Steaua Roşie, august 1969 (Anul 20, nr. 180-206)

1969-08-11 / nr. 189

O strălucită expresie a justeţei politicii partidului îndreptată spre înflorirea patriei socialiste (Urmare din pag. 1) Pătrundem în pavilionul central al celei mai mari manifestări ex­­poziţionale. Expoziţia ocupă un spaţiu de aproximativ 72.000 mp, este de circa două ori mai întinsă decit ediţia jubiliară din 1964. Pe lingă cunoscutul pavilion circular şi celelalte clădiri au fost con­struite spaţii noi de expunere -­­15.000 mp în pavilioane şi alţi 20.000 mp pe platforme exterioa­re. Proiectanţii, constructorii, or­ganizatorii au avut de soluţionat o multitudine de probleme, începind cu sistematizarea şi organizarea­­ teritoriului expoziţiei, construcţia pavilioanelor noi, permanente sau a altora demontabile şi terminînd cu amenajarea de spaţii verzi sau cu asigurarea unor locuri de odih­nă şi agrement. Se desprinde pre­ocuparea ca fiecare sector să fie reprezentat într-o manieră moder­nă şi clară, intr-un context care să reliefeze ceea ce este caracte­ristic activităţii din ramura res­pectivă ca producţie, cercetare ştiinţifică şi perspective de dez­voltare viitoare. S-a urmărit, tot­odată, ca prezentarea complexă a fiecărui sector să evidenţeze şi .­­ interdependenţa sa cu celelalte ramuri ale economiei naţionale. S-a muncit mult. De la proiectan­tul şef şi pină la grădinarii care au amenajat peluzele, s-a lucrat cu pasiune şi răspundere. Ei ştiau că trec în fapte gîndurile cu care păşim in această amplă retrospec­tivă a unui drum istoric, senti­mentul tulburător că vom retrăi aici — in perspectiva culmilor atinse — anii acestui sfert de veac în care poporul român a început să-şi construiască o nouă soartă, cu bărbăţie şi avînt. Auzim din nou salva de început a Bumbeşti-Live­­zenilor, retrăim eroica epopee a Bicazului şi ne cuprinde imensa bucurie şi mîndrie de a fi fost martorii — şi făptaşii — atitor împliniri fundamentale. Cele peste 60.000 de exponate, in dimensiuni reale sau miniatu­rizate, graficele, hărţile, panou­rile şi fotografiile sînt tot atîtea certitudini, din care se înfăţişează chipul de astăzi al ţării, sînt tot atîtea mărturii ale justeţei politicii partidului de edificare a României­­ socialiste, care a ridicat patria noastră pe un loc demn în rîndul naţiunilor lumii. In timpul vizitei, care a durat 5 ore, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se întreţin adesea cu delegaţii de peste hotare invitaţi la Congresul partidului, cărora le înfăţişează realizări in diferite ramuri de pro­ducţie, prefacerile structurale pe­trecute în economia românească, preocupările actuale şi orientările de perspectivă în direcţia creşterii continue a potenţialului economic al ţării. La standurile vizitate, miniştrii şi adjuncţi ai lor, con­ducători de întreprinderi şi insti­tuţii, ingineri, maiştri şi alţi spe­cialişti dau explicaţii ample des­pre produsele expuse, hărţile sau machetele unor mari întreprinderi şi instalaţii, utilajele şi maşinile — dintre care unele în funcţiune — asupra relaţiilor economice in­ternaţionale ale ţării noastre. El Vizita la parterul pavilionului începe cu sectorul rezervat side­rurgiei, care în acest an este în măsură să realizeze producţia de fontă a anului 1938 în numai 14 zile. Citadelele oţelului românesc — combinatele de la Galaţi, Hu­nedoara, Reşiţa — sunt reprezen­tate prin varietatea produselor lor precum şi prin alte forme deose­bit de sugestive: machete, monta­je fotografice, panouri luminoase, proiecţii. Un loc important îl ocu­pă expunerea oţelurilor speciale, domeniu care formează obiectul unei preocupări deosebite în ca­drul siderurgiei. O serie de texte, de date statistice pun în lumină direcţiile de dezvoltare a siderur­giei în lumina prevederilor Con­gresului al X-lea. Reţine atenţia faptul că în 1975 producţia de o­­ţel va ajunge la 10—10,5 milioane tone, iar cea de laminare la 7,2— 7,5 milioane tone. Vizita la parterul pavilionului continuă cu standurile sectorului energetic, care se prezintă cu un bilanţ deosebit de