Steaua Roşie, august 1969 (Anul 20, nr. 180-206)
1969-08-11 / nr. 189
O strălucită expresie a justeţei politicii partidului îndreptată spre înflorirea patriei socialiste (Urmare din pag. 1) Pătrundem în pavilionul central al celei mai mari manifestări expoziţionale. Expoziţia ocupă un spaţiu de aproximativ 72.000 mp, este de circa două ori mai întinsă decit ediţia jubiliară din 1964. Pe lingă cunoscutul pavilion circular şi celelalte clădiri au fost construite spaţii noi de expunere -15.000 mp în pavilioane şi alţi 20.000 mp pe platforme exterioare. Proiectanţii, constructorii, organizatorii au avut de soluţionat o multitudine de probleme, începind cu sistematizarea şi organizarea teritoriului expoziţiei, construcţia pavilioanelor noi, permanente sau a altora demontabile şi terminînd cu amenajarea de spaţii verzi sau cu asigurarea unor locuri de odihnă şi agrement. Se desprinde preocuparea ca fiecare sector să fie reprezentat într-o manieră modernă şi clară, intr-un context care să reliefeze ceea ce este caracteristic activităţii din ramura respectivă ca producţie, cercetare ştiinţifică şi perspective de dezvoltare viitoare. S-a urmărit, totodată, ca prezentarea complexă a fiecărui sector să evidenţeze şi . interdependenţa sa cu celelalte ramuri ale economiei naţionale. S-a muncit mult. De la proiectantul şef şi pină la grădinarii care au amenajat peluzele, s-a lucrat cu pasiune şi răspundere. Ei ştiau că trec în fapte gîndurile cu care păşim in această amplă retrospectivă a unui drum istoric, sentimentul tulburător că vom retrăi aici — in perspectiva culmilor atinse — anii acestui sfert de veac în care poporul român a început să-şi construiască o nouă soartă, cu bărbăţie şi avînt. Auzim din nou salva de început a Bumbeşti-Livezenilor, retrăim eroica epopee a Bicazului şi ne cuprinde imensa bucurie şi mîndrie de a fi fost martorii — şi făptaşii — atitor împliniri fundamentale. Cele peste 60.000 de exponate, in dimensiuni reale sau miniaturizate, graficele, hărţile, panourile şi fotografiile sînt tot atîtea certitudini, din care se înfăţişează chipul de astăzi al ţării, sînt tot atîtea mărturii ale justeţei politicii partidului de edificare a României socialiste, care a ridicat patria noastră pe un loc demn în rîndul naţiunilor lumii. In timpul vizitei, care a durat 5 ore, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se întreţin adesea cu delegaţii de peste hotare invitaţi la Congresul partidului, cărora le înfăţişează realizări in diferite ramuri de producţie, prefacerile structurale petrecute în economia românească, preocupările actuale şi orientările de perspectivă în direcţia creşterii continue a potenţialului economic al ţării. La standurile vizitate, miniştrii şi adjuncţi ai lor, conducători de întreprinderi şi instituţii, ingineri, maiştri şi alţi specialişti dau explicaţii ample despre produsele expuse, hărţile sau machetele unor mari întreprinderi şi instalaţii, utilajele şi maşinile — dintre care unele în funcţiune — asupra relaţiilor economice internaţionale ale ţării noastre. El Vizita la parterul pavilionului începe cu sectorul rezervat siderurgiei, care în acest an este în măsură să realizeze producţia de fontă a anului 1938 în numai 14 zile. Citadelele oţelului românesc — combinatele de la Galaţi, Hunedoara, Reşiţa — sunt reprezentate prin varietatea produselor lor precum şi prin alte forme deosebit de sugestive: machete, montaje fotografice, panouri luminoase, proiecţii. Un loc important îl ocupă expunerea oţelurilor speciale, domeniu care formează obiectul unei preocupări deosebite în cadrul siderurgiei. O serie de texte, de date statistice pun în lumină direcţiile de dezvoltare a siderurgiei în lumina prevederilor Congresului al X-lea. Reţine atenţia faptul că în 1975 producţia de oţel va ajunge la 10—10,5 milioane tone, iar cea de laminare la 7,2— 7,5 milioane tone. Vizita la parterul pavilionului continuă cu standurile sectorului energetic, care se prezintă cu un bilanţ deosebit