi Tîrnavei Mici au adus şi ei crîmpeie de nestemate prin fluierul cu triluri de privighetoare al lui Gheorghe Baciu din comuna Mihai Viteazu, distins cu „Meritul cultural clasa l-a“ pentru îndelungată activitate interpretativă şi prin vocea cînd ION CIURDARU (Continuare în pag. a 3-a) Buletin meteorologic săptămînal la săptămîna cuprinsă intre 23— 29 iunie a. c., deşi numărul de zile cu precipitaţii a fost mai redus, cantitatea de apă căzută cu ocazia averselor ce au avut loc în unele localităţi din judeţul nostru a fost destul de însemnată. Cantitatea medie rezultată din măsurătorile efectuate în 10 localităţi, în perioada la care ne referim, este de 25 litri pe metru pătrat, dar în raza municipiului Tg.-Mureş au căzut peste 50 litri la metru pătrat. Temperatura aerului a oscilat între valoarea maximă de 28 grade înregistrată în ziua de 25 iunie şi valoarea minimă de 7 grade înregistrată în ziua de 28 iunie a. c. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAPTAMÎNA ÎN CURS: Vremea se menţine în general instabilă şi răcoroasă, mai ales în prima parte a intervalului şi cu deosebire dimineaţa. Cerul va prezenta innorări pronunţate după-amiaza, cînd vor avea loc averse de ploaie însoţite izolat de descărcări electrice. Temperatura aerului în creştere, ziua, cele mai ridicate valori vor fi cuprinse între 20—24 grade în primele zile ale săptămînii, apoi între 25—29 grade, iar cele mai scăzute din timpul nopţii vor fi cuprinse între 7—10 grade la începutul săptămînii, apoi 10—13 grade. Vîntul va prezenta unele intensificări de scurtă durată în timpul averselor. DUMITRU MARINICA şeful Staţiei meteorologice Tg.-Mureş ” 1 Moment din spectacolul dat de membrii Ansamblului C.F.R. Sighişoara folcloric Pa: — Ce spune băiatul cînd se scoală ? — Nimic bunicuţo ! Dar ce, tăticul sau mămica spun ceva? — bombăni Dănuţ care apăruse desculţ în pragul bucătăriei. — Vai de mine, ai să răceşti, unde-ţi sînt papucii Dănuţ? — Caută-i matale bunicuţo, nu ţi-a spus mămica că n-am voie să depun efort? Bunica îi explică ce înseamnă de fapt „a depune efort“ şi ce se cheamă „a fi leneş“. Dănuţ păru a înţelege. După ce se spălă şi îmbrăcă „singur“, se aşeză cuminte la masă, unde-l aştepta pregătit, micul dejun. Mulţumind frumos pentru masă, se îndreptă spre jucăriile din camera sa. Se plictisi repede de trenuleţul electric şi trecu la construcţia unor „zgîrie nori“. Abandonă însă şi ideea construcţiilor, năruindu-şi cuburile multicolore prin toate ungherele camerei. Venise rindul căluţului de lemn să suporte cu resemnare huituri şi repetate îndemnuri la trap. Preocupat de cursa sa spectaculară, Dănuț nu remarcă întoarcerea mamei. Auzi doar din camera vecină glasul binecunoscut : — Mamă, adu-mi te rog papucii și fă ordine în camera băiatului înainte de a pune masa. Un zîmbet victorios flutură pe buzele băiatului cînd bunicuța păși pragul camerei sale. X. O. SAVENI