semnificativ: în perioada 1961—1968 s-a înregis­trat o creştere a producţiei de e­­nergie electrică şi termică într-un ritm mediu anual de 19,9 la sută. Hărţi şi machete ale sistemului energetic naţional, pupitre de au­tomatizări, relee, generatoare şi alte instalaţii realizate de uzinele patriei dau vizitatorului o imagi­ne a nivelului tehnic superior pe care l-au atins construcţiile ener­getice în ţara noastră. Standurile industriei construc­toare de maşini au fost amplasa­te de organizatori tot în pavilio­nul central. De fapt, însă această răspund cu informaţii suplimen­tare, interesului manifestat de oaspeţii de peste hotare pentru diferite utilaje şi agregate, pentru performanţele tehnice ale acestora. Deseori, acestui interes i se adau­gă aprecieri elogioase pe care oaspeţii le adresează realizărilor economiei româneşti. Sinteză a capacităţii creatoare a poporului român, prilej de bilanţ şi privire în viitor. Expoziţia Rom­ânul 1969 este o oglindă grăi­toare a ceea ce am înfăptuit, a ceea ce suntem­ capabili să înfăp­tuim. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi români şi străini la inaugurarea celei mai mari ex­poziţii economice româneşti sunt în pavilionul central. Pe o supra­faţă de 14.600 mp, cit totalizează cele patru nivele ale pavilionului, sunt prezentate aproximativ 5.500 de exponate, sintetizînd realizările de-a lungul unui sfert de veac ale principalelor ramuri ale in­dustriei. Este o ilustrare vie, concludentă a marilor prefaceri, cantitative și calitative, pe care le-a cunoscut industria românească, a preocu­pării permanente a partidului de a făuri o economie dinamică, mo­dernă, care angajează viitorul na­ţiunii noastre pe multiple planuri ale progresului şi civilizaţiei. Este totodată o mărturie a marilor efor­turi pe care întregul nostru popor, dinamizat de politica profund ştiinţifică a partidului, conştient că înfăptuirea marilor idealuri ale socialismului, satisfacerea în mai mare măsură a nevoilor materiale şi spirituale ale oamenilor mun­cii impun investiţii mari, dezvol­tarea continuă şi multilaterală a forţelor de producţie. Fiecare ex­ponat, fiecare cifră sau imagine insuflă vizitatorului mîndria de a fi putut contribui direct, cu bra­ţele sau cu mintea, la înfăptuirea grandiosului tablou al României socialiste, atît de plastic şi eloc­vent sintetizat în expoziţie: în 1968 producţia industrială globală a ţării a fost de 2,7 ori mai mare decît în 1960! Toate acestea au fost cîndva doar simple prevederi de plan. Ele au devenit realităţi durabile. S-a întîmplat aşa pentru că întregul popor a participat, în calitate de făuritor şi suveran al roadelor muncii sale, la opera de transfor­mare socialistă a patriei. De-a lungul acestor ani am fost mar­torii unui fapt unic în istoria poporului român — programarea viitorului — de către întruchipa­rea desăvîrşită a forţei şi înţelep­ciunii poporului nostru — Partidul Comunist Român. Ceea ce vedem aici sînt mai cu seamă roadele efervescenţei crea­toare ce caracterizează întreaga viaţă politico-socială şi economică a ţării după Congresul al IX-lea al partidului. Ceea ce vedem aici reprezintă materializarea hotăriri­­lor sale guvernate de spirit parti­nic, încărcate de răspundere pen­tru destinele României socialiste, sunt răspunsul cel mai elocvent, aprobarea cea mai entuziastă pe care poporul a dat-o lucrărilor şi documentelor înaltului for comu­nist. ramură este omniprezentă în com­plexul expoziţional, beneficiarii ei fiind toate celelalte ramuri econo­mice. Pătrunzând în această lu­me a maşinilor, pe platoul central îţi atrage atenţia silueta impună­toare a butucului cu paleţii hidro­­agregatului de 178 MW pentru hidrocentrala Porţile de Fier, pre­cum şi statorul turboagregatului de 60 MW, produse de Uzina constructoare de maşini Reşiţa. Cea mai mare parte a acestui sec­tor este ocupată de construcţia de maşini-unelte de prelucrare a me­talelor — vlăstar al economiei so­cialiste care a cunoscut o creştere prestigioasă în ultimele două de­cenii. Diferite maşini şi agregate ce impresionează prin dimensiuni şi nivel de realizare tehnică ates­tă progresele înregistrate de a­­ceastă ramură a industriei noas­tre, renumele şi aprecierea pe ca­re produsele ei şi le-au cucerit în cele peste 60 de ţări ale lumii în care se exportă. Amintim dintre acestea strungul carusel de 3.200 mm produs de F.M.U.A. din Bucu­reşti şi maşinile de alezat şi fre­zat AF-85 şi AF-100, de înaltă precizie, cu comandă program, strungul automatizat S.U.A.