de semnificativ: în perioada 1961—1968 s-a înregistrat o creştere a producţiei de energie electrică şi termică într-un ritm mediu anual de 19,9 la sută. Hărţi şi machete ale sistemului energetic naţional, pupitre de automatizări, relee, generatoare şi alte instalaţii realizate de uzinele patriei dau vizitatorului o imagine a nivelului tehnic superior pe care l-au atins construcţiile energetice în ţara noastră. Standurile industriei constructoare de maşini au fost amplasate de organizatori tot în pavilionul central. De fapt, însă această răspund cu informaţii suplimentare, interesului manifestat de oaspeţii de peste hotare pentru diferite utilaje şi agregate, pentru performanţele tehnice ale acestora. Deseori, acestui interes i se adaugă aprecieri elogioase pe care oaspeţii le adresează realizărilor economiei româneşti. Sinteză a capacităţii creatoare a poporului român, prilej de bilanţ şi privire în viitor. Expoziţia Românul 1969 este o oglindă grăitoare a ceea ce am înfăptuit, a ceea ce suntem capabili să înfăptuim. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi români şi străini la inaugurarea celei mai mari expoziţii economice româneşti sunt în pavilionul central. Pe o suprafaţă de 14.600 mp, cit totalizează cele patru nivele ale pavilionului, sunt prezentate aproximativ 5.500 de exponate, sintetizînd realizările de-a lungul unui sfert de veac ale principalelor ramuri ale industriei. Este o ilustrare vie, concludentă a marilor prefaceri, cantitative și calitative, pe care le-a cunoscut industria românească, a preocupării permanente a partidului de a făuri o economie dinamică, modernă, care angajează viitorul naţiunii noastre pe multiple planuri ale progresului şi civilizaţiei. Este totodată o mărturie a marilor eforturi pe care întregul nostru popor, dinamizat de politica profund ştiinţifică a partidului, conştient că înfăptuirea marilor idealuri ale socialismului, satisfacerea în mai mare măsură a nevoilor materiale şi spirituale ale oamenilor muncii impun investiţii mari, dezvoltarea continuă şi multilaterală a forţelor de producţie. Fiecare exponat, fiecare cifră sau imagine insuflă vizitatorului mîndria de a fi putut contribui direct, cu braţele sau cu mintea, la înfăptuirea grandiosului tablou al României socialiste, atît de plastic şi elocvent sintetizat în expoziţie: în 1968 producţia industrială globală a ţării a fost de 2,7 ori mai mare decît în 1960! Toate acestea au fost cîndva doar simple prevederi de plan. Ele au devenit realităţi durabile. S-a întîmplat aşa pentru că întregul popor a participat, în calitate de făuritor şi suveran al roadelor muncii sale, la opera de transformare socialistă a patriei. De-a lungul acestor ani am fost martorii unui fapt unic în istoria poporului român — programarea viitorului — de către întruchiparea desăvîrşită a forţei şi înţelepciunii poporului nostru — Partidul Comunist Român. Ceea ce vedem aici sînt mai cu seamă roadele efervescenţei creatoare ce caracterizează întreaga viaţă politico-socială şi economică a ţării după Congresul al IX-lea al partidului. Ceea ce vedem aici reprezintă materializarea hotăririlor sale guvernate de spirit partinic, încărcate de răspundere pentru destinele României socialiste, sunt răspunsul cel mai elocvent, aprobarea cea mai entuziastă pe care poporul a dat-o lucrărilor şi documentelor înaltului for comunist. ramură este omniprezentă în complexul expoziţional, beneficiarii ei fiind toate celelalte ramuri economice. Pătrunzând în această lume a maşinilor, pe platoul central îţi atrage atenţia silueta impunătoare a butucului cu paleţii hidroagregatului de 178 MW pentru hidrocentrala Porţile de Fier, precum şi statorul turboagregatului de 60 MW, produse de Uzina constructoare de maşini Reşiţa. Cea mai mare parte a acestui sector este ocupată de construcţia de maşini-unelte de prelucrare a metalelor — vlăstar al economiei socialiste care a cunoscut o creştere prestigioasă în ultimele două decenii. Diferite maşini şi agregate ce impresionează prin dimensiuni şi nivel de realizare tehnică atestă progresele înregistrate de această ramură a industriei noastre, renumele şi aprecierea pe care produsele ei şi le-au cucerit în cele peste 60 de ţări ale lumii în care se exportă. Amintim dintre acestea strungul carusel de 3.200 mm produs de F.M.U.A. din Bucureşti şi maşinile de alezat şi frezat AF-85 şi AF-100, de înaltă precizie, cu comandă program, strungul automatizat S.U.A.