-500 cu comandă program pe bandă de magnetofon şi altele. Tovarăşul K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., conducătorul delegaţiei P.C.U.S. la Congres, se interesea­ză îndeaproape de realizările şi perspectivele unor ramuri indus­triale, de performanţele unor uti­laje, de aspecte ale colaborării economice româno-sovietice, în faţa strungului carusel realizat de F.M.U.A. din Bucureşti, tovarăşul Katuşev exclamă: „Frumos!“ „Vă urez succes în construirea socia­lismului, fericire şi sănătate!“ scrie oaspetele în carnetul unui vizitator. Continuind fluxul de expunere, oaspeţii vizitează standul de ma­şini pentru prelucrarea lemnului — cele care asigură, în marile combinate, sporirea valorii lem­nului — apoi standurile de maşini pentru industria textilă. In completarea succintului dat sugestivului tablou al realizărilor industriei constructoare de ma­şini, la unul din nivelele pavilio­nului central este vizitată expo­ziţia industriei de mecanică fină şi a bunurilor de consum tehnice — cele mai noi tipuri de televi­zoare şi radioreceptoare, ventila­toare, aspiratoare de praf, frigi­dere, maşini de cusut şi de spă­lat rufe etc., marcînd preocupa­rea realizatorilor lor pentru îm­bogăţirea sortimentelor, pentru ri­dicarea calităţii corespunzător ce­rinţelor crescinde ale populaţiei. La un alt nivel al pavilionului a fost rezervat un spaţiu prezen­tării activităţii unor institute de cercetare şi proiectare industria­lă. Numeroase exponate, planşe şi fotografii sunt menite să creeze vizitatorului o imagine a muncii pe care promotorii şi creatorii noului o pun în slujba progresu­lui tehnic. Ultimul sector vizitat în cu­prinsul pavilionului central este acela al industriei petroliere şi chimice. La intrare, o hartă a ză­cămintelor de ţiţei, completată cu un montaj de grafice şi panouri, informează asupra dinamicii in­vestiţiilor, a producţiei şi expor­tului, a lucrărilor geologice între­prinse pentru detectarea de noi zone petrolifere, procedeelor folo­site în extracţia şi prelucrarea ţi­ţeiului şi a gazelor naturale. Pe podiumuri sunt expuse aparate de perforare, de deviaţie, de carotaj radioactiv — majoritatea patente originale româneşti — machete a­­le unor instalaţii de prelucrare a ţiţeiului şi imagini ale zonelor pe­trolului românesc. Sunt vizitate apoi standurile re­zervate chimiei — ramură care in anii socialismului a cunoscut un ritm de creştere de-a dreptul spectaculos. Este semnificativ să amintim în acest cadru că pro­ducţia industriei chimice a anu­lui 1938 a fost realizată, în anul 1968, în numai şapte zile, înfăţişarea lumii miraculoaselor transformări ale materiei începe cu petrochimia, ilustrată prin mo­dernele combinate de la Brazi, Rîmnicu Vîlcea, Piteşti şi com­plexul industrial petrochimic Bor­­zeşti. Un original montaj de an­velope serveşte ca poartă de in­trare în expoziţia industriei chi­mice organice de sinteză, a colo­ranţilor, maselor plastice, a di­verşilor auxiliari, a plastifianţilor şi altor produse realizate de acest sector. Vizita continuă în sectoarele fi­relor şi fibrelor chimice şi medi­camentelor, apoi în domeniul chi­miei anorganice. Urmează produ­sele de îngrăşăminte, exponate de metale neferoase şi rare, expona­tele industriei de celuloză şi hâr­tie, precum şi prototipurile unor utilaje destinate industriei chi­mice. Puternic ancorată în complexul măreţei opere de industrializare socialistă a ţării, chimia îşi va spori producţia în viitorul cincinal în medie cu 13—14 la sută anual, valorificând importanta bază de materii prime, răspunzând astfel cerinţelor crescânde de produse