-500 cu comandă program pe bandă de magnetofon şi altele. Tovarăşul K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., conducătorul delegaţiei P.C.U.S. la Congres, se interesează îndeaproape de realizările şi perspectivele unor ramuri industriale, de performanţele unor utilaje, de aspecte ale colaborării economice româno-sovietice, în faţa strungului carusel realizat de F.M.U.A. din Bucureşti, tovarăşul Katuşev exclamă: „Frumos!“ „Vă urez succes în construirea socialismului, fericire şi sănătate!“ scrie oaspetele în carnetul unui vizitator. Continuind fluxul de expunere, oaspeţii vizitează standul de maşini pentru prelucrarea lemnului — cele care asigură, în marile combinate, sporirea valorii lemnului — apoi standurile de maşini pentru industria textilă. In completarea succintului dat sugestivului tablou al realizărilor industriei constructoare de maşini, la unul din nivelele pavilionului central este vizitată expoziţia industriei de mecanică fină şi a bunurilor de consum tehnice — cele mai noi tipuri de televizoare şi radioreceptoare, ventilatoare, aspiratoare de praf, frigidere, maşini de cusut şi de spălat rufe etc., marcînd preocuparea realizatorilor lor pentru îmbogăţirea sortimentelor, pentru ridicarea calităţii corespunzător cerinţelor crescinde ale populaţiei. La un alt nivel al pavilionului a fost rezervat un spaţiu prezentării activităţii unor institute de cercetare şi proiectare industrială. Numeroase exponate, planşe şi fotografii sunt menite să creeze vizitatorului o imagine a muncii pe care promotorii şi creatorii noului o pun în slujba progresului tehnic. Ultimul sector vizitat în cuprinsul pavilionului central este acela al industriei petroliere şi chimice. La intrare, o hartă a zăcămintelor de ţiţei, completată cu un montaj de grafice şi panouri, informează asupra dinamicii investiţiilor, a producţiei şi exportului, a lucrărilor geologice întreprinse pentru detectarea de noi zone petrolifere, procedeelor folosite în extracţia şi prelucrarea ţiţeiului şi a gazelor naturale. Pe podiumuri sunt expuse aparate de perforare, de deviaţie, de carotaj radioactiv — majoritatea patente originale româneşti — machete ale unor instalaţii de prelucrare a ţiţeiului şi imagini ale zonelor petrolului românesc. Sunt vizitate apoi standurile rezervate chimiei — ramură care in anii socialismului a cunoscut un ritm de creştere de-a dreptul spectaculos. Este semnificativ să amintim în acest cadru că producţia industriei chimice a anului 1938 a fost realizată, în anul 1968, în numai şapte zile, înfăţişarea lumii miraculoaselor transformări ale materiei începe cu petrochimia, ilustrată prin modernele combinate de la Brazi, Rîmnicu Vîlcea, Piteşti şi complexul industrial petrochimic Borzeşti. Un original montaj de anvelope serveşte ca poartă de intrare în expoziţia industriei chimice organice de sinteză, a coloranţilor, maselor plastice, a diverşilor auxiliari, a plastifianţilor şi altor produse realizate de acest sector. Vizita continuă în sectoarele firelor şi fibrelor chimice şi medicamentelor, apoi în domeniul chimiei anorganice. Urmează produsele de îngrăşăminte, exponate de metale neferoase şi rare, exponatele industriei de celuloză şi hârtie, precum şi prototipurile unor utilaje destinate industriei chimice. Puternic ancorată în complexul măreţei opere de industrializare socialistă a ţării, chimia îşi va spori producţia în viitorul cincinal în medie cu 13—14 la sută anual, valorificând importanta bază de materii prime, răspunzând astfel cerinţelor crescânde de produse chimice pentru consumul intern şi pentru export care, în clipa de faţă, se face în peste 80 de ţări. In tot timpul vizitei, conducătorii partidului şi statului, ca şi oaspeţii străini, pun întrebări specialiştilor, se interesează de calitatea diverselor produse, de performanţele atinse, de preocupările actuale ale creatorilor lor. Părăsind pavilionul central, asistenţa se îndreaptă apoi spre alte sectoare ale expoziţiei. Pe platoul din faţa pavilionului central, siluetele zvelte ale turlelor instalaţiilor de foraj, avîntate spre azurul cerului, se introduc în atmosfera sectorului de utilaj petrolier. înalţii oaspeţi români şi străini admiră utilajele realizate după cele mai noi cerinţe ale tehnicii petroliere, care au sporit prestigiul ţării peste hotare, contribuind la punerea în valoare a unor noi zăcăminte de ţiţei din ţara noastră şi din alte ţări ale Europei, Africii, Asiei şi Americii Latine. Se disting printre acestea instalaţiile F. 200, care şi-au cucerit o faimă mondială, şi F. 125, pe care colectivul Uzinelor „1 Mai® din Ploieşti o prezintă vizitatorilor în premieră. Sunt expuse, de asemenea, instalaţii de foraj geologic şi de intervenţie, agregate de cimentare, staţii automate de carotaj şi alte realizări ale constructorilor de utilaj petrolier. Se face un scurt popas la restaurantul „Prahova“, organizat in incinta expoziţiei de Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum Prahova. Construit în stilul hanurilor româneşti, restaurantul face parte din ansamblul de locuri de popas şi agrement ce punctează drumul de mai mulţi kilometri pe care vizitatorul îl are de parcurs prin expoziţie. Vizitarea expoziţiei continuă cu sectoarele minier şi geologic, amenajate, de asemenea, pe platforma din faţa pavilionului central. La scara specifică expoziţiei sunt prezentate aici principalele procese ale mineritului modern: de la detectarea straturilor, pină la transportul materialului la suprafaţă şi, mai departe, pină la operaţiunile post-extractive. Pe terenul exterior sunt prezentate diferite utilaje şi maşini specifice: o maşină pneumatică de încărcat, un cărucior pe bandă şi un răsturnător cu comandă electrică, apoi vagoneţi şi locomotive de mină — dintre care locomotiva Diesel cu transmisie hidraulică statică reprezentând o noutate — un schip modern de 12 tone şi altele. Toate exponatele aduse aici — din care am amintit doar cîteva — evidenţiază o realitate cu adîncă semnificaţie: aceea a nivelului înalt de automatizare şi mecanizare atins în acest domeniu al industriei noastre. O privire de ansamblu asupra sectorului minier este concentrată în cadrul unui pavilion, în care expunerea este grupată urmărind aspectele principale ale activităţii extractive din diferite exploatări, printre care Motru, Rovinari, Leşul Ursului — centre miniere născute în anii socialismului. Colecţia mineralogică, din care nu lipsesc minereuri rare, flori de mină etc., apoi o cameră cu pereţii şi plafonul din blocuri de sare cristalină, reţin atenţia vizitatorilor prin ineditul lor. Oaspeţii vizitează în continuare sectorul electroenergetic. Imaginea generală pe care ţi-o sugerează echipamentele moderne din sistemul energetic naţional, pentru transportul, transformarea şi distribuţia energiei electrice, expuse în aer liber, este aceea a avîntului deosebit pe care l-a cunoscut electrificarea în cei 25 de ani care s-au scurs de la eliberare. Vasta acţiune de valorificare a posibilităţilor pe care le oferă bogatele resurse energetice ale ţării, iniţiată de partid, realizarea unei uriaşe reţele de hidro şi termocentrale, culminind cu lucrările sistemului hidroenergetic de la Porţile de Fier — realizat în cooperare cu R.S.F. Iugoslavia — au ridicat România în rîndul ţărilor avansate din punct de vedere al producţiei de energie electrică. Semnificativ, în acest sens, este şi faptul că în ultimii 15 ani dezvoltarea electrificării în ţara noastră a cunoscut un ritm de creştere anual de aproape două ori mai mare decît ritmul mediu mondial. Tovarăşul Mialko Todorovici, membru al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, conducătorul delegaţiei U.C.I. la Congres, face în acest moment al vizitei, o apreciere generală a sectoarelor vizitate pină acum: „Sunt foarte impresionat de expoziţie. Se vede limpede că acest sfert de veac a trecut cu rost!