chimice pentru consumul intern şi pentru export care, în clipa de faţă, se face în peste 80 de ţări. In tot timpul vizitei, conducă­torii partidului şi statului, ca şi oaspeţii străini, pun întrebări spe­cialiştilor, se interesează de cali­tatea diverselor produse, de per­formanţele atinse, de preocupările actuale ale creatorilor lor. Părăsind pavilionul central, a­­sistenţa se îndreaptă apoi spre al­te sectoare ale expoziţiei. Pe platoul din faţa pavilionu­lui central, siluetele zvelte ale turlelor instalaţiilor de foraj, a­­vîntate spre azurul cerului, se in­troduc în atmosfera sectorului de utilaj petrolier. înalţii oaspeţi ro­mâni şi străini admiră utilajele realizate după cele mai noi ce­rinţe ale tehnicii petroliere, care au sporit prestigiul ţării peste hotare, contribuind la punerea în valoare a unor noi zăcăminte de ţiţei din ţara noastră şi din alte ţări ale Europei, Africii, A­­siei şi Americii Latine. Se disting printre acestea instalaţiile F. 200, care şi-au cucerit o faimă mon­dială, şi F. 125, pe care colecti­vul Uzinelor „1 Mai® din Ploieşti o prezintă vizitatorilor în pre­mieră. Sunt expuse, de asemenea, instalaţii de foraj geologic şi de intervenţie, agregate de cimenta­re, staţii automate de carotaj şi alte realizări ale constructorilor de utilaj petrolier. Se face un scurt popas la res­taurantul „Prahova“, organizat in incinta expoziţiei de Uniunea ju­deţeană a cooperativelor de con­sum Prahova. Construit în stilul hanurilor româneşti, restaurantul face parte din ansamblul de locuri de popas şi agrement ce punctează drumul de mai mulţi kilometri pe care vizitatorul îl are de parcurs prin expoziţie. Vizitarea expoziţiei continuă cu sectoarele minier şi geologic, ame­najate, de asemenea, pe platforma din faţa pavilionului central. La scara specifică expoziţiei sunt pre­zentate aici principalele procese ale mineritului modern: de la de­tectarea straturilor, pină la trans­portul materialului la suprafaţă şi, mai departe, pină la operaţiunile post-extractive. Pe terenul exte­rior sunt prezentate diferite utilaje şi maşini specifice: o maşină pneu­matică de încărcat, un cărucior pe bandă şi un răsturnător cu coman­dă electrică, apoi vagoneţi şi lo­comotive de mină — dintre care lo­comotiva Diesel cu transmisie hidraulică statică reprezentând o noutate — un schip modern de 12 tone şi altele. Toate exponatele a­­duse aici — din care am amintit doar cîteva — evidenţiază o reali­tate cu adîncă semnificaţie: aceea a nivelului înalt de automatizare şi mecanizare atins în acest dome­niu al industriei noastre. O privire de ansamblu asupra sectorului mi­nier este concentrată în cadrul u­­nui pavilion, în care expunerea este grupată urmărind aspectele principale ale activităţii extractive din diferite exploatări, printre ca­re Motru, Rovinari, Leşul Ursului — centre miniere născute în anii socialismului. Colecţia mineralogi­că, din care nu lipsesc minereuri rare, flori de mină etc., apoi o ca­meră cu pereţii şi plafonul din blocuri de sare cristalină, reţin a­­tenţia vizitatorilor prin ineditul lor. Oaspeţii vizitează în continuare sectorul electroenergetic. Imaginea generală pe care ţi-o sugerează e­­chipamentele moderne din sistemul energetic naţional, pentru trans­portul, transformarea şi distribu­ţia energiei electrice, expuse în aer liber, este aceea a avîntului deosebit pe care l-a cunoscut elec­trificarea în cei 25 de ani care s-au scurs de la eliberare. Vasta acţiu­ne de valorificare a posibilităţilor pe care le oferă bogatele resurse energetice ale ţării, iniţiată de par­tid, realizarea unei uriaşe reţele de hidro şi termocentrale, culmi­­nind cu lucrările sistemului hidro­energetic de la Porţile de Fier — realizat în cooperare cu R.S.F. Iugoslavia — au ridicat România în rîndul ţărilor avansate din punct de vedere al producţiei de energie electrică. Semnificativ, în acest sens, este şi faptul că în ul­timii 15 ani dezvoltarea electrifi­cării în ţara noastră a cunoscut un ritm de creştere anual de aproape două ori mai mare decît ritmul mediu mondial. Tovarăşul Mialko Todorovici, membru al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, con­ducătorul delegaţiei U.C.I. la Con­gres, face în acest moment al vizi­tei, o apreciere generală a sectoa­relor vizitate pină acum: „Sunt foarte impresionat de expoziţie. Se vede limpede că acest sfert de veac a trecut cu rost!