“ Dintre exponatele cu care constructorii energeticieni se înfăţişează la acest impresionant bilanţ de pătrat de veac se remarcă autotransformatorul de 200 megavolţi amperi / 200 kilovolţi, diferite alte instalaţii pentru electrificarea urbană şi rurală, o construcţie reprezentînd două posturi de transformare aeriene, un tronson LEA 400 (200) pentru alimentarea staţiei de 220 KV, precum şi aparatura pentru încercări geotehnice şi amplasamente hidroenergetice. Următorul sector vizitat este cel de utilaj chimic — elemente de construcţie metalică. Exponatele prezentate aici — unele de proporţii impresionante — sugerează vizitatorului însuşi destinele industriei chimice româneşti, reflectă politica economică a partidului de dezvoltare cu precădere a ramurilor care propulsează progresul tehnico-ştiinţific şi asigură reproducţia lărgită la scara economiei naţionale. Reţin atenţia impunătoarea coloană de fracţionare, înaltă de 22 m, coloanele de condensare de 700 mm diametru şi de sinteză a amoniacului, de 800 mm diametru. In acelaşi spaţiu sunt amplasate şi alte exponate, printre care instalaţia transportabilă de forat puţuri de apă F.A.-12, un tractor pe şenile cu cupă încărcare-descărcare, o automacara de 5 tone, un motostivuitor de 3 tone, o turbofreză de zăpadă pentru tractor U-650 etc. Urmează o impresionantă ilustrare a potenţelor gîndirii tehnice româneşti — originalul pavilion al Institutului de fizică atomică. „Aerodomul" — cum se numeşte noua realizare a specialiştilor de la I.F.A. — este de fapt o cupolă imensă dintr-o membrană uşoară, fără schelet de rezistenţă, susţinută prin presiunea de aer interioară. Pe o suprafaţă de 500 mp cît acoperă această cupolă, atomiştii expun o serie de instalaţii noi sau perfecţionate, destinate aplicaţiilor practice ale tehnicilor nucleare sau conexe acestora. Se remarcă, prin originalitatea şi marea lor utilitate, laserul de putere, laserul monomodal, spectograful de rezistenţă paramagnetică electronică, gammadefectoscopul pentru conducte, cazanul gamma distins cu medalia de aur şi placheta de onoare la Salonul Internaţional de invenţii de la Bruxelles, un betatron transportabil. Alte exponate, completate cu machete şi fotografii, dau vizitatorului o imagine a preocupărilor oamenilor de ştiinţă de la I.F.A. de a-şi concentra eforturile spre rezolvarea acelor teme legate nemijlocit de producţia materială, de dezvoltarea economică şi socială a patriei, pentru valorificarea cît mai eficientă a cercetărilor. Giancarlo Paretta, membru al Biroului Politic şi al Direcţiunii Comitetului Central al P.C. Italian, a apreciat elogios cele văzute. Interesant, foarte interesant şi deosebit de emoţionant. Văd în expoziţie multe produse realizate prin cooperare. Sînt foarte impresionat de rezultatele industriei voastre şi tot atît de mult de organizarea acestei expoziţii. Transporturile şi telecomunicaţiile cuprind o suprafaţă interioară şi exterioară de 7.350 mp. Nivelul de dezvoltare la care au ajuns sau vor ajunge transporturile pe calea ferată este ilustrat prin cîteva cifre: parcul de locomotive Dieselelectrice şi electrice a crescut in acest an, comparativ cu 1965, de 3 ori, iar acţiunea continuă intr-o măsură şi mai mare, astfel că la finele lui 1975 tracţiunea Dieselelectrică şi electrică să reprezinte 95 la sută din totalul traficului. Constructorii prezintă aici moderne locomotive electrice, Dieselelectrice şi Diesel hidraulice, vagoane elegante de călători şi de marfă, completate cu alte detalii privind aspecte ale exploatării, centralizării telecomunicaţiilor, electrificării, tracţiunii şi întreţinerii căii