“ Dintre exponatele cu care con­structorii energeticieni se înfăţi­şează la acest impresionant bilanţ de pătrat de veac se remarcă auto­­transformatorul de 200 megavolţi amperi / 200 kilovolţi, diferite al­te instalaţii pentru electrificarea urbană şi rurală, o construcţie re­­prezentînd două posturi de trans­formare aeriene, un tronson LEA 400 (200) pentru alimentarea sta­ţiei de 220 KV, precum şi apara­tura pentru încercări geotehnice şi amplasamente hidroenergetice. Următorul sector vizitat este cel de utilaj chimic — elemente de construcţie metalică. Exponatele prezentate aici — unele de pro­porţii impresionante — sugerează vizitatorului însuşi destinele indus­triei chimice româneşti, reflectă politica economică a partidului de dezvoltare cu precădere a ramuri­lor care propulsează progresul teh­­nico-ştiinţific şi asigură reproducţia lărgită la scara economiei naţiona­le. Reţin atenţia impunătoarea coloană de fracţionare, înaltă de 22 m, coloanele de condensare de 700 mm diametru şi de sinteză a amoniacului, de 800 mm diametru. In acelaşi spaţiu sunt amplasate şi alte exponate, printre care in­stalaţia transportabilă de forat puţuri de apă F.A.-12, un tractor pe şenile cu cupă încărcare-descăr­­care, o automacara de 5 tone, un motostivuitor de 3 tone, o turbo­­freză de zăpadă pentru tractor U-650 etc. Urmează o impresionantă ilus­trare a potenţelor gîndirii tehnice româneşti — originalul pavilion al Institutului de fizică atomică. „Aerodomul" — cum se numeşte noua realizare a specialiştilor de la I.F.A. — este de fapt o cupolă imensă dintr-o membrană uşoară, fără schelet de rezistenţă, susţinută prin presiunea de aer interioară. Pe o suprafaţă de 500 m­p cît a­­coperă această cupolă, atomiştii expun o serie de instalaţii noi sau perfecţionate, destinate aplicaţiilor practice ale tehnicilor nucleare sau conexe acestora. Se remarcă, prin originalitatea şi marea lor utili­tate, laserul de putere, laserul monomodal, spectograful de rezis­tenţă paramagnetică electronică, gammadefectoscopul pentru con­ducte, cazanul gamma distins cu medalia de aur şi placheta de o­­noare la Salonul Internaţional de invenţii de la Bruxelles, un beta­tron transportabil. Alte exponate, completate cu machete şi fotogra­fii, dau vizitatorului o imagine a preocupărilor oamenilor de ştiinţă de la I.F.A. de a-şi concentra efor­turile spre rezolvarea acelor teme legate nemijlocit de producţia ma­terială, de dezvoltarea economică şi socială a patriei, pentru valorifi­carea cît mai eficientă a cercetări­lor. Giancarlo Paretta, membru al Biroului Politic şi al Direcţiunii Comitetului Central al P.C. Italian, a apreciat elogios cele văzute. Inte­resant, foarte interesant şi deosebit de emoţionant. Văd în expoziţie multe produse realizate prin coo­perare. Sînt foarte impresionat de rezultatele industriei voastre şi tot atît de mult de organizarea aces­tei expoziţii. Transporturile şi telecomunica­ţiile cuprind o suprafaţă interioară şi exterioară de 7.350 m­p. Nivelul de dezvoltare la care au ajuns sau vor ajunge transporturile pe calea ferată este ilustrat prin cîteva ci­fre: parcul de locomotive Diesel­­electrice şi electrice a crescut in acest an, comparativ cu 1965, de 3 ori, iar acţiunea continuă intr-o măsură şi mai mare, astfel că la finele lui 1975 tracţiunea Diesel­­electrică şi electrică să reprezinte 95 la sută din totalul traficului. Constructorii prezintă aici moder­ne locomotive electrice, Diesel­­electrice şi Diesel hidraulice, va­goane elegante de călători şi de marfă, completate cu alte detalii privind aspecte ale exploatării, centralizării telecomunicaţiilor, e­­lectrificării, tracţiunii şi întreţi­nerii căii ferate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi alţi înalţi oaspeţi urcă în cabina unei locomotive electrice de 6.100 cai putere, unde primeşte expli­caţii asupra instalaţiilor şi apara­­tajului cu care sunt dotate noile lo­comotive, asupra performanţelor a­­cestor moderne mijloace ale trans­portului feroviar. In sectorul transporturilor auto, navale şi aeriene sunt prezentate, într-o gamă variată, mijloace de transport­­ de la autoturisme de teren, microbuze şi autocamioane de 3 şi 5 tone, pînă la noile tipuri de autocamioane de 7 tone, auto­turisme „Dacia-1 100“ şi autoturis­mul de teren „ARO". Macheta nou­lui aeroport internaţional Otopeni, ca şi diversele tipuri de avioane expuse, printre care avionul bi­Un sector reprezentativ, cores­punzător rolului şi locului ce-l o­­cupa in ansamblul economiei noastre, este cel al agriculturii, ramură care realizează peste o cincime din produsul social total şi mai bine de un sfert din ve­nitul naţional al ţării, situîndu-se ca aport imediat după industrie. Concomitent cu preocuparea sus­ţinută pentru industrializarea ţă­rii, partidul nostru a concentrat importante mijloace materiale şi în zona producţiei agricole. Agri­cultura socialistă îşi dovedeşte, an de an, superioritatea. In expo­ziţie, ei îi este destinată o supra­faţă interioară şi exterioară de 7.500 mp, încă înainte de a pă­trunde în pavilionul special con­struit, pe un teren în aer liber, de circa 5.500 mp, sunt expuse, într-o variată paletă de culori, creaţiile constructorilor de utilaj agricol. In prim plan, tractoarele, cele care au dus faima ţării, din­colo de hotare, în cele aproxima­tiv 50 de ţări unde sunt exporta­te. Alături de tipurile obişnuite — U-650, U-651 sau cel pe şe­nile, S-650 — sunt expuse şi unele realizări „în premieră“: tractoa­rele V-400 şi L-400, cu multiple utilizări în viticultură şi respectiv legumicultură. Prezentarea este completată de o gamă variată de maşini şi unelte, grupate pe sis­teme de culturi, printre care pri­ma combină autopropulsată ro­mânească, realizată de uzinele „Semănătoarea“. In incinta pavilionului, un grup de preşedinţi de cooperative agri­cole de producţie fruntaşe întâm­pină pe înalţii oaspeţi după bu­nul obicei românesc, cu pîine, sa­re şi vin, unindu-le bun venit în expoziţia realizărilor ţărănimii noastre cooperatiste. In pavilion sunt expuse produ­se reprezentative obţinute de uni­tăţile agricole de stat şi coopera­tiste, cereale şi plante tehnice, le­gume, fructe, vinuri din podgorii renumite şi produse alimentare tradiţionale pentru diferite re­giuni ale ţării. Prin sugestive machete sunt în­făţişate mari complexe zootehni­ce, sisteme de irigaţii şi alte îm­bunătăţiri funciare care au sporit rodnicia pământului şi suprafaţa agricolă a ţării. Spre edificare, a­­pelăm la cîteva date care demon­strează dinamismul agriculturii socialiste. La sfîrşitul anului 1968, comparativ cu 1950, producţia glo­bală agricolă a fost de circa 2,2 ori mai mare, iar media produc­ţiei globale din primii trei ani ai actualului cincinal a fost supe­rioară cu 24 la sută celei înregis­trate în perioada 1961—1965, ceea ce depăşeşte prevederile Direc­tivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. In imediata apropiere se află pa­vilionul de 2.000 m­p rezervat in­dustriei alimentare, comerţului şi cooperaţiei. In grija organizatorilor a stat preocuparea de a înfăţişa cît mai sugestiv realizările obţinute în a­mator „Islander“, care recent a efectuat primul său zbor, facilitea­ză vizitatorului cunoştinţa cu dez­voltarea transporturilor aeriene, iar machetele unor nave maritime de construcţie proprie sau ale ce­lor aflate in dotarea flotei noas­tre, precum şi modelul la scara 1:500, al portului Constanţa, indică realizările obţinute în transportu­rile navale. Tot aici figurează sectorul poş­tei şi telecomunicaţiilor, reprezen­tat prin centrale telefonice, staţii de radio şi televiziune, turnuri pentru radio relee şi prin mache­ta staţiei de emisie Bucegi. In continuarea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oas­peţi poposesc în