ferate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi alţi înalţi oaspeţi urcă în cabina unei locomotive electrice de 6.100 cai putere, unde primeşte explicaţii asupra instalaţiilor şi aparatajului cu care sunt dotate noile locomotive, asupra performanţelor acestor moderne mijloace ale transportului feroviar. In sectorul transporturilor auto, navale şi aeriene sunt prezentate, într-o gamă variată, mijloace de transport de la autoturisme de teren, microbuze şi autocamioane de 3 şi 5 tone, pînă la noile tipuri de autocamioane de 7 tone, autoturisme „Dacia-1 100“ şi autoturismul de teren „ARO". Macheta noului aeroport internaţional Otopeni, ca şi diversele tipuri de avioane expuse, printre care avionul biUn sector reprezentativ, corespunzător rolului şi locului ce-l ocupa in ansamblul economiei noastre, este cel al agriculturii, ramură care realizează peste o cincime din produsul social total şi mai bine de un sfert din venitul naţional al ţării, situîndu-se ca aport imediat după industrie. Concomitent cu preocuparea susţinută pentru industrializarea ţării, partidul nostru a concentrat importante mijloace materiale şi în zona producţiei agricole. Agricultura socialistă îşi dovedeşte, an de an, superioritatea. In expoziţie, ei îi este destinată o suprafaţă interioară şi exterioară de 7.500 mp, încă înainte de a pătrunde în pavilionul special construit, pe un teren în aer liber, de circa 5.500 mp, sunt expuse, într-o variată paletă de culori, creaţiile constructorilor de utilaj agricol. In prim plan, tractoarele, cele care au dus faima ţării, dincolo de hotare, în cele aproximativ 50 de ţări unde sunt exportate. Alături de tipurile obişnuite — U-650, U-651 sau cel pe şenile, S-650 — sunt expuse şi unele realizări „în premieră“: tractoarele V-400 şi L-400, cu multiple utilizări în viticultură şi respectiv legumicultură. Prezentarea este completată de o gamă variată de maşini şi unelte, grupate pe sisteme de culturi, printre care prima combină autopropulsată românească, realizată de uzinele „Semănătoarea“. In incinta pavilionului, un grup de preşedinţi de cooperative agricole de producţie fruntaşe întâmpină pe înalţii oaspeţi după bunul obicei românesc, cu pîine, sare şi vin, unindu-le bun venit în expoziţia realizărilor ţărănimii noastre cooperatiste. In pavilion sunt expuse produse reprezentative obţinute de unităţile agricole de stat şi cooperatiste, cereale şi plante tehnice, legume, fructe, vinuri din podgorii renumite şi produse alimentare tradiţionale pentru diferite regiuni ale ţării. Prin sugestive machete sunt înfăţişate mari complexe zootehnice, sisteme de irigaţii şi alte îmbunătăţiri funciare care au sporit rodnicia pământului şi suprafaţa agricolă a ţării. Spre edificare, apelăm la cîteva date care demonstrează dinamismul agriculturii socialiste. La sfîrşitul anului 1968, comparativ cu 1950, producţia globală agricolă a fost de circa 2,2 ori mai mare, iar media producţiei globale din primii trei ani ai actualului cincinal a fost superioară cu 24 la sută celei înregistrate în perioada 1961—1965, ceea ce depăşeşte prevederile Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. In imediata apropiere se află pavilionul de 2.000 mp rezervat industriei alimentare, comerţului şi cooperaţiei. In grija organizatorilor a stat preocuparea de a înfăţişa cît mai sugestiv realizările obţinute în amator „Islander“, care recent a efectuat primul său zbor, facilitează vizitatorului cunoştinţa cu dezvoltarea transporturilor aeriene, iar machetele unor nave maritime de construcţie proprie sau ale celor aflate in dotarea flotei noastre, precum şi modelul la scara 1:500, al portului Constanţa, indică realizările obţinute în transporturile navale. Tot aici figurează sectorul poştei şi telecomunicaţiilor, reprezentat prin centrale telefonice, staţii de radio şi televiziune, turnuri pentru radio relee şi prin macheta staţiei de emisie Bucegi. In continuarea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi poposesc în incinta sectorului destinat construcţiilor, arhitecturii şi sistematizării. Aici, trei pavilioane şi mai multe platforme în aer liber, însumind o suprafaţă totală de 10.500 mp, prezintă exponate variate, de la materiale de construcţie, mecanisme, maşini şi utilaje grele, pînă la machetele unor zone industriale, ale unor aşezăminte social-culturale sau ale unor blocuri de locuinţe. Alte componente ale pavilioanelor afectate acestei ramuri evidenţiază aspecte esenţiale privind repartiţia teritorială a investiţiilor, sistematizarea teritorială şi a construcţiilor destinate producţiei, crearea zonelor, ansamblurilor şi construcţiilor industriale, sistematizarea şi construcţia de locuinţe şi aşezăminte social-culturale urbane şi rurale. Cîteva date inserate pe panourile din pavilionul destinat industriei materialelor de construcţii evidenţiază pregnant evoluţia acestei ramuri: numai în perioada dintre Congresul al IX-lea şi al X-lea al partidului au intrat în circuitul productiv 40 de fabrici şi secţii noi. Ca urmare producţi de materiale de construcţie a crescut apreciabil, ajungînd ca in 1968 aceasta să fie de 14,5 ori mai mare decît în 1950. Tovarăşul Ceauşescu cercetează cu atenţie exponatele, se interesează de performanţele lor şi recomandă extinderea cît mai largă a utilizării noilor produse acest sector. Astfel, sint etalate, într-o prezentare reuşită, o gamă foarte largă, cuprinzând mai bine de 21.000 de produse şi sortimente: zeci de sortimente de conserve din carne, fructe şi legume din cele peste 230 de sortimente care se realizează în prezent; produse lactate, zaharoase, făinoase şi de pescărie, produse apicole şi multe alte bunuri care sînt tot mai apreciate de consumatori. Panouri şi grafice, fotomontaje şi pliante, cuprinzând date despre succesele dobîndite de această ramură, demonstrează convingător linia sa elevată de dezvoltare. Numai în perioada 1965—1969, în această ramură au fost construite şi puse în funcţiune circa 50 de obiective industriale moderne care au permis creşterea apreciabilă a producţiei şi a diversificării acesteia. De altfel, producţia industriei alimentare din anul 1938 se realizează acum în numai 60 de zile. Prevederile noului cincinal, privind industria alimentară, vizează o creştere a producţiei — la finele lui 1975 — de 35—40 la sută comparativ cu realizările anului 1970. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea permanentă a nomenclatorului de bunuri de larg consum sunt reflectate în realizările obţinute de comerţul nostru socialist, care, în pavilionul pe care-l ocupă împreună cu cooperaţia de consum, oferă vizitatorilor cîteva detalii, demne de reţinut. Astfel, în 1968, comparativ cu 1950, volumul mărfurilor desfăcute populaţiei a crescut de aproximativ 6,4 ori. Modificările esenţiale intervenite în structura cererii populaţiei prin multiplicarea şi diferenţierea trebuinţelor individuale — expresie a procesului general de dezvoltare social-economică — îşi găsesc împlinire în diversificarea structurii fondului de mărfuri care se desface consumatorilor, cuprinzînd acum aproape 200.000 articole şi sortimente, faţă de 48.000 în 1950. Un nou popas, o serie de maşini şi utilaje folosite în exploatările forestiere, la care se adaugă fantezia organizatorilor de a crea o atmosferă specifică acestui domeniu, introduc pe oaspeţi în sectorul silviculturii şi al industriei de prelucrare a lemnului. Un loc preponderent îl ocupă ramura prelucrătoare, realizările acestea găsindu-şi oglindire în multitudinea exponatelor — produse finite şi semifinite — îndeosebi mobilă, piese de mic mobilier, etalate în interiorul unor apartamente amenajate în acest scop. Ele permit formarea unei imagini vii a nivelului de dezvoltare pe care l-a atins această ramură. O suită de elemente de sinteză ilustrează pregnant procesul de dezvoltare şi modernizare a industriei noastre uşoare. Aceasta este însoţită de o prezentare de mărfuri, aranjate cu gust într-o succesiune de