incinta sectoru­lui destinat construcţiilor, arhi­tecturii şi sistematizării. Aici, trei pavilioane şi mai multe platfor­me în aer liber, însumind o su­prafaţă totală de 10.500 mp, pre­zintă exponate variate, de la ma­teriale de construcţie, mecanisme, maşini şi utilaje grele, pînă la machetele unor zone industriale, ale unor aşezăminte social-cultu­­rale sau ale unor blocuri de lo­cuinţe. Alte componente ale pavi­lioanelor afectate acestei ramuri evidenţiază aspecte esenţiale pri­vind repartiţia teritorială a inves­tiţiilor, sistematizarea teritorială şi a construcţiilor destinate pro­ducţiei, crearea zonelor, ansamblu­rilor şi construcţiilor industriale, sistematizarea şi construcţia de locuinţe şi aşezăminte social-cul­­turale urbane şi rurale. Cîteva date inserate pe panou­rile din pavilionul destinat in­dustriei materialelor de construc­ţii evidenţiază pregnant evoluţia acestei ramuri: numai în perioada dintre Congresul al IX-lea şi al X-lea al partidului au intrat în circuitul productiv 40 de fabrici şi secţii noi. Ca urmare producţi de materiale de construcţie a cres­cut apreciabil, ajungînd ca in 1968 aceasta să fie de 14,5 ori mai mare decît în 1950. Tovară­şul Ceauşescu cercetează cu aten­ţie exponatele, se interesează de performanţele lor şi recomandă extinderea cît mai largă a utili­zării noilor produse a­cest sector. Astfel, sint etalate, în­tr-o prezentare reuşită, o gamă foarte largă, cuprinzând mai bine de 21.000 de produse şi sortimente: zeci de sortimente de conserve din carne, fructe şi legume din cele peste 230 de sortimente care se realizează în prezent; produse lac­tate, zaharoase, făinoase şi de pes­cărie, produse apicole şi multe alte bunuri care sînt tot mai apreciate de consumatori. Panouri şi grafice, fotomontaje şi pliante, cuprinzând date despre succesele dobîndite de această ra­mură, demonstrează convingător linia sa elevată de dezvoltare. Nu­mai în perioada 1965—1969, în a­­ceastă ramură au fost construite şi puse în funcţiune circa 50 de o­­biective industriale moderne care au permis creşterea apreciabilă a producţiei şi a diversificării aces­teia. De altfel, producţia industriei alimentare din anul 1938 se reali­zează acum în numai 60 de zile. Prevederile noului cincinal, privind industria alimentară, vizează o creştere a producţiei — la finele lui 1975 — de 35—­40 la sută com­parativ cu realizările anului 1970. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea permanentă a nomenclatorului de bunuri de larg consum sunt reflec­tate în realizările obţinute de co­merţul nostru socialist, care, în pavilionul pe care-l ocupă împreu­nă cu cooperaţia de consum, oferă vizitatorilor cîteva detalii, demne de reţinut. Astfel, în 1968, compa­rativ cu 1950, volumul mărfurilor desfăcute populaţiei a crescut de aproximativ 6,4 ori. Modificările esenţiale intervenite în structura cererii populaţiei prin multiplica­rea şi diferenţierea trebuinţelor in­dividuale — expresie a procesului general de dezvoltare social-econo­­mică — îşi găsesc împlinire în di­versificarea structurii fondului de mărfuri care se desface consumato­rilor, cuprinzînd acum aproape 200.000 articole şi sortimente, faţă de 48.000 în 1950. Un nou popas, o serie de maşini şi utilaje folosite în exploatările forestiere, la care se adaugă fan­tezia organizatorilor de a crea o atmosferă specifică acestui dome­niu, introduc pe oaspeţi în secto­rul silviculturii şi al industriei de prelucrare a lemnului. Un loc pre­ponderent îl ocupă ramura prelu­crătoare, realizările acestea găsin­­du-şi oglindire în multitudinea ex­ponatelor — produse finite şi semi­finite — îndeosebi mobilă, piese de mic mobilier, etalate în interiorul unor apartamente amenajate în a­­cest scop. Ele permit formarea unei imagini vii a nivelului de dezvoltare pe care l-a atins aceas­tă ramură. O suită de elemente de sinteză ilustrează pregnant procesul de dezvoltare şi modernizare a indus­triei noastre uşoare. Aceasta este însoţită de o prezentare de măr­furi, aranjate cu gust într-o succe­siune de vitrine, aidoma unui su­­permagazin, de la lenjerie pînă la încălţăminte, de la ţesături pînă la confecţii şi tricotaje. Un alt pa­vilion, amenajat ca un micromaga­­zin, ne introduce în lumea copii­lor; sunt reprezentate aici toate „elementele“ vieţii lor , de la jucării la paltonaşe, de la articole pentru nou născuţi la rechizite şco­lare. Alte pavilioane înfăţişează realizările industriei de sticlărie şi ceramică, hărnicia şi priceperea meşteşugarilor cooperatori. Expo­natele pe care aceştia le prezintă — adesea autentice opere de artă — demonstrează trăinicia unor vechi meşteşugari, creşterea măies­triei meseriaşilor, stimulată tocmai de avîntul industriei. In pavilionul B, de pe malul la­cului Herăstrău, sunt ilustrate rea­lizările în domeniile culturii şi ar­tei, învăţămintului şi ştiinţei, ocro­tirii sănătăţii populaţiei. Vizitarea Expoziţiei România 1969 evocă atmosfera vizitelor de lucru pe care secretarul general al partidului le-a întreprins adeseori în toate colţurile ţării. Bună parte dintre exponate au mai fost văzute de tovarăşul Ceauşescu şi ceilalţi conducători, acolo unde ele se nasc, în fabrici şi uzine, pe şantie­re, în institute de cercetări. Unele erau atunci în fază de proiect, al­tele erau prototipuri; astăzi, aici sunt prezente ca produse de serie. Se reţine, în multe dintre expli­caţii, formularea: „După cure ştiţi, anul trecut acest produs se afla în faza de prototip. Astăzi îl livrăm întreprinderilor noastre şi unor parteneri de peste hotare“ In aceste fraze, auzite mai în toa­te sectoarele expoziţiei, este cu­prins un înţeles mai larg: „Rapor­tăm partidului, secretarului său general, că ne-am respectat cu­vântul dat. Am muncit — şi iată roadele efortului nostru!“­ La despărţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu strin­e cu căldură mii­­nile organizatorilor expoziţiei, spunînd: „Vă felicit, este o expo­ziţie frumoasă, bine organizată Ea arată tuturor că douăzeci şi cinci de ani in România s-a mun­cit!“ Răsună din nou aplauze, urale şi ovaţii nesfirşite. Mii şi mii de cetăţeni aflaţi pe şosea, ţin să-i salute la plecare pe conducători, îşi exprimă recunoştinţa fierbinte faţă de partid, pentru marile în­făptuiri obţinute sub conducerea sa, pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, încrederea deplină în viitorul fe­ricit al patriei şi poporului român. Inaugurarea Expoziţiei Realiză­rilor Economiei Naţionale Româ­nia 1969 este, simbolic, o zi în ca­re lucrările Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român continuă. Ca şi zilele premergă­toare, ca şi cele ce vor urma, ziua de ieri a prilejuit noi bilanţuri încărcate de mîndrie, priviri în­dreptate cutezător spre viitor. In marea manifestare de încredere şi adeziune fierbinte a oamenilor muncii faţă de partid, faţă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, mani­festare ce s-a făcut simţită din plin şi în această zi, regăsim în­crederea şi ataşamentul, iubirea şi preţuirea întregului popor, a Ro­mâniei anului 1969, ţară socialis­tă, care se îndreaptă cu paşi ho­­tărîţi spre culmile progresului şi civilizaţiei. Reportaj realizat de GEORGE-RADU CHIROVICI STELIAN CONSTANTINESCU ŞTEFAN BRATU TUDOSE NIŢESCU THEODOR MATEESCU Industria — coloana de rezistenţă a edificiului economiei socialiste Totul pentru binele şi fericirea oamenilor ­in succes remarcabil Printr-o bună pregătire şi organizare a lucrărilor anuale de revizie generală şi reparaţii la Combinatul de îngrăşăminte azo­­toase din Tg.-Mureş, termenul planificat in acest scop a fost re­dus cu patru zile, timp în care combinatul a putut realiza peste prevederi 2.400 tone de amoniac și 5.200 tone de azotat de amo­niu. O hală nouă de producţie Recent, la Intre- unei noi hale indust­re, şi punerea în ex­prinderea „Prodcom- triale, în cadrul cx-­ploatare a unei prese plex“ din Tg.-Mureş, . , . . . . , ,. ._ au avut loc două e­­rela s‘au montat ate* ,de 450 tone destinat e­venimente însemnate: ferele de confecţii confecţionării de tălpi darea în funcţiune a textile şi de proiecta­ din duroflex.

Next