vitrine, aidoma unui supermagazin, de la lenjerie pînă la încălţăminte, de la ţesături pînă la confecţii şi tricotaje. Un alt pavilion, amenajat ca un micromagazin, ne introduce în lumea copiilor; sunt reprezentate aici toate „elementele“ vieţii lor , de la jucării la paltonaşe, de la articole pentru nou născuţi la rechizite şcolare. Alte pavilioane înfăţişează realizările industriei de sticlărie şi ceramică, hărnicia şi priceperea meşteşugarilor cooperatori. Exponatele pe care aceştia le prezintă — adesea autentice opere de artă — demonstrează trăinicia unor vechi meşteşugari, creşterea măiestriei meseriaşilor, stimulată tocmai de avîntul industriei. In pavilionul B, de pe malul lacului Herăstrău, sunt ilustrate realizările în domeniile culturii şi artei, învăţămintului şi ştiinţei, ocrotirii sănătăţii populaţiei. Vizitarea Expoziţiei România 1969 evocă atmosfera vizitelor de lucru pe care secretarul general al partidului le-a întreprins adeseori în toate colţurile ţării. Bună parte dintre exponate au mai fost văzute de tovarăşul Ceauşescu şi ceilalţi conducători, acolo unde ele se nasc, în fabrici şi uzine, pe şantiere, în institute de cercetări. Unele erau atunci în fază de proiect, altele erau prototipuri; astăzi, aici sunt prezente ca produse de serie. Se reţine, în multe dintre explicaţii, formularea: „După cure ştiţi, anul trecut acest produs se afla în faza de prototip. Astăzi îl livrăm întreprinderilor noastre şi unor parteneri de peste hotare“ In aceste fraze, auzite mai în toate sectoarele expoziţiei, este cuprins un înţeles mai larg: „Raportăm partidului, secretarului său general, că ne-am respectat cuvântul dat. Am muncit — şi iată roadele efortului nostru!“ La despărţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu strine cu căldură miinile organizatorilor expoziţiei, spunînd: „Vă felicit, este o expoziţie frumoasă, bine organizată Ea arată tuturor că douăzeci şi cinci de ani in România s-a muncit!“ Răsună din nou aplauze, urale şi ovaţii nesfirşite. Mii şi mii de cetăţeni aflaţi pe şosea, ţin să-i salute la plecare pe conducători, îşi exprimă recunoştinţa fierbinte faţă de partid, pentru marile înfăptuiri obţinute sub conducerea sa, pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, încrederea deplină în viitorul fericit al patriei şi poporului român. Inaugurarea Expoziţiei Realizărilor Economiei Naţionale România 1969 este, simbolic, o zi în care lucrările Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român continuă. Ca şi zilele premergătoare, ca şi cele ce vor urma, ziua de ieri a prilejuit noi bilanţuri încărcate de mîndrie, priviri îndreptate cutezător spre viitor. In marea manifestare de încredere şi adeziune fierbinte a oamenilor muncii faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, manifestare ce s-a făcut simţită din plin şi în această zi, regăsim încrederea şi ataşamentul, iubirea şi preţuirea întregului popor, a României anului 1969, ţară socialistă, care se îndreaptă cu paşi hotărîţi spre culmile progresului şi civilizaţiei. Reportaj realizat de GEORGE-RADU CHIROVICI STELIAN CONSTANTINESCU ŞTEFAN BRATU TUDOSE NIŢESCU THEODOR MATEESCU Industria — coloana de rezistenţă a edificiului economiei socialiste Totul pentru binele şi fericirea oamenilor in succes remarcabil Printr-o bună pregătire şi organizare a lucrărilor anuale de revizie generală şi reparaţii la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş, termenul planificat in acest scop a fost redus cu patru zile, timp în care combinatul a putut realiza peste prevederi 2.400 tone de amoniac și 5.200 tone de azotat de amoniu. O hală nouă de producţie Recent, la Intre- unei noi hale industre, şi punerea în exprinderea „Prodcom- triale, în cadrul cx-ploatare a unei prese plex“ din Tg.-Mureş, . , . . . . , ,. ._ au avut loc două erela s‘au montat ate* ,de 450 tone destinat evenimente însemnate: ferele de confecţii confecţionării de tălpi darea în funcţiune a textile şi de